13,825 matches
-
a amintit că Statele Unite aveau în vedere dezvoltarea comerțului. Situația politică tensionată simbolizată de Zidul Berlinului le limita, însă, posibilitatea de a aduce schimbări majore în comerțul româno-american979. În ianuarie 1962 președintele îl învesti pe William Crawford în funcția de ambasador al Americii în România, dîndu-i pașnica misiune de "a ne scuti de probleme... și de a menține interdicțiile"980. Crawford își luase, însă, angajamentul de a îmbunătăți relațiile între București și Washington și, beneficiind de anii de experiență din domeniul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ziarele americane publicau în martie rapoarte ce prezentau, în culori înfloritoare, dezvoltarea economică susținută a României. Comerțul exterior românesc sporise cu 60% față de 1958 și țările occidentale reprezentau o mare parte din acest procent 984. Gheorghiu-Dej i-a solicitat, totodată, ambasadorului României la Washington să aibă o întrevedere cu Luther Hodges, secretar de comerț și cu adjunctul său, Jack Behrman. Bălăceanu voia să cumpere utilaje în valoare de două sute de milioane de dolari, pentru a construi zece fabrici în România. Departamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amenințare îl afecta pe Gheorghiu-Dej, căci nu putea pune în aplicare programul de industrializare a României fără ajutor străin. Ca urmare a poziției lui Hrușciov, liderul român era forțat să caute alte surse de sprijin tehnologic și economic. William Crawford, ambasadorul Americii în România, a cerut insistent Statelor Unite să-l ajute pe Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului cu restul Europei, ca mijloc de încurajare a democrației în blocul sovietic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
listă de dorințe", fapt pentru care românii au acceptat să se mai amîne discutarea acestuia pînă la o dată ulterioară 1104. Negocierile au început pe 18 mai. Subsecretarul de stat Averell Harriman conducea delegația americană, din care făceau parte William Crawford, ambasadorul Americii în România, Jack Behrman, secretar adjunct al Comerțului Interior și Internațional și Richard Davis, înlocuitorul secretarului adjunct de stat pentru Afaceri Europene. Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetului Român al Planificării conducea delegația de la București, din care făceau parte Mihai Florescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghe Gaston-Marin, președintele Comitetului Român al Planificării conducea delegația de la București, din care făceau parte Mihai Florescu, ministrul Petrolului și Industriei Chimice, George Macovescu, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Mihai Petri, reprezentant al ministrului Afacerilor Externe și Petru Bălăceanu, ambasador român în Statele Unite 1105. Negocierile au fost secrete și au durat pînă la sfîrșitul lunii mai. La cinci zile după începerea negocierilor, președintele american a ținut o cuvîntare memorabilă în Lexington, Virginia. La inaugurarea Bibliotecii de Cercetare George C. Marshall
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afirmare în plus a independenței față de Moscova, cît și ca un mijloc de a concura cu sovieticii, care aveau o ambasadă la Washington 1111. Administrația a aprobat această cerere. În august, conducerea de la București l-a numit pe Petre Bălăceanu ambasador al SUA, dar americanii s-au dovedit a fi ceva mai lenți. Johnson nu voia să facă din Europa de Est o chestiune de campanie, așa încît a așteptat pînă la realegerea sa, din noiembrie, pentru a-l numi pe William Crawford
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA, dar americanii s-au dovedit a fi ceva mai lenți. Johnson nu voia să facă din Europa de Est o chestiune de campanie, așa încît a așteptat pînă la realegerea sa, din noiembrie, pentru a-l numi pe William Crawford primul ambasador al Americii în Republica Populară Română 1112. Ultima problemă, cea a licențelor de export, era cea mai importantă. Washingtonul acceptase să acorde licențe pentru 11 din cele 15 fabrici de pe "lista de cumpărături" a României 1113. Pentru a înlesni procesul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ignore pretenția Ungariei de a avea un cuvînt mai mare de spus în problema Transilvaniei 1190. Comerțul Est-Vest și Războiul din Vietnam, 1966 Aceiași factori care au limitat pîrghiile lui Ceaușescu împotriva Moscovei reduceau și influența lui Crawford la București. Ambasadorul american ceru să fie reales în funcție. Pe 6 septembrie, Casa Albă a anunțat că Richard Davis, din New York, ofițer de carieră din Departamentul de Externe, avea să-l înlocuiască pe Crawford în funcția de ambasador la București 1191 La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Crawford la București. Ambasadorul american ceru să fie reales în funcție. Pe 6 septembrie, Casa Albă a anunțat că Richard Davis, din New York, ofițer de carieră din Departamentul de Externe, avea să-l înlocuiască pe Crawford în funcția de ambasador la București 1191 La două săptămîni după aceea, România a fost, pentru prima dată, vizitată de o delegație americană însărcinată cu extinderea comerțului. Aflată sub conducerea lui Paul Pauley, directorul Biroului de Promovare a Comerțului Internațional din cadrul Departamentului Comerțului, echipa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la concluzia că ar putea dura generații întregi pînă la capitularea Vietnamului de Nord. Strategia americană de bombardare nu dădea rezultate.1221 Pus în fața acestor fapte, Johnson a acceptat să caute o soluție pașnică pentru Vietnam. Pe 22 octombrie 1966, ambasadorul american la Națiunile Unite, Arthur Goldberg a avut, la New York, o întrevedere cu ministrul român de Externe, Corneliu Mănescu. România își exprimase mai demult dorința de a acționa ca mediator între Washington și Hanoi și Mănescu a reamintit această ofertă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe "baze reciproc avantajoase, în interesul cooperării și păcii în întreaga lume"1237. La trei zile după aceea, Corneliu Bogdan se întîlni cu președintele Johnson la Casa Albă. Bogdan era noul ambasador al României în Statele Unite, ales în locul lui Petre Bălăceanu, care se întorsese la București pentru a fi numit din nou1238. Bogdan își pregătise o cuvîntare protocolară, dar cînd se văzu în fața președintelui, lăsă deoparte discursul și astfel, cei doi discutară
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite au trimis Moscovei o notă în care se preciza: "noi nu știm ce se va întîmpla" dacă forțele sovietice se vor ridica împotriva României.1277 Amenințarea americanilor a înăbușit imediat zvonurile despre un posibil atac sovietic. A doua zi, ambasadorii sovietici i-au vizitat pe reprezentanții oficiali din majoritatea capitalelor occidentale, pentru a-i asigura că Moscova nu intenționează să invadeze România. Ambasadorul Anatol Dobrînin l-a vizitat pe Rusk, pentru a asigura conducerea Statelor Unite că "zvonurile unui posibil atac
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva României.1277 Amenințarea americanilor a înăbușit imediat zvonurile despre un posibil atac sovietic. A doua zi, ambasadorii sovietici i-au vizitat pe reprezentanții oficiali din majoritatea capitalelor occidentale, pentru a-i asigura că Moscova nu intenționează să invadeze România. Ambasadorul Anatol Dobrînin l-a vizitat pe Rusk, pentru a asigura conducerea Statelor Unite că "zvonurile unui posibil atac sovietic împotriva României sînt lipsite de temei." 1278 Pînă la mijlocul lunii septembrie, frica unei invazii sovietice în România dispăruse, dar impresia lăsată de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
convorbirile de pace de la Paris, care începuseră în luna mai a anului precedent 1285. În noiembrie, Washingtonul și Bucureștiul începuseră negocierile pentru reînnoirea relațiilor culturale și a acordului de schimb. Pe 26 noiembrie, John Leddy, de la Departamentul de Stat și ambasadorul român Corneliu Bogdan au semnat un nou acord de prelungire și lărgire a programului pentru anul 1970.1286 Acest acord s-a dovedit a fi ultimul document adoptat grație eforturilor lui Johnson de a "construi poduri" către România. Deși proiectul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necomuniste. În februarie 1969, Ceaușescu a făcut un gest istoric. El era conștient că Nixon are o "slăbiciune" pentru România, în urma primirii furtunoase de care avusese parte în 1967, cînd vizitase Bucureștiul 1297. În februarie, Ceaușescu l-a instruit pe ambasadorul Bogdan să-l invite pe Nixon la București. Invitația nu era scrisă. De fapt, de la invadarea Cehoslovaciei, Bogdan implementase în relațiile cu Washingtonul un sistem de comunicare de tip "gîndește cu voce tare". Ambasadorul l-a invitat insistent pe Nixon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
februarie, Ceaușescu l-a instruit pe ambasadorul Bogdan să-l invite pe Nixon la București. Invitația nu era scrisă. De fapt, de la invadarea Cehoslovaciei, Bogdan implementase în relațiile cu Washingtonul un sistem de comunicare de tip "gîndește cu voce tare". Ambasadorul l-a invitat insistent pe Nixon să viziteze România înainte de a pleca la Moscova. În următoarele luni și-a reînnoit invitația 1298. Era "insistent, dar nu zgomotos, pentru că", așa cum recunoștea el însuși, "România nu este centrul lumii"1299. Nixon a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Estul Mijlociu și sud-estul Asiei 1301. La două luni după învestirea sa, Nixon l-a rugat pe premierul sovietic Alexei Kosîghin să-l ajute să pună capăt războiului din Vietnam. Kissinger a dat curs solicitării, întîlnindu-se în repetate rînduri cu ambasadorul sovietic Anatol Dobrînin. La aceste discuții, Kissinger a sugerat o legătură între ajutorul sovietic în vederea rezolvării problemei cu Vietnamul și ajutorul american în privința Estului Mijlociu. Atît Nixon, cît și Kissinger au ratat, însă, această primă încercare de conturare a unei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România era ideea lui Nixon. El voia să întreprindă ceva "îndrăzneț"1316. Cum avea să spună Bogdan mai tîrziu, președintele voia "să le dea peste nas rușilor"1317. Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți, inclusiv pe ambasadorul Bogdan. Acesta a primit "din senin" un telefon prin care era anunțat că este așteptat de către Kissinger, la Casa Albă, pentru a discuta despre o vizită la București. Ambasadorul era în Canada, dar s-a întors imediat la Washington, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți, inclusiv pe ambasadorul Bogdan. Acesta a primit "din senin" un telefon prin care era anunțat că este așteptat de către Kissinger, la Casa Albă, pentru a discuta despre o vizită la București. Ambasadorul era în Canada, dar s-a întors imediat la Washington, pentru a se întîlni cu Kissinger, pe 21 iunie 1318. Bogdan a aflat, cu această ocazie, că președintele intenționează să facă o călătorie în jurul lumii după amerizarea lui Apollo 11
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Română din New York City și Biblioteca Americană din București urmau să pună la dispoziția publicului cărți de referință, periodice, filme și benzi. Aici urmau, de asemenea, să se desfășoare concerte, recitaluri, conferințe și cursuri de limbi străine finanțate de stat. Ambasadorul Richard Davis și Vasile Gliga, prim adjunct al ministrului de Externe din România, au semnat acordul pe 3 august 1340. Acest acord, la care se adăuga unul încheiat anterior, referitor la suspendarea reciprocă a unor taxe vamale erau în același
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în ciuda independenței sale aparente 1367. În septembrie 1969, Nixon și Kissinger s-au hotărît să încerce să discute direct prin Ambasada Chineză și cea Americană din Varșovia. Această cale se dovedise a fi eficientă cu cîteva luni în urmă, cînd ambasadorul american Walter Stoessel alergase, efectiv, după delegația chineză din Washington, pentru a-i transmite un mesaj. Cu opt zile mai tîrziu, pe 11 decembrie, Stoessel a primit o invitație la Ambasada Chineză din Varșovia și astfel au început convorbirile directe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru țările comuniste. Cu toate acestea, el îi spuse lui Stans că este liber "să încurajeze vînzările către oricare din țările est-europene"1398. Între timp, Ceaușescu continua să lupte pentru extinderea relațiilor cu SUA. La București, pe 27 noiembrie, noul ambasador al Americii, Leonard Meeker 1399 și Vasile Gliga, adjunct al ministrului Afacerilor Externe au reînnoit și prelungit cu încă doi ani programul de schimb cultural, educațional și științific. Acordul lărgea gama schimburilor vizate, mai ales în domeniul medicinei, și, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a constituit un impediment în calea eforturilor României de a-și asigura "Clauza" pentru exporturile către America. Pe 4 ianuarie, Washingtonul a anunțat semnarea de curînd a unui acord cu România, în domeniul textilelor, și după trei săptămîni, Leonard Meeker, ambasadorul Americii la București, a solicitat Departamentului de Stat să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", pentru produsele sale1413. Kissinger era, totuși, adeptul politicii "temperate", fapt pentru care l-a și avertizat pe Meeker să nu facă promisiuni în ce privește acordarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii celei mai favorizate", pentru produsele sale1413. Kissinger era, totuși, adeptul politicii "temperate", fapt pentru care l-a și avertizat pe Meeker să nu facă promisiuni în ce privește acordarea "Clauzei" României 1414. Între timp, Bogdan continua să transmită mesaje către Beijing. Ambasadorul intenționa să se întoarcă la începutul lui februarie la București. El a acceptat să transmită reprezentanților chinezi mesajul lui Kissinger, și anume că America este încă dispusă să discute despre problema Taivanului 1415. În februarie 1971, Nixon și-a făcut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Observațiile sale reflectau, însă, intenția urmărită prin legea lui Mondale. În plus, Stans îi înlesnea munca lui Bogdan. Pe lîngă faptul că-și asumase rolul de intermediar în relațiile cu China, Bogdan se străduise din greu să promoveze obținerea "Clauzei". Ambasadorul compara eforturile sale de a convinge Casa Albă și Congresul să acorde României "Clauza" cu lupta cu "o hidră cu două capete, o luptă în care nu vrei să lovești nici unul din ele"1427. Scopul lui era acela de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]