13,729 matches
-
papirusul Westcar sau În teogamiile de la Deir el Bahari și Luxor); dar acum ele vin pentru „a-i hotărî destinul”: „Va fi ucis de crocodil ori de șarpe sau poate de câine”. Cele trei animale apar În povestirea fantastică a aventurilor tânărului principe - dar finalul poveștii lipsește și nu știm dacă destinul se Împlinește sau este anulat cu vreo viclenie la fel ca aceea povestită de Herodot despre Mikerinos 4 care, pentru că i se mai dăduseră doar șase ani de trăit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este conceput În mod fundamental ca un serviciu pe care omul Îl aduce divinității pentru a-i satisface toate aceste nevoi „umane”. De asemenea, zei iubesc, urăsc, se Înfurie, sunt generoși, capricioșii, apatici, se tem de amestecurile celorlalți, Își reproșează aventurile, se lasă corectați, iubesc dreptatea, dar Îi depășesc limitele, sunt geloși, răzbunători, Îndurători etc. Antropomorfismul privește inclusiv diferențierea sexuală dintre zei; de fapt, această diferențiere stă la baza vieții lor, după cum s-a afirmat deja implicit la subcapitolul 1. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În diversele redactări. Poemul povestește că Ghilgameșxe "Ghilgameș", rege În Uruk, probabil o figură istorică divinizată după moarte (erou), ajunge pradă disperării după moartea lui Enkiduxe "Enkidu", marele său prieten, asemenea lui În putere fizică și valoare, tovarășul său În aventuri eroice și glorioase: dacă a murit Enkidu, care nu Îi era cu nimic inferior, atunci el Însuși va trebui să moară! Tulburat de această profundă criză existențială, Ghilgameșxe "Ghilgameș" Își amintește că a existat un om care a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este vorba despre o figură ancestrală de divinitate dinastică, protectoare a regelui și casei acestuia; este Însă prezent cu aceeași funcție În fiecare nucleu familial, bucurându-se de mari onoruri. Narațiunile mitologice ajunse până la noi au În vedere mai degrabă aventurile zeilor, chiar dacă În două dintre texte, cele de la Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", protagoniștii sunt doi străvechi regi legendari. Miturile zeilor Îl au ca personaj principal pe zeul poliad Baalxe "Baal", În centrul luptelor cosmogonice pentru ordinea și suveranitatea universală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Principe Sfânt”, un zeu cu accentuate trăsături de tămăduitor. Acesta era venerat În mod deosebit Într-un sanctuar extraurban, așezat pe o colină, În apropierea unui izvor și caracterizat de prezența unei dumbrăvi sacre. Și Eshmun este protagonist al unei aventuri dramatice asemănătoare celei a lui Adonisxe "Adonis", chiar dacă nu identică, de vreme ce acesta, un tânăr misogin, se va castra pentru a scăpa de iubirea lui Astarte; aceasta reușește Însă să-l salveze În ultimul moment. La Tir, Baalxe "Baal"-ul local
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vechi până la Înfloririle din epoca imperială târzie. 3. Alexandru din Abonotichos: un profet și fondator religiostc "3. Alexandru din Abonotichos \: un profet și fondator religios" Ironiei desacralizatoare a lui Lucian, alimentată de motive de ranchiună personală, Îi datorăm, odată cu descrierea aventurii umane și religioase a „falsului profet” Alexandru, un fragment de o extraordinară eficacitate evocativă a unei părți ample a vieții spirituale a elenismului târziu. Aceasta este o perioadă care, În analogie cu experiențele străvechi ale Greciei arhaice și clasice - cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-lea și, grosso modo, În a doua jumătate a secolului al VI-lea Î.Hr., Îl face pe acesta aproape contemporan cu Cirus cel Mare (mort În 530 Î.Hr.). De fapt, Henning (1951, pp. 42 sq.) pune În legătură aventura istorică a fondatorului Imperiului Persan cu cea a lui Zoroastru: aceștia ar fi trăit la curtea unui suveran - Vișt³spaxe "Vișta>spa" din tradiția religioasă, convertit de profet și devenit defensor fidei prin excelență; nu trebuie confundat cu tatăl omonim lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
proprie divinităților corespunzătoare funcției a treia. Mai mult, Menasce (1947) a demonstrat că tradiția arabă atribuie Îngerilor, M³r¿txe "Ma>ru>t" și H³r¿txe "Ha>ru>t" (ale căror nume derivă direct de la cei doi, Sfinți Nemuritori, iranieni) aceeași aventură imorală pe care tradiția indiană o atribuie celor doi N³satyaxe "Na>satya" (cei doi fac avansuri unei femei, iar aceasta rezistă până la capăt propunerilor lor): este așadar clar că, deși textele iraniene nu vorbesc despre aceasta, aceeași aventură trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iranieni) aceeași aventură imorală pe care tradiția indiană o atribuie celor doi N³satyaxe "Na>satya" (cei doi fac avansuri unei femei, iar aceasta rezistă până la capăt propunerilor lor): este așadar clar că, deși textele iraniene nu vorbesc despre aceasta, aceeași aventură trebuie să le fi fost atribuită și celor doi „Sfinți Nemuritori”, ceea ce demonstrează ulterior analogia perfectă cu N³satya. În ceea ce privește lumea greacă, descoperim urmele clare ale gemenilor divini suverani ai funcției a treia În două divinități minore, Dioscurii Castorxe "Castor" și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
despre libații sacre, sărbători rituale, formule magice. Exista Însă și obiceiul jertfelor umane: „captivos immolant diis suis”, acuza o bulă a lui Onorius al III-lea, iar această practică este atestată În mai multe rânduri de istorici care povestesc despre aventurile și cruciadele declanșate pentru convertirea balticilor la creștinism. Cultele se celebrau mai ales În păduri sau În locuințele private, Însă există și informații despre câteva edificii folosite doar În scopuri sacre, iar săpăturile arheologice au scos la lumină rămășițe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
transforme vechia teologie În literatură și au creat două genuri literare, În care, sub forma ingenuă a unor simple povestiri, se conservă elemente ale unor credințe care nu puteau fi declarate explicit. Avem, așadar, ciclul călătoriilor (imrama) și cel al aventurilor (echtrài), care au o tematică esențialmente comună: un erou ajunge Într-un loc pe care grecii l-ar fi numit Insulele Fericiților. Diferența dintre cele două genuri literare constă În faptul că Într-unul dintre ele accentul cade pe peripețiile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
esență, este vorba despre călătoria pe care o Împlinește eroul mort spre ținutul fericit al nemuririi: o călătorie profund păgână care și-a găsit locul În Irlanda creștină datorită genialului expedient de o transforma Într-una dintre multele povești de aventuri pe care povestitorii le spuneau În serile lungi, În jurul focului. Această teologie, foarte pozitivă În sine, având În vedere că prefigurează o viață fericită de durată indefinită, revelează exigențe psihologice care nu-și găseau răspuns În religia „oficială” și care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Dar la proba cu bagheta magică, se dovedește că nu este fecioară și naște doi fii, Dylan Eil Donxe "Dylan Eil Don" („Dylan, fiul valului”) și Lleu Llaw Gyffesxe "Lleu Llaw Gyffes" („Celxe "Cel" strălucitor cu mâna pricepută”). Urmează alte aventuri, magie și transformări pe care le putem omite aici. Nu este nici o Îndoială că acțiunea acestor povestiri, Împânzită În Întregime de magie, lasă să se presupună amintirea unor tradiții religioase străvechi, puternic amestecate cu motive legendare obișnuite. Mai mult, este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adăugat, îndeosebi în intervalul 1931-1933, altele, situate într-un câmp diferit, dacă nu la polul contrar. Răspunzând celor care îi reproșau „duplicitatea” sau nesinceritatea (Al. Sahia, G. Călinescu), el declară că întotdeauna a fost mânat de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru, București, 1938; Corbul de aur, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Ion Aluion, Cernăuți, [1938]; ed. (Semnul negru), București, 1941; ed. îngr. și pref. Ion Simuț, Oradea, 1995; Opera lirică. 1929-1939, Cernăuți, 1939; Viața în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
merge pe străzile și în piețele lumii noastre să împărtășească din bogățiile noii sale cunoașteri. Al treilea instrument pe care cititorul ar face bine să-l pună în rucsacul său înainte de a pleca este o doză bună de poftă de aventură. Mă refer la gustul de a descoperiri, o anumită curiozitate intelectuală și spirituală, dorința de a explora tărâmuri necunoscute și de a traversa teritorii complet noi. Aceasta implică, desigur, și capacitatea de a evalua pericolele și de a prevedea riscurile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
spune evanghelia. Și adaugă: „Cine o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va putea gusta din adevăratul banchet care este Cuvântul lui Dumnezeu. Pofta de aventură comportă încă un element: gratuitatea. Cine vrea să descopere nu trebuie să încerce să exploateze imediat descoperirea sa. Dacă cineva se întreabă în fiecare minut „la ce folosește?” și vrea cu orice preț „să se folosească” de lucruri, dacă va
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
va căuta doar lucruri utile, chiar și pentru propria viață spirituală sau pentru beneficiul personal, trebuie mai degrabă să stea acasă. Nu trebuie să ia în mână această carte pentru că îl va obliga la un parcurs prea exigent, chiar extenuant. Aventura este deschisă celui care vrea să înțeleagă „gratuit”, pentru că este o bucurie, o „plăcere adevărată” să descoperi sensul unui text biblic, pentru a-și putea corecta viziuni parțiale și depășite, pentru a putea aprofunda sensul propriei credințe și al idealurilor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
celui care vrea să înțeleagă „gratuit”, pentru că este o bucurie, o „plăcere adevărată” să descoperi sensul unui text biblic, pentru a-și putea corecta viziuni parțiale și depășite, pentru a putea aprofunda sensul propriei credințe și al idealurilor comunității creștine. Aventura este deschisă celui care știe că Cuvântul lui Dumnezeu are valoare în sine, nu numai pentru că „mi-e folositor”. Lucrurile adevărate ale acestei lumi sunt cele care au valoare în ele însele. Iubirea, spune sfântul Bernard de Chiaravalle, își este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
durată (1986). Dialogul este vioi, acțiunea se desfășoară dinamic. B. este și un dramaturg înzestrat, abil în construirea succesiunii de replici (Radu Ștefan întâiul și ultimul). SCRIERI: La pădure, Chișinău, 1955; Prafuri amare, Chișinău, 1955; Piatra de încercare, Chișinău, 1958; Aventurile lui Nătăfleață, Chișinău, 1961; Firicel de floare rară, Chișinău, 1961; Dor, Chișinău, 1963; Poezii, Chișinău, 1964; Singur în fața dragostei, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cizmele cocostârcului, Chișinău, 1967; Marele rățoi Max, Chișinău, 1968; Și sub cerul acela, Chișinău, 1971; Unchiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cizmele cocostârcului, Chișinău, 1967; Marele rățoi Max, Chișinău, 1968; Și sub cerul acela, Chișinău, 1971; Unchiul din Paris, Chișinău, 1973; Singur în fața dragostei. Unchiul din Paris, Chișinău, 1975; În alb și negru, Chișinău, 1977; Noile aventuri ale lui Nătăfleață, Chișinău, 1978; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1981; Local ploi de scurtă durată, Chișinău, 1986; Îmblânzirea mașinii de scris, Chișinău, 1988; Plimbătorul de purici, Chișinău, 1992; Concert, Chișinău, 1993; Lătrând la lună, Chișinău, 1997; Pactizând cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand. Le dernier de Croisés (1957), fie pe teme culturale (Poezia lirică japoneză, 1962), completează imaginea preocupărilor lui intelectuale. Ar mai trebui amintit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
marginea lumii // vine din instinctul meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]