13,916 matches
-
a lagărelor de concentrare" ca un curent în societatea germană postbelică. Koch a fost acuzată că a colecționat suveniruri din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza presupusei sale cruzimi și desfrânării față de deținuți. Ea, de asemenea, a mai fost numită "Bestia de la Buchenwald", "Regina de la Buchenwald", "Vrăjitoarea Roșie de la Buchenwald", "Văduva Măcelarului" și "Curva de la Buchenwald." a fost închisă înainte de 1944, atunci când a fost achitată
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
societatea germană postbelică. Koch a fost acuzată că a colecționat suveniruri din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza presupusei sale cruzimi și desfrânării față de deținuți. Ea, de asemenea, a mai fost numită "Bestia de la Buchenwald", "Regina de la Buchenwald", "Vrăjitoarea Roșie de la Buchenwald", "Văduva Măcelarului" și "Curva de la Buchenwald." a fost închisă înainte de 1944, atunci când a fost achitată din lipsă de probe, dar soțul ei a
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
8 iunie 1948, după doi ani de închisoare, generalul Lucius D. Clay, guvernatorul militar interimar al Zonei americane din Germania, i-a redus sentința la patru ani de închisoare, pe motiv "că nu există dovezi convingătoare că ea a ales deținuți pentru exterminare, cu scopul de a procura piele cu tatuaje sau că ea ar fi avut orice obiect din piele umană". Jean Edward Smith în biografia sa, "Lucius D. Clay, an American Life", a precizat că abajururile din piele ale
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
Papillon este un film american produs în anul 1973, sub regia lui Franklin J. Schaffner. El este transpunerea pe ecran a romanului omonim scris de Henri Charrière. Filmul începe cu prezentarea unei deportări din anii 1930 a circa 100 deținuți în colonia din Guyana franceză. Chiar după ispășirea pedepsei ei trebuie să rămână mai departe în Guyana în exil forțat. Printre deținuți se află Henri Charrière, care datorită tatuajului său de pe piept este poreclit Papillon. El este acuzat de a
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
romanului omonim scris de Henri Charrière. Filmul începe cu prezentarea unei deportări din anii 1930 a circa 100 deținuți în colonia din Guyana franceză. Chiar după ispășirea pedepsei ei trebuie să rămână mai departe în Guyana în exil forțat. Printre deținuți se află Henri Charrière, care datorită tatuajului său de pe piept este poreclit Papillon. El este acuzat de a fi omorât un proxenet, lucru care a fost de el negat toată viață. În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
exil forțat. Printre deținuți se află Henri Charrière, care datorită tatuajului său de pe piept este poreclit Papillon. El este acuzat de a fi omorât un proxenet, lucru care a fost de el negat toată viață. În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
a fi omorât un proxenet, lucru care a fost de el negat toată viață. În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui Dega, cu scopul evadării cumpără o barcă de la Richter. Dar deținuții evadați vor fi
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți. Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui Dega, cu scopul evadării cumpără o barcă de la Richter. Dar deținuții evadați vor fi prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph. După o nouă încercare de evadare nereușită, Papillon
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui Dega, cu scopul evadării cumpără o barcă de la Richter. Dar deținuții evadați vor fi prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph. După o nouă încercare de evadare nereușită, Papillon este condamnat la 6 luni, în Silencium, o celulă întunecată fără ferestre unde gardienilor le era interzisă comunicarea cu deținutul. În
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
Dar deținuții evadați vor fi prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph. După o nouă încercare de evadare nereușită, Papillon este condamnat la 6 luni, în Silencium, o celulă întunecată fără ferestre unde gardienilor le era interzisă comunicarea cu deținutul. În această stare de detenție, el ajunge să consume insecte. Slăbit și bolnav de pe urma tratamentului inuman, ajunge în spitalul închisorii. Aici află de la Clusiot, că radiologul spitalului le-ar vinde o barcă. În timpul acțiunii de evadare a lui Papillon, Dega
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
întinde pe o suprafața de 14 ha, având lungimea de 940 m și lățimea de 320 m. Punctul cel mai înalt al insulei se află la Insula a fost în trecut între anii 1852 și 1946, locul de deportare a deținuților recalcitranți, înrăiți, care erau considerați deosebit de periculoși. Printre deținuții renumiți care au fost deportați pe insulă se numără căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus, el a fost aici între anii 1895 - 1899. Dreyfus este lăsat liber în 1903, mulțumită intervenției lui
Insula Diavolului () [Corola-website/Science/331585_a_332914]
-
de 940 m și lățimea de 320 m. Punctul cel mai înalt al insulei se află la Insula a fost în trecut între anii 1852 și 1946, locul de deportare a deținuților recalcitranți, înrăiți, care erau considerați deosebit de periculoși. Printre deținuții renumiți care au fost deportați pe insulă se numără căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus, el a fost aici între anii 1895 - 1899. Dreyfus este lăsat liber în 1903, mulțumită intervenției lui Émile Zola. Prin anii 1930 Armata Salvării a reușit
Insula Diavolului () [Corola-website/Science/331585_a_332914]
-
se numără căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus, el a fost aici între anii 1895 - 1899. Dreyfus este lăsat liber în 1903, mulțumită intervenției lui Émile Zola. Prin anii 1930 Armata Salvării a reușit să determine guvernul francez să sisteze deportările deținuților pe insulă. Insula Diavolului devine cunoscută prin romanul autobiografic Papillon.
Insula Diavolului () [Corola-website/Science/331585_a_332914]
-
politici din închisorile și lagărele de muncă forțată. Scopul reeducării era îndoctrinarea elementelor vizate cu ideologia marxist-leninistă, ceea ce fi urmat să rezulte în lipsa unei rezistențe active sau pasive la adresa partidului comunist. Din acest motiv, principala țintă a reeducării au fost deținuții politici. Reeducarea s-a efectuat fie prin mijloace pașnice, de convingere: propagandă comunistă, fie prin mijloace violente de tipul reeducării de la Pitești. Substratul teoretic pentru reeducarea comunistă l-au constituit principiile fundamentate de Anton Semionovici Makarenko, un pedagog sovietic născut
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Informațiile erau analizate iar rezumatul acestora, împreună cu dosarele originale, erau înmânate mai departe Securității. După instaurarea regimului comunist în România, a urmat, din punct de vedere al sistemului carceral, o perioadă de tranziție. Până în 1947, regimul penitenciar era relativ lejer. Deținuții politici primeau pachete, aveau dreptul la cărți, vorbitor și organizări culturale în incinta închisorilor. Treptat Siguranța (ulterior Securitatea) a înăsprit condițiile, pe măsură ce întreg sistemul informațional comunist din România s-a definitivat. Vechii gardieni au fost înlocuiți cu cei adaptați noului
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
opozanții colectivizării, "frontieriști" - cei care încercau să fugă din țară, membrii rezistenței armate și în general, cei care se opuneau regimului comunist, chiar dacă în mod pașnic. Regimul comunist nu vedea pedeapsa cu închisoarea ca pe o formă de îndreptare a deținutului, ci ca pe o metodă de eliminare a acestuia din viața socială și politică, și, eventual, de convertire, de reeducare a acestuia după linia partidului. La Suceava erau încarcerați legionarii din Regionala Moldova de Nord și Centrală, ajunși aici după
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și, eventual, de convertire, de reeducare a acestuia după linia partidului. La Suceava erau încarcerați legionarii din Regionala Moldova de Nord și Centrală, ajunși aici după marele val de arestări din noaptea de 14-15 mai 1948. Cei doi inițiatori, dintre deținuți, ai reeducării din închisoare au fost Alexandru Bogdanovici, respectiv Eugen Țurcanu. Bogdanovici avea o bogată activitate legionară în urmă: arestat întâia oară în 1943, a fost condamnat la 6 luni de închisoare corecțională; a doua condamnare, 3 ani, urmează în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Câmpulung) și pentru participarea nedeclarată la ședințe legionare. Deși în această perioadă anchetele Siguranței erau deja marcate de evenimente violente, reeducarea propriuzisă de la Suceava a fost non-violentă. Începută de Bogdanovici în octombrie 1948, ea consta în: propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ea consta în: propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
coordona activitățile. Dintre cei are au participat la acțiunile de la Suceava, pe lângă Bogdanovici și Țurcanu, și ulterior, au stat la baza reeducării din alte penitenciare (încadrarea la Suceava era doar temporară, până la finalizarea anchetei și a procesului, urmând ca ulterior deținuții să fie repartizați la închisorile de execuție a pedepsei) s-au remarcat: Constantin Bogoș, Virgil Bordeianu, Alexandru Popa, Mihai Livinshi, Maximilian Sobolevski, Vasile Pușcașu sau Dan Dumitrescu. Motivele afilieri acestor foști legionari mișcări de reeducare sunt variate, dar aici de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
foști legionari mișcări de reeducare sunt variate, dar aici de pot încadra speranța unei eliberări mai rapide după pedepsele „generoase” primite în urma proceselor precum și obținerea unor facilități în închisoare (pachete, corespondență). Până în aprilie 1949 aderaseră la reeducare aproximativ 100 de deținuți. Închisoarea Pitești era destinată, începând cu septembrie-octombrie 1948, deținuților "studenți" legionari. Directorul ei, la momentul respectiv, era Alexandru Dumitrescu. Ca urmare a restructurării Siguranței și a apariției Serviciului Operativ, în fiecare închisoare se înființează un Birou Operativ, condus de un
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de pot încadra speranța unei eliberări mai rapide după pedepsele „generoase” primite în urma proceselor precum și obținerea unor facilități în închisoare (pachete, corespondență). Până în aprilie 1949 aderaseră la reeducare aproximativ 100 de deținuți. Închisoarea Pitești era destinată, începând cu septembrie-octombrie 1948, deținuților "studenți" legionari. Directorul ei, la momentul respectiv, era Alexandru Dumitrescu. Ca urmare a restructurării Siguranței și a apariției Serviciului Operativ, în fiecare închisoare se înființează un Birou Operativ, condus de un ofițer politic. Primul ofițer politic repartizat la Pitești a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a fost transferat de la Suceava la Pitești pe data de 21 aprilie 1949. În timp, Țurcanu a devenit informator pentru Biroul Operativ, fiind susținut și de directorul Serviciului Operativ, Iosif Nemeș. Realizând că metodele nonviolente de reeducare nu sunt eficiente, deținuții refuzând afilierea la programul comunist iar cantitatea utilă de informații strânsă fiind redusă, la sugestia lui Țurcanu și Marina, respectiv cu acceptul directorului închisorii și cu cel al directorului SO, se va porni o acțiune violentă de reeducare a deținuților
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
deținuții refuzând afilierea la programul comunist iar cantitatea utilă de informații strânsă fiind redusă, la sugestia lui Țurcanu și Marina, respectiv cu acceptul directorului închisorii și cu cel al directorului SO, se va porni o acțiune violentă de reeducare a deținuților. Condițiile de la Pitești erau optime pentru pornirea operațiunii. În cea de-a doua parte a anului 1949, regimul penitenciar s-a înrăutățit considerabil: secțiile închisorii au fost izolate, iar posibilitățile de comunicare între deținuți întrerupte. Celulele erau supraaglomerate iar conținutul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]