15,885 matches
-
publicată În 1853, de la fondarea Romei (753 Înainte de Cristos), adoptând și sistemul cronologic corespunzător. Istoria românilor se Înfățișa ca o continuare a istoriei romane. Românii erau romani, nici mai mult, nici mai puțin. Latinismul a fost alimentat și de afirmarea ideologiei naționale În secolul al XIX-lea. Până În „era națiunilor“, românii n-au simțit nevoia să se delimiteze net de slavii Înconjurători. Erau ortodocși ca și aceștia, iar religia și cultura corespunzătoare contau mai mult decât originea etnică. Odată Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înscrie În tipologia generală a miturilor fondatoare moderne; spre deosebire de abordarea tradițională — preocupată de noblețea originilor și mizând pe intervenții providențiale din afară —, interpretarea modernă Înclină spre continuitate autohtonă (mergând tot mai adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de marile ideologii ale ultimelor secole: democrația și naționalismul, În sensul cărora masele autohtone contează mai mult decât elita cuceritoare, iar teritoriul național actual se proiectează În trecutul Îndepărtat. Și progresele Înregistrate de arheologie susțineau această nouă abordare. Arheologul clasic se interesa de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină devenea o insulă dacică (prima se izola doar de vecinii nelatini, cealaltă de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-lea, continuând să reprezinte singura interpretare În istoriografia maghiară de astăzi, cu scopul de a asigura maghiarilor Întâietatea cronologică În Transilvania. Dar nici afirmarea continuității românești nu este o opțiune mai puțin politizată, de data aceasta, firește, În favoarea românilor, a ideologiei naționale românești, a statului național român (identitatea Dacia antică - România Mare). Interesant este că unele argumente sunt comune imigraționiștilor și naționaliștilor români. Aceleași premise istorice justifică o teorie sau opusul ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vreo 160 de cuvinte ar aparține substratului dacic. Împreună cu derivatele lor, ele ar reprezenta circa 10% din fondul principal de cuvinte al limbii române.<endnote id="13"/> Iarăși statistica! Cam prea mare entuziasmul; este evident că aici se amestecă și ideologia, căutarea insistentă a originilor dace. Necazul este — am mai spus — că limba dacă rămâne necunoscută, așa că nimic nu poate, În acest domeniu, depăși stadiul ipotezelor. Metoda curentă se bazează pe paralela dintre română și albaneză. Cuvintele comune ar fi (cu excepția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ai generației care a făcut la 1859 România au pus În evidență ceea ce credeau ei a fi proiectul național al lui Mihai. Interpretare abandonată de istoriografia critică de la 1900, dar reluată și amplificată o jumătate de secol mai târziu de ideologia național-comunistă. Apele sunt atât de agitate, Încât și astăzi cu greu se poate vorbi fără patimă despre „unirea de la 1600“. În fapt, nu a fost o fuziune, ci o uniune personală, țările păstrându-și individualitatea. Apoi, „țări române“, Încă o dată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori au jucat un rol esențial: modernizarea și ideologia națională. Singurul model al modernității era cel occidental. Îl aplicase mai Înainte Rusia, Îl va aplica și Turcia, și chiar Îndepărtata Japonie. Tot o creație occidentală este și națiunea. Ideea unei națiuni române și a unui stat național românesc Însemna
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cariera În teroare și sânge.<endnote id="22"/> În ansamblu, România Înclina spre dreapta. Era o lume predominant rurală, În sens atât real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial și colectivist
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rurală, În sens atât real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial și colectivist al comunismului, dar și de social-democrația modernă. Socialiștii și comuniștii au avut o pondere modestă În societatea și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
marele paradox al comunismului. Revoluția comunistă — revoluție proletară — ar fi trebuit să se petreacă, potrivit argumentației economice și istorice a lui Marx, În Occidentul industrializat, și nu În Estul agrar și precapitalist. În Anglia, nu În Rusia. În fapt, această ideologie „industrială“ și „proletară“ s-a materializat aproape exclusiv În societățile mai puțin avansate pe calea capitalismului și a democrației politice. Din acest punct de vedere, România semăna destul de bine cu Rusia precomunistă: o elită restrânsă de tip occidental, un capitalism
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stal — oțel). Cimentul, de asemenea. Computerele, informatica n-au reușit să se impună. Erau chiar suspecte: la limita dintre material și imaterial. Comunismul n-a Înțeles să se detașeze de o industrie greoaie, costisitoare, puțin rentabilă. Și În economie, prima ideologia, nu rentabilitatea. Însă și această filozofie economică putea fi aplicată cu mai multă sau mai puțină strictețe. Românii au aplicat-o cu maximum de strictețe, În varianta cea mai apropiată de modelul sovietic. Industria a fost naționalizată În Întregime (principalele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu Rusia și cu Uniunea Sovietică. Din trecutul românesc și din cultura națională, a rămas prea puțin: o selecție foarte orientată ideologic, din care lipseau nume mari, iar altele erau prezentate deformat, jucând — fără voia lor! — rolul de susținători ai ideologiei comuniste. Pentru a judeca corect comunismul, trebuie ținut seamă de o regulă simplă. Principiile declarate sunt una, iar practica sistemului alta. Așa se face că democrația comunistă a fost o dictatură. Dar n-a fost nici măcar o dictatură a partidului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu o tehnologie care se preconiza să depășească media mondială! O problemă interesantă a comunismului privește ritmurile dezvoltării economice. De la un an la altul, În toate țările comuniste, economia, industria Îndeosebi, creștea de câteva ori mai repede decât În Occident. Ideologia o pretindea: superioritatea comunismului față de capitalism! Pentru capitalism, o creștere anuală a industriei de 2-3 procente este satisfăcătoare, iar de 5 procente de-a dreptul excelentă; comuniștii aliniau, de regulă, procente de peste zece la sută! Cum reușeau? În parte, „umflând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sate. În locul lor, au apărut blocuri de proastă calitate, lipsite până și de apă curentă. Printre blocuri, rătăceau animalele de pe lângă casă pe care țăranii le luaseră cu ei! Bisericile nu-i plăceau deloc lui Ceaușescu (consecvent și În această privință ideologiei comuniste atee. Până la urmă, vina lui Ceaușescu este că a luat comunismul prea În serios!). A dărâmat nenumărate biserici — inclusiv monumente istorice — profitând de sistematizarea orașelor. Unele dintre bisericile cruțate au fost „ascunse“, cu blocuri construite În fața lor sau de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
i-au depășit chiar pe ruși. Din trei studenți români, doi studiau ingineria: un incontestabil record mondial. Astăzi, intelectualitatea românească este formată În cea mai mare parte din ingineri, mulți dintre ei căutându-și debușee În alte sectoare de activitate. Ideologia și cultura au căpătat și ele amprenta specifică „Ceaușescu“.<endnote id="7"/> În 1971 s-a declanșat „mica revoluție culturală“, În stil românesc. Ceaușescu a proclamat atunci sfârșitul destinderii ideologice. Pe „frontul“ ideologic nu aveau să se mai facă concesii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a depășit În acei ani faima romanului lui Marin Preda Cel mai iubit dintre pământeni (1980). Era un roman politic, dar țintea nedreptățile din anii ’50 (și nu cele mai grave dintre ele; și, În orice caz, nu comunismul ca ideologie și sistem). Preda critica mai apăsat ceea ce criticase și Ceaușescu. Mulți cititori au fost atunci impresionați. Astăzi, romanul se citește cu un sentiment de jenă; el nu spune tocmai ceea ce ar fi trebuit să spună. Alți scriitori s-au refugiat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost cândva. Oameni cu diplome universitare sunt astăzi neînchipuit mai mulți decât În România precomunistă. Au fost Însă pregătiți pentru o societate Închisă și pentru proiecte dintre care multe nu mai au astăzi valoare (abuzul de inginerie și de ideologie). După căderea comunismului, cei mai buni dintre ei s-au adaptat unei societăți deschise și noilor sfidări; dar este meritul lor, nu al sistemului care i-a format. Comunismul a Întors aproape complet societatea românească. Aproape toți românii au urcat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zadarnic ar căuta cineva un asemenea exemplar). Dar această „veche gardă“, cu totul insuficientă În sine, a apelat În mod firesc la oameni mai tineri, unii având din familie o tradiție liberală sau țărănistă, alții aderând probabil din convingere la ideologiile respective, nu puțini Însă veniți din pur oportunism, În căutarea unui partid care să-i primească. Convenția a fost un conglomerat, cu deosebiri sensibile Între partidele componente, ca și Între generații sau traiectoriile individuale ale oamenilor. Un evantai foarte larg
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
după care a Întreprins o operație similară, dar printr-o fuziune deplină, cu P.D.S.R. P.D.S.R. l-a Înghițit pur și simplu, dar a Înțeles să-i perpetueze memoria, adoptându-i numele. Și astfel, noul P.S.D. se aliniază, cel puțin formal, ideologiei social-democrate și a ajuns să fie acceptat la rându-i În Internaționala Socialistă. Un alt avantaj al guvernării Năstase a fost caracterul său monocolor, după ani de zile de coaliții guvernamentale, cu inevitabilele lor disfuncționalități. De aici, cel puțin În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Între 70 și 80%). Este o ilustrare remarcabilă a amintitelor tentații de autoritate și coeziune națională. Nu acestea sunt instituțiile cele mai caracteristice ale democrației! Interesant și faptul că Biserica — Biserica ortodoxă, se Înțelege — este considerată „instituție a statului“. O ideologie religioasă destul de vag definită a ocupat locul lăsat liber prin dispariția ideologiei comuniste. Desigur, Biserica și comunismul nu Împărtășesc aceleași valori, dar unele reflexe și atitudini sunt similare (și comunismul a fost o religie). Într-un caz, ca și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autoritate și coeziune națională. Nu acestea sunt instituțiile cele mai caracteristice ale democrației! Interesant și faptul că Biserica — Biserica ortodoxă, se Înțelege — este considerată „instituție a statului“. O ideologie religioasă destul de vag definită a ocupat locul lăsat liber prin dispariția ideologiei comuniste. Desigur, Biserica și comunismul nu Împărtășesc aceleași valori, dar unele reflexe și atitudini sunt similare (și comunismul a fost o religie). Într-un caz, ca și În altul oamenii se adună În jurul unor adevăruri revelate, considerate deasupra oricărei discuții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
activiști de partid, În cazul lor cu o anume discreție). Cultul morților (parastase, pomeni) a rămas de asemenea puternic imprimat În comportamente. Pentru români, Biserica ortodoxă este Însă În primul rând un simbol al identității lor. De aceea, ortodoxismul (ca ideologie militantă) se aliază firesc cu naționalismul. Este și un semn de neaderare, sau cel puțin de rezervă, față de valorile occidentale. A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul popoarelor vecine, Îndeosebi cu aria culturală balcanică. Ideea unui românism elementar, concentrat În folclor și simbolizat prin țăran este mitologică. Nu folclorul tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
presus de statistică, se pune o problemă de identitate; nu toți basarabenii, aromânii sau românii americani se regăsesc Într-o identitate românească). Dar și statistica poate fi abordată În spirit naționalist (În ciuda aparențelor ei riguroase, statistica e foarte dependentă de ideologie). Și astfel, românii ajung să urce — În imaginar — la 30 sau chiar la 35 de milioane! Sigur este că au Început să se răspândească În lume. Pe străzile orașelor din Occident se aude acum frecvent vorbindu-se românește. Cândva, veneau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Într-o istorie imobilă, impermeabilă la modernitate. Este naționalist și „reacționar“ (În toate sensurile, inclusiv politic). Unele dintre versurile lui, dar mai cu seamă articolele politice (a fost redactor la ziarul conservator Timpul, unde a promovat Însă mai puțin ideologia conservatoare cât propria lui ideologie) exprimă refuzul modernității și teama de străini. Eminescu visa la o Românie ancestrală și eternă. A scris fără Încetare, dar Își cizela la nesfârșit fiecare vers, așa Încât poeziile se succedă În nenumărate variante, rămase În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]