138,420 matches
-
Drobnići este un sat din comuna Budva, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 22 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 14 locuitori). În satul Drobnići locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 48,6 de ani (46,8 la bărbați și 50,5 la femei). În localitate sunt 9 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,44. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Drobnići, Budva () [Corola-website/Science/334118_a_335447]
-
Pali este un sat din comuna Bijelo Polje, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 163 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 169 de locuitori). În satul Pali locuiesc 132 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 41,3 de ani (38,1 la bărbați și 45,7 la femei). În localitate sunt 48 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,40. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Pali, Bijelo Polje () [Corola-website/Science/334115_a_335444]
-
pentru a desemna fie numai teritoriul aparținând României, fie numai pe cel al Republicii Moldova, fie întregul spațiu istoric și geografic omonim, descris în acest articol. Istoric vorbind, termenul a fost folosit pentru a desemna mai multe entități politice și administrative. Populația arealului moldovenesc este formată, majoritar, de către etnici români numiți moldoveni, amestecați, în proporții variabile în nord, est și sud-est (înafara frontierelor actuale ale României), în principal cu populații de origine slavă. În decursul istoriei, până la formarea statului român, termenul de
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
a fost folosit pentru a desemna mai multe entități politice și administrative. Populația arealului moldovenesc este formată, majoritar, de către etnici români numiți moldoveni, amestecați, în proporții variabile în nord, est și sud-est (înafara frontierelor actuale ale României), în principal cu populații de origine slavă. În decursul istoriei, până la formarea statului român, termenul de „Moldova” s-a folosit pentru a desemna: Spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, termeni precum Moldova Occidentală (sau de Vest) și Moldova Orientală (sau de Est
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
Podișul Dobrogei, structurile de continuare ale Câmpiei Române, Subcarpaților de Curbură și Carpaților Orientali la sud. Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt: În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul și refluxul populațiilor respectiv sedentare și nomade în funcție de variațiile climei și pluviometriei. În perioadele de secete prelungite, când pădurile erau periclitate în favoarea stepei, populațiile sedentare se retrăgeau spre zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
teritoriul regiunii sunt: În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul și refluxul populațiilor respectiv sedentare și nomade în funcție de variațiile climei și pluviometriei. În perioadele de secete prelungite, când pădurile erau periclitate în favoarea stepei, populațiile sedentare se retrăgeau spre zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
de jafurile popoarelor nomade din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele de altele, din cauza secării izvoarelor și râurilor mici. În perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea stăpânirea nomazilor din stepă (succesiv Sciți, Sarmați, Roxolani, Onoguri, Hazari, Maghiari, Pecenegi, Cumani și Tătari) și reclădeau sate
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
este un sat din comuna Plužine, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 81 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 116 locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 48,5 de ani (42,6 la bărbați și 54,8 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Populația localității este foarte eterogena. În această localitate
Smriječno () [Corola-website/Science/334121_a_335450]
-
de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 48,5 de ani (42,6 la bărbați și 54,8 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Populația localității este foarte eterogena. În această localitate s-a nascut academicianul Ljubomir Tadić, tatăl lui Boris Tadić, presedintele Șerbiei. Boris Tadić a vizitat loclitatea la 9 iulie 2010, în timpul unei vizite de două zile în Muntenegru.
Smriječno () [Corola-website/Science/334121_a_335450]
-
este un sat din comuna Kolašin, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 13 locuitori (la recensământul din 1991 erau 32 de locuitori). În satul locuiesc 11 persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 55,3 de ani (48,8 la bărbați și 57,4 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 1,86. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Mujića Rečine () [Corola-website/Science/334122_a_335451]
-
Kazanci este un sat din comuna Nikšić, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 92 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 111 locuitori). În satul Kazanci locuiesc 82 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 48,1 de ani (42,7 la bărbați și 54,1 la femei). În localitate sunt 30 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,07. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Kazanci, Nikšić () [Corola-website/Science/334125_a_335454]
-
miezul de foc al planetei), în timp ce inginerul Xavier susține că omenirea trebuie să părăsească Pământul și să colonizeze o nouă planetă. Energia produsă de generatoarele electrice devine tot mai puțină deoarece oceanul începe să înghețe la suprafață până aproape de Ecuator. Populația începe să se revolte pe măsură ce Orașele sunt scufundate din ce în ce mai tare în frig și întuneric. Animalele oceanice se apropie tot mai mult de pereții din sticlă ai orașelor tot mai întunecate, așteptând tăcute sfârșitul omenirii. Proiectul inginerului Whitt (ales președinte al
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Čardak este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 25 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 36 de locuitori). În satul Čardak locuiesc 21 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 41,4 de ani (43,7 la bărbați și 38,6 la femei). În localitate sunt 9 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,78. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Čardak, Pljevlja () [Corola-website/Science/334127_a_335456]
-
este un sat din comuna Bijelo Polje, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 282 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 275 de locuitori). În satul locuiesc 215 persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,5 de ani (37,9 la bărbați și 41,3 la femei). În localitate sunt 84 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,36. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Tomaševo () [Corola-website/Science/334116_a_335445]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 291 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 318 locuitori). În satul locuiesc 234 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,5 de ani (42,1 la bărbați și 45,0 la femei). În localitate sunt 86 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,38. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Gornja Brvenica () [Corola-website/Science/334128_a_335457]
-
Kolijevka este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 10 locuitori (la recensământul din 1991 erau 14 locuitori). În satul Kolijevka locuiesc 10 persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 54,7 de ani (48,2 la bărbați și 64,5 la femei). În localitate sunt 4 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Kolijevka, Pljevlja () [Corola-website/Science/334129_a_335458]
-
Kozica este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 153 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 256 de locuitori). În satul Kozica locuiesc 134 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 51,3 de ani (49,5 la bărbați și 52,8 la femei). În localitate sunt 66 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,32. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Kozica, Pljevlja () [Corola-website/Science/334130_a_335459]
-
Orlja este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 96 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 146 de locuitori). În satul Orlja locuiesc 87 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,7 de ani (44,1 la bărbați și 49,9 la femei). În localitate sunt 35 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,74. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Orlja, Pljevlja () [Corola-website/Science/334132_a_335461]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 28 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 44 de locuitori). În satul locuiesc 26 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 52,3 de ani (46,7 la bărbați și 57,2 la femei). În localitate sunt 10 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,80. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Zorlovići () [Corola-website/Science/334136_a_335465]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 21 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 39 de locuitori). În satul locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 77 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 102 locuitori). În satul locuiesc 63 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate sunt 22 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
este un sat din comuna Pljevlja, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 82 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 119 locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,04. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
de la castaniu, mai degrabă european, la brun aproape negru, culorile cele mai răspândite la nivel mondial) etc. La naștere ochii copilului sunt albaștri. Ei primesc culoarea definitivă în general la vârsta de 6 luni, la occidentali, dar mai devreme la populațiile cu ochii mai închiși la culoare. Culoarea ochilor poate fi modificată temporar cu ajutorul lentilelor de contact colorate, fie într-un mod definitiv, de institute specializate, dar al căror procedeu ar fi riscant, după părerea unor experți în oftalmologie. Potrivit acestora
Culoarea ochilor () [Corola-website/Science/334140_a_335469]
-
viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
este un sat din municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 81 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 91 de locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În localitate sunt 33 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,45. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]