13,990 matches
-
IX PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE “ARUNCĂRI” Probele de aruncări sunt constituite dintr-o varietate de deprinderi motrice ceea ce le conferă atributele de complexe, aciclice și stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia tilizarea exercițiilor din școala aruncării are ca scop realizarea următoarelor finalități, obiective: (C.Barbu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia tilizarea exercițiilor din școala aruncării are ca scop realizarea următoarelor finalități, obiective: (C.Barbu, M.Stoica, 2000): formarea deprinderii de angajare în aruncare a întregului corp, introducând succesiv
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai multe forțe cu acțiune succesivă, pe un parcurs cât mai lung, cu o intensitate crescută (accelerarea mișcării); * formarea deprinderii de sprijin dublu pe sol în timpul acționării asupra obiectului de aruncat; * formarea deprinderii de aruncare tip împingere și pregătitoare pentru însușirea tehnicii; * formarea deprinderii de depășire a obiectului în aruncările azvârlite; * dezvoltarea selectivă a forței și vitezei de execuție. Exercițiile cuprinse în școala aruncării se execută cu obiecte ușurate, ce pot fi manevrate fără să apară pericolul de accidente. Astfel de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
similară acț 1). Se pornește procesul de învăț în procesul învățării. Deși mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot exista însușire corespu runcare al cărei ouă situații inițiale: zătoare a tehnicii a azul aruncărilor * exerciții simple de rostogolire a mingii mici la distanță sau către o țintă; se urmărește formarea simțului mingii; * aruncări și prinderi diferite ale mingilor: aruncări cu o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ativ; re curentă de tip form te conform S.N.E. la p evaluare de tip sumativ - criterial 9.3. Predarea-învățarea tehnicii aruncării suliței Aruncarea suliței are la bază un ansamblu de mișcări naturale ale omului i, de aceea, sarcinile primare ale însușirii tehnice sunt ușor de realizat. Copiii își sușesc în clasele I-IV aruncarea mingii de oină fără elan iar în ciclul gimnazial și runcarea cu elan a mingii de oină, consider că prima etapă a învățării se realizează fectiv ușor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
simulare a e ie a al tehnicii, efectuate la început fără l rință trasate pe sol, apoi cu limitarea zonei de elan, din cerc trasat pe sol, iar în final din cerc regulamentar. Exercițiile auxiliare reprezintă pașii metodici ajutători pentru însușirea pașilor metodici stabiliți prin programarea liniară a învățării și se adresează celor ce nu pot parcurge programarea liniară din diferite motive Exerciții suplimentare * Imitarea aruncării de pe rezistență la palma execut * Aruncări din poziția fundamentală cu greutăți mai mari. * Efectuarea săltării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
globale pe faze și momente. În tabelul 36. sunt grupate rincipalele greșeli în execuția tehnică a acestui procedeu de aruncare a greutății. p Acest procedeu tehnic de aruncarea greutății se poate învăța în școală ca deprindere facultativă sau opțională, după însușirea aruncării cu sălta Pentru învățarea acestui procedeu tehnic am conceput o instruire programată din trei pași metodici principali și trei pași metodici auxiliari așa cum sunt prezentați în figura 101. 9.6. Predarea - învățarea aruncării discului Succesiunea în procesul învățării aruncării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a elanului pe o serie de mișcări de rotație executate pe fondul unei deplasări rectilinii a aruncătorului, pe parcursul traversării cercului de aruncare, învățarea este destul de greoaie. 3 Linia metodică în învățarea acestei probe tehnice presupune în etape: acomodarea cu discul, însușirea aruncării de tip lansare, însușirea n sau metal etc. ismului de bază al aruncării rmițâ figura 103. mecanismului de bază și a verigii principale. Pentru o execuție corectă, sportivii trebuie să manifeste un anumit grad de dezvoltare a calităților motrice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de mișcări de rotație executate pe fondul unei deplasări rectilinii a aruncătorului, pe parcursul traversării cercului de aruncare, învățarea este destul de greoaie. 3 Linia metodică în învățarea acestei probe tehnice presupune în etape: acomodarea cu discul, însușirea aruncării de tip lansare, însușirea n sau metal etc. ismului de bază al aruncării rmițâ figura 103. mecanismului de bază și a verigii principale. Pentru o execuție corectă, sportivii trebuie să manifeste un anumit grad de dezvoltare a calităților motrice solicitate în probă: forță, viteză
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a axei bazinului și genunchilor, fără preocuparea mânuirii discului de concurs. În învățarea clasică succesiunea operațiilor de învățare este următoarea: * inițierea în rezentării corecte a aruncării globale; area prizei pe disc * înlănțuirea formarea ritmului optim de aruncare. Exerciții introductive pentru însușirea în raport; dintr-o din stând aruncare înainte se ncător cu discul mai întâi ăn te și reluarea mișcării de aruncare * din stând depărtat antero - posterior cu umărul opus brațului runcător pe direcția de aruncare, atletul execută o mișcare de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncare. Într-o acțiune eficientă de învățare este necesară identificarea verigii rincipale a tehnicii unei probe. În acest caz veriga principală este înlănțuirea iruetelor pe elan. Învățarea aruncării ciocanului este un proces complex și de durată și re în vedere însușirea tuturor elementelor tehnice care compun mecanismul e bază al probei. * din stând depărtat lateral, cu spatele pe direcția de aruncare, se execută pirueta, din ce în ce mai rapid, cu lansarea discului. Instruirea programată folosită de noi în învățarea acestei probe ține cont de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
forței sportivilor: un ciocan ușor folosit pentru un sportiv cu capacități crescute un nivel mai l an de concurs, înco în încercarea de a-l arunca vor determina un me ele materiale iconografic * învățarea prizei pe mânerul ciocanul lui fără * însușirea piruetelor; * formarea ritm . demonstrația profesorului cu privire la priza la ciocan se pot executa următoarele exerciții pentru învățarea prizei corecte și acomodarea u obiectul de aruncat: * se apucă mânerul ciocanului cu mâna stângă (pentru dreptaci) între alangele 2 și 3 cu degetul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la un anumit caz, afirmația privește forma relației dintre A și B. Relația are diverse conținuturi și diverse forme; există totuși un element constant în această varietate: faptul că din cei doi termeni ai relației unul cere de la celălalt anumite însușiri gramaticale. Conținutul relațional „acțiune — obiectul asupra căruia ea se răsfrânge” apare și în alte forme, de exemplu în spălatul rufelor (în această relație binară se cere cuvântului al doilea să fie la genitiv, iar primul cuvânt e substantiv, și nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este S. Analiza demonstrează că S este cuvântul subordonat: el se supune unei cerințe a lui R, aceea de a fi la plural masculin acuzativ, ca și R. Spre deosebire de îmbinarea întoarce ochii, în ochii deschiși termenul R cere de la S însușiri morfologice pe care le are el însuși (și R este la plural masculin acuzativ), pe când întoarce, care cere acuzativul, nu este el însuși la acuzativ. Forma relației de subordonare dintre ochii și deschiși se caracterizează prin acord, adică „potrivire”; acordul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-am dorul căpătâi.; sau o propoziție subordonată: Te cunosc eu câte parale faci. I. 2 Relația de coordonare În enunțul Ion își întoarce ochii deschiși și mari observăm că există o legătură și între cuvintele deschiși și mari; ambele arată însușiri ale cuvântului ochii. Ele nu depind unul de altul, fiindcă nici unul nu-l lămurește pe celălalt, dar se află în raport cu al treilea cuvânt (ochii). Asemănarea sintactică dintre deschiși și mari se asociază cu asemănări morfologice : ambele sunt adjective, ambele sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ circumstanțial Denumirea de nume predicativ circumstanțial o întâlnim la Maria Rădulescu. Traseul demonstrativ este complex. Astfel, ea pornește de la ideea că „în propoziția Fetița voioasă aleargă adjectivul voioasă se referă numai la substantivul determinat și arată o calitate, o însușire nelimitată a obiectului exprimat prin substantivul determinat. Acest adjectiv are în propoziție funcția de atribut și se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Raportul dintre determinat și determinant este de subordonare. Prin propoziție se realizează o singură
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
singură comunicare: un obiect delimitat față de altele de același fel săvârșește o acțiune”. În propoziția Fetița aleargă voios, adverbul de mod voios arată felul în care se face acțiunea de a alerga. El se referă direct la verb, arătând calitatea, însușirea acțiunii exprimate de acesta. În propoziție, voios este un circumstanțial de mod, iar raportul dintre verbul determinat și adverbul determinant este de subordonare. „Într-o propoziție ca Fetița aleargă voioasă, adjectivul voioasă exprimă o circumstanță care se referă la verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și caz cu substantivul la care se referă: Ploaia curgea deasă. Se uita speriat, clipind. Însușirea exprimată de adjectiv poate fi în grade diferite: Ploaia tot cădea dar din ce în ce mai rărită. De sus, ploaia curgea tot mai deasă, măruntă și caldă. Adjectivul poate fi însoțit de un cuvânt sau o expresie care exprimă îndoiala, posibilitatea etc. : Aud
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc sănătos. Se înțelege că regentul verbal al atributului predicativ poate fi și un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ce țin de nivelul cel mai de jos al ființei umane, adică de natură, de natura din om. Or, vocația omului este să depășească natura din noi și să se ridice la acest ideal de umanitate, de sinteză a tuturor însușirilor pozitive, a virtuților. Către acest ideal țintesc. Fiind un ideal absolut - orice ideal este o valoare absolută - Kant spunea: „Omul este idealul divin din noi.” Asta vrea să însemne pentru mine că oricare individ, oricare persoană trebuie să-și fixeze
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]