14,132 matches
-
anihilarea producerii evenimentului neplăcut; coping-ul religios, tot mai mult cercetat în ultimii ani. Urmând cercetarea lui Pargament și a colaboratorilor săi (2000), autorul prezintă cele cinci funcții ale strategiilor de coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar în absența punctului de reper pierdut, se pierde sensul vieții. Persoana în cauză, intra într-o stare de protest și disperare. „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie”, disperare agresivă (împotriva lui însuși sau a celorlalți), anumite stări de iluzie, vise și halucinații legate de obiectul dispariției. Pot apărea simptome psihosomatice, anxietate, panică, tulburări de somn, palpitații, uscăciunea gurii, neglijare personală și a celor din jur, a celorlalți membri ai familiei. Persoana este cuprinsă de sentimentul că înnebunește, de revelația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teme sau aspecte legate de trauma suferită; 2. vise supărătoare cu privire la eveniment. în cazul copiilor, pot fi vise înfricoșătoare, fără un conținut recognoscibil; 3. acționează și simte de parcă evenimentul traumatic s-ar petrece din nou (un sentiment al retrăirii experienței, iluzii, halucinații și episoade de flashback disociativ, inclusiv episoade de acest fel care apar la trezire sau în situații de intoxicare. Copiii pot avea gesturi specifice traumei; 4. tulburare psihologică intensă la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
finale ale Tratatului referitoare la limba în care ar urma să fie redactat textul acestuia (limba română) produce frisoane la Chișinău și nu numai. Prin aceasta, cancelaria de la Chișinău dă impresia unui diletantism, însă unul agresiv; dar este numai o iluzie. În realitate, "baronii" acesteia, proveniți, așa cum am spus, din fosta școală diplomatică de la Kremlin, asemenea colegilor lor de breaslă de la Kiev, încearcă să păstreze într-o "viziune strategică" elementele de bază ale fostului imperiu sovietic; frontierele fizice și cele lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite poziții filosofice, de a ar]ta c] morală nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, c] este doar o iluzie sau c] nu are nici un sens în absență religiei. Articolele din aceast] secțiune dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este indus] genetic în scop reproduc]tor. Adjectivul „colectiv]” este foarte important. Se face distincția între convigeri etice de bun simț, de genul: „S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s] susții c] morală nu este decât o iluzie a genelor? De ce pare o prostie s] sugerezi c] afirmațiile de ordin moral se afl] la același nivel cu regula jocului de crichet potrivit c]reia un meci întrunește șase lovituri. (De fapt, nu se afl] chiar la același nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Famine, affluence and morality”, în Philosophy and Public Affairs, I (1977), pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele clasei lor. iv. Ideologia Acest lucru mai important și mai valoros este ins] rareori prezentat că interesul unei clase sociale. În schimb, o clas] formeaz] din condițiile materiale ale vietii „o întreag] superstructur] de sentimente diferite și caracteristice, de iluzii, moduri de gândire și percepții ale vietii” (MEW 8, p. 139; CW 11, p. 128) pe care membrii le utilizeaz] ca motive conștiente ale acțiunilor pe care ei le întreprind în numele intereselor de clas]. Când aceste sentimente, gânduri și percepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fals]. Adev]ratele forțe conduc]toare care îl mișc] îi r]mân necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl mișc] îi r]mân necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metoda să principal] fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix. Iluzia bun]voinței imparțiale Vom vedea de ce este așa dac] analiz]m o caracteristic] fundamental] a moralei ca atare. Este specific gândirii morale s] se prezinte ca fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Tocmai acest lucru îl fac și ideologiile morale: ele prezint] acțiunile în beneficiul unei clase ca fiind absolut dezinteresate, în slujba binelui comun, a drepturilor și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va putea crea o societate în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va putea crea o societate în care nu exist] iluzii ideologice și nici clasele care determin] apariția acestora. x. Rezist] ideile lui Marx în absență moralei? Marx a fost un gânditor radical, iar atacul s]u asupra moralei este printre cele mai radicale idei ale sale. Ideea marxist] a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor putea relaționă doar în calitatea lor de ființe umane, ale c]ror interese pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum am putea s] ne gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni care s] nu aib] deloc leg]tur] cu morală. Dac] toat] morală este o iluzie, atunci o persoan] clarv]z]toare trebuie s] poat] s] treac] prin viat] în întregime f]r] concepții morale, emoții morale sau reacții morale. Dar este posibil pentru cineva s] fac] lucrul acesta? Totuși, antimoralismul lui Marx este departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și tot acum poate fi altfel. Pe baza acestei idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea de identitate, pretinzând că este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a identificărilor nu poate fi surprinsă decât prin analiză diacronică, pentru că, așa cum spunea și Thomas, evoluția / schimbarea e compusă dintr-o aglomerare de mici schimbări neobservate imediat, dar care pot modifica de la o generație la alta "stocul de tradiții" lăsând "iluzia identităților". Deci, chiar dacă diagnoza identității realizată la momentul Tk pare corectă, numai mărturia lui Cronos poate dezvălui corectitudinea sa. CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Voicu, B. (2005a, b), Voicu, M. (2005), Comșa (2006), Vlăsceanu, (2007) ș.a. 2 Vezi raportul: Social Insurance and Allied Services (1942), cunoscut și sub numele de Beveridge Report. 3 Tranziția e o noțiune propulsată în agenda publică pentru a crea iluzia unei mișcări de la negativ la pozitiv sau de la rău la bine. Ideea de tranziție este o expresie a ultimului dar din cutia Pandorei; ea a fost necesară fără îndoială pentru a hrăni spațiile mentale obosite ale populațiilor din arealul roșu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în nuanțe, de adecvate într-un cuvînt, s-au dovedit a fi de-a lungul acestei lungi perioade de aproape 17 ani, observațiile și relatările sale! Și ce perioadă a marilor amestecuri, a inversărilor de valori, a nașterii și prăbușirii iluziilor! E uimitor că artisul Val Gheorghiu s-a înșelat mult mai puțin în evaluările sale decît editorialiștii profesioniști sau "analiștii neamului", care adesea s-au dovedit mai ales ai "neamului prost". Dar, dacă politicul ne-a obsedat pe toți, obsedîndu-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în traversarea calmă și ușor emoționată a mochetelor. Ea, înaltă, distinsă biologic, își etalează fără emfază farmecul frust, pășind ușor cabrat și conversînd minim. Cu partenerul care-și temperează cu grijă alura sportivă. Ce-și vorbesc? Să nu ne facem iluzii prea mari. Altceva e important. România pierzînd, prin dictatură comunistă, uzanța mondenității firești, neparvenite, și-o poate recupera acum, prin acest cuplu de proveniență modestă, doritor însă de rafinare. Garantul pare a fi, înainte de orice, candoarea. Una autentică. Performanță în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]