13,756 matches
-
Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu Ioanid și domnului dr. Carl Modig; domnului dr. Tudor Ciobanu; doamnei Andrea Dobeș și domnului Robert Fürtös de la Muzeul Memorial Sighetul Marmației; domnului Ioan Ciupea de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; domnului prof. univ. dr. Dennis
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
promovate de regimul antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către generalul Ion Antonescu în majoritatea posturilor cheie din guvern și din instituțiile centrale fiind dealtfel plasați militari activi sau în rezervă totuși adoptarea măsurilor îndreptate împotriva populației evreiești din România în perioada premergătoare declanșării operațiunii "Barbarossa" s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării Legionare precum și a contextului internațional existent la acea dată (hegemonia Germaniei național-socialiste pe continentul european). În acest sens este suficient să amintim de exemplu faptul că majoritatea actelor normative referitoare la românizare au fost adoptate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra politicii antisemite a regimului antonescian fiind redusă. Din acest punct de vedere situația avea să se schimbe esențial după 22 iunie 1941, moment ce marchează nu numai începutul "cruciadei împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. În aceste provincii inclusiv armata română avea să fie implicată în operațiunile de ghetoizare și de deportare a populației evreiești din aceste provincii, dar mai ales în asasinatele de masă comise împotriva acesteia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
politic"11. Fără a intra în prea multe detalii, vom menționa doar că opiniile acreditate de Alex Mihai Stoenescu sunt contrazise categoric atât de studiile și lucrările publicate recent, cât și de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele armatelor operative germane îndeosebi a populației evreiești a revenit unităților de exterminare mobile ale SS, în speță Einsatzgruppen A, B, C și D. Mai mult, Andrej Angrick consacră un spațiu larg conflictului intervenit între Einsatzgruppe D și conducerea Armatei a 11-a germane, care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost receptate evenimentele de la Iași de către autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de experimente etnice și rasiale. În lagărele de internare constituite pe teritoriul Transnistriei aveau să-și găsească sfârșitul în cursul celor 3 ani de un mare număr (cifrele variază între 150.000-210.000) de evrei deportați din celelalte provincii românești, îndeosebi din Basarabia și Bucovina de nord42. În paralel cu eforturile întreprinse de autoritățile române în vederea organizării administrative a provinciei Transnistria, armata română a continuat să desfășoare operațiuni militare alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului sovietic. Astfel, în luna august 1941 unități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a scos în evidență deficiențele armatei române în privința organizării, instruirii, echipării și nu în ultimul rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-au desfășurat, în general, într-o manieră satisfăcătoare, îndeosebi în cadrul sectoarelor de front unde trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în repetate rânduri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
chiar fanatică, opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să atribuie, din ce în ce mai mult, pe măsura intensificării rezistenței Armatei Roșii și a creșterii exponențiale a pierderilor umane, responsabilitatea pentru aceste evoluții nefavorabile pe seama activității evreilor din teritoriile cucerite și îndeosebi a "comisarilor iudeo-bolșevici" din Armata Roșie. Această metamorfoză este ilustrată în mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru exterioare, în urma mituirii autorităților de la diferitele nivele decizionale. Au existat și cazuri în care evreii mobilizați la detașamentele de lucru locale au fost trimiși în Transnistria, ca de exemplu evreii din București repartizați la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Această repartizare a atribuțiilor avea să se mențină în linii mari până la 23 august 1944. În pofida reorganizărilor succesive și a măsurilor coercitive adoptate rezultatele au rămas în continuare sub așteptările autorităților. Astfel, ca urmare a tratamentului de care beneficiau, evreii îndeosebi cei mobilizați în detașamentele de lucru exterioare și veniți în țară în concedii încercau prin toate mijloacele posibile de a se sustrage prestării muncii obligatorii, unele din acestea fiind de-a dreptul ingenioase. De exemplu, câțiva evrei aparținând de Cercul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armatei cu gradul avut înainte de 1940 și la unitățile cărora au aparținut până la acea dată. 126 Astfel se încheia un capitol zbuciumat din existența populației evreiești din România în timpul regimului antonescian, un capitol ce a avut consecințe de lungă durată îndeosebi asupra generațiilor tinere, supuse la munci fizice grele, private de multe ori de condițiile minime de subzistență și sancționate pentru cele mai nesemnificative abateri. Nu au fost puține cazurile în care evreii mobilizați în vederea prestării muncii obligatorii au rămas infirmi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
22. 1 iulie 1941. Nota nr. 206.873 adresată de Armata a 4-a Corpurilor 3. 5 și 11 Armată, prin care comunică ordinul generalului Nicolae Ciupercă de executare strictă a prevederilor ordinului nr. 206.820 din 30 iunie 1941, îndeosebi a prevederilor referitoare la luarea de ostateci. 23. 3 iulie 1941. Nota nr. 1085/Cab adresată Armatei a 3-a de prefectul județului Iași, colonelul Dumitru Captaru, cu privire la execuțiile de evrei efectuate de militari români și germani în Târgul Sculeni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
spre știință textul notei nr. 50.258 din 11 februarie 1942 întocmită de Secția II-a Informații din Marele Stat Major, precum și rezoluția mareșalului Ion Antonescu referitoare la internarea în lagăre și deportarea în Transnistria a evreilor comuniști din țară îndeosebi din București, regiunea petroliferă, porturile Giurgiu și Constanța respectiv a evreilor stabiliți clandestin în București în ultimii doi ani. 207. 16 februarie 1942. Buletinul contrainformativ nr. 214.164 întocmit de Armata a 4-a, privind diverse chestiuni, inclusiv situația din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să nu poată fi întrebuințați decât aproximativ 3-400. Hrănirea lor, limitată la un minim alimentar, se face prin grija Prefecturii. Toți acești evrei sunt plini de insecte și purtători de boală. Constituiesc astfel o primejdie continuă pentru sănătatea publică ți îndeosebi pentru Armată. Jandarmii, care-i păzesc, stau în strâns contact cu ei și pot deveni astfel vechicule de transportarea bolilor în mijlocul unităților din Râbnița. 4. Coloanele de evrei, cari trec Nistrul dela West spre Est, poposind în Râbnița, sunt de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au ocupat până în 1940 pozițiuni preponderente în unele sectoare economice și aproape exclusive în altele, astfel: a. În agricultură: Evreii au devenit proprietari agricoli, atât în vechiul Regat, cât și în teritoriile rămase României după Septembrie 1940. În acest timp, îndeosebi în Basarabia o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b.În industrie și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale din orașe în România (întreagă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
natura și compunerea lui. Acest patrimoniu fiind ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari evrei, care cu ajutorul acestui patrimoniu îndepliniseră funcțiuni și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de deținători de bunuri agricole, să se organizeze administrarea patrimoniului expropriat de către Stat. Era de asemenea nevoie să se fixeze, cel puțin în linii generale, categoriile de beneficiari sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Președinte și Președinte Ad-interim al Consiliului de Miniștri, arată că: "opera de românizare trebuie întreprinsă cu hotărâre, rapiditate și autoritate pentru unele bunuri; cu metodă, echilibru și mijloace financiare efective pentru altele". În prima categorie intră proprietatea evreească agricolă și îndeosebi cea urbană. În cea de-a doua intră: "fondurile comerciale și industriale care nu sunt numai bunuri, ci ființe. Stăpânirea lor cere capital, pregătire, experiență și sprijin. Altfel, fondul comercial din instituție vie se transformă în proprietate moartă. "Crearea grabnică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc, cositor, merg de preferință în aceleași mâini străine, evitând întreprinderile românești de Stat. 6/. Măsurile severe de control al prețurilor și activității economice, îndeosebi Legea sabotajului economic 598 au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să îndeplinească cu mari greutăți sarcina lor. 7/. În timp de război viața economică are un ritm mai lent datorită îngreunării comunicațiilor și transporturilor. De aceea, ea reclamă în această perioadă un personal mai numeros ca în timp de pace, îndeosebi pentru industrie și pentru comerț. Apreciem că nu este oportun să se adâncească mai mult revoluția economică și să se realizeze eliminarea totală a personalului și capitalului evreesc, tocmai acum când întreaga armată este mobilizată, iar înlocuirea evreilor cu români
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scopului comun. Evreii în înțelesul legii, arătați în Decretul Lege Nr. 2030/1941, art. 2, publicat în M.Of. Nr. 164 din 14 Iulie 1941, vor fi împărțiți în trei categorii: 1. Evreii dela 20-40 ani inclusiv, care vor fi folosiți, îndeosebi la detașamentele de lucru, în afara localității din care fac parte. 2. Evreii în vârstă de 18 și 19 ani, precum și cei dela 41-50 ani împliniți, care vor fi folosiți individual sau în grup, în interesul armatei, instituțiunilor de stat (județ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și ultimul băcan din suburbie, sau cel mai redus meseriaș care ocupase un ucenic. Nu poate surprinde, deci, că în Cernăuți s'au distribuit peste 11.000 pașapoarte din categoria arătată. Că măsurile evidențiate au avut repercusiunile cele mai grave îndeosebi asupra populațiunei evreiești, rezultă din structura acesteia. Gradul repercusiunilor reiese din conținutul lor. Apogeul îl formează însă noaptea spre 13 Iunie 1941, în cursul căreia au fost deportați cam 3000 de evrei, între care toți foștii președinți ai Comunității evreiești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
primul rând se vor repartiza acei de 18-19 ani și de la 41-50 ani și în al doilea rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii) fierarii, potcovarii și frizerii. 6. Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]