15,064 matches
-
cu mine acum locuim aici... — Becky, locuiești acolo de un an! Mami pare de-a dreptul șocată. Aici e casa ta! — Ei, da, normal... dar mă gândeam... spun din ce în ce mai slab. Cumva, nu știu, sperasem că mami va spune „Ce idee minunată!“ și că va face ca totul să fie mai ușor. — Și cum Dumnezeului crezi c-o să putem noi organiza o nuntă în America? Nu știu! spun, înghițind în sec. Poate o ținem la un... mare hotel, de exemplu. — La un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să se răzgândească. — Nu pot să stau mult, spune Robyn în clipa în care ajung lângă ea. Trebuie să ajung la trei repetiții pentru trei recepții diferite. Dar am ținut foarte tare să ne vedem azi, pentru că am niște vești minunate. Un designer de evenimente, extrem de talentat, a acceptat să lucreze pentru nunta ta! Sheldon Lloyd în persoană! — Uau! spun, încercând să-mi iau același ton entuziast ca și ea, deși habar n-am cine o mai fi și Sheldon Lloyd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
eu mă uit la ea ușor bulversată. — Mestecenii îi importăm din Elveția, ca și ghirlandele de lumini de basm. Vei păși printre șirurile de copaci, iar crengile acestora vor atârna până la pământ. Iar tu vei păși ca o zână, în minunatul parfum dat de acele de pin, iar florile vor înflori în mod magic, iar păsările cu trilurile bine exersate vor începe să îți cânte deasupra capului... Ce zici, vrei și o veveriță animată? — Ăă... Rămân siderată. — Nu, nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
am trecut în revistă prioritățile. Și nimic nu mă va face să îmi schimb părerea. — Luke? spun, în clipa în care el dă să se dea jos din pat. — Mmm? Se întoarce și mă sărută, și e cald, delicios și minunat. — Nu pleca. Rămâi cu mine. Toată ziua. — Toată ziua? — Putem să ne facem că suntem bolnavi. Mă întind leneșă pe perne. De fapt, chiar îmi e puțin cam rău. — Serios? Ce te doare? — Păi... burta. — Mie mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Becky! Sunt Janice! Ce faci, scumpo? Ce aiurea. Oi fi format cumva numărul vecinilor, din greșeală? — Ce să fac?... Bine. — Mă bucur. Fii atentă, dacă tot ești la telefon, spune-mi ce preferi: Evian sau Vittel? — Vittel, zic automat. Janice... — Minunat. Și apă minerală? Știi că, din păcate, în ziua de azi mulți nu prea beau alcool la nuntă, pentru că trebuie să conducă spre casă. Ce părere ai de Perrier? — Ăă... nu știu. Janice... Inspir adânc. Mami e acasă? A, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
deja haine pentru concediu, spune, după care mai plescăie o dată din gumă. Dar, când prietenul meu mi-a spus „Nu vrei să-ți mai cumperi câte ceva?“ Îi place la nebunie să-mi facă tot felul de cadouri. E un bărbat minunat. Așa - ți-a venit vreo idee? — Da, zic, reușind să mă sforțez să mă concentrez. Da. Mă duc să-ți aduc câteva haine care cred eu că o să ți se potrivească. Ies din cabină și încep să adun rochii peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
trebui să vin în vizită. Dar ea n-a fost interesată de subiect. Luke ridică din umeri. Bănuiesc că nici n-avea de ce să fie, nu-i așa? ... un băiat iubitor și extrem de inteligent... care să rateze o asemenea ocazie minunată... — Vai, Luke, e... înfiorător, spun, total inadecvat. — Cel mai rău e că m-am purtat absolut oribil cu ai mei. În adolescență. Dădeam mereu vina pe ei. Gândul mi se duce automat la Annabel și la chipul ei cald și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
el vrea la Moscova și a urmat o ceartă zgomotoasă, printre hohote de râs aproape isterice care se întâmplă de regulă când ești fericit la culme și ușurat că toate s-au întâmplat după voia ta. A fost o seară minunată și fericită. Ar trebui să fiu supermulțumită. Însă acum sunt în pat, gândurile mi s-au așezat în ordine, și îmi vine în minte câte o replică sau câte o imagine. Felul în care arăta Luke. Parcă un pic prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rochie pe care am purtat-o vreodată. Știu că nu voi mai trăi niciodată un asemenea moment, în viața mea. Niciodată. În clipa în care ajung la capătul culoarului, încetinesc, pentru a inspira din plin această atmosferă și acest parfum minunat și pentru a mă uita mai bine la copaci și la flori. Pentru a încerca să-mi întipăresc în minte fiecare amănunt. Și pentru a savura fiecare clipă fermecată. OK, recunosc. Elinor a avut dreptate. Când am încercat să salvez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rochie verde pal până-n pământ, are tone de diamande și arată ca regina balului. Ceea ce, într-un fel, și este. Aceștia sunt prietenii ei. Asta e de fapt petrecerea ei, nu a lui Luke și a mea. E un spectacol minunat. E un eveniment extraordinar, la care te bucuri să participi ca invitat. Și asta mă simt și eu. Un grup de femei trece pe lângă mine vorbind tare și aud frânturi de conversație. — Spectacol de zile mari... — Atât de plin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cele din urmă, ne apropiem de masa din capătul sălii și o întrerupem pe Elinor cât putem de discret. — Mamă, trebuie să plecăm, zice Luke. — Acum? Elinor se încruntă. E prea devreme. — Ei... noi plecăm. — Îți mulțumim pentru o nuntă minunată, spun extrem de sinceră. A fost nemaipomenit. Toată lumea mi-a zis asta. Mă aplec și o sărut. La revedere. De ce oare am sentimentul straniu că n-am s-o mai văd în viața mea pe Elinor? — La revedere, Becky, zice, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu bunăvoință și drumul ne e presărat cu „aaa“-uri de încântare. Scăldată în lumina rozalie, mă simt ca într-un curcubeu, iar petalele de trandafir care ne cad pe cap și pe brațe și pe jos împrăștie un parfum minunat. Luke și cu mine ne zâmbim unul altuia și văd o petală de trandafir în părul lui... — Stop! În clipa în care aud vocea, simt un pumn cumplit în stomac. Ușile duble s-au deschis și iat-o în prag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
privesc cu teamă. Luke, sunt atât de multe lucruri pe care nu le-am făcut niciodată. N-am călătorit aproape deloc. N-am văzut lumea. Ca și tine, de altfel. — Ai trăit la New York, intervine Luke. — New York e un oraș minunat și îmi place la nebunie. Dar mai sunt și alte orașe superbe, în toată lumea. Vreau să le văd și pe ele. Sydney, Hong Kong... și nu doar orașe! Întind brațele larg. Râuri... munți... toate priveliștile de vis ale pământului... — Am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare la ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am văzut-o vreodată. Ele purtau veșminte atât de elegante și erau Împodobite cu lanțuri de aur și inele cu pietre prețioase, Încât unele dintre contesele noastre engleze ar rivaliza cu greu cu ele. Rochiile lor aveau trene lungi și minunate, ca acelea purtate de prințesele care au servitoare a căror singură Îndeletnicire este de a le purta trena. Aceasta demonstrează marea bogăție a unora dintre evreii din Veneția” <endnote id="(225, p. 108)"/>. Probabil că În Anglia acelei epoci se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dată : „În 1942 eram de patru ani [călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă plimbam prin parcul mănăstirii de la Saulchoir, Între Paris și Fotainebleau, Într-un peisaj minunat pe malul Senei, Împreună cu un alt călugăr, originar dintr-o familie din marea burghezie franceză. Replica lui, după aflarea știrii despre noul decret, Îmi revine mereu În memorie : «Noi, care celebrăm În fiecare dimineață trupul unui evreu, ar trebui să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip evreiesc. [...] Numai dezvoltarea căilor ferate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe un delușor o casă cu cerdac, doi urători]”> Dragii noștri, În pragul Anului Nou 1978 vă urăm, din toată inima, multă sănătate, noroc și fericire, ani mulți și rodnici în succese literare. Dorim vajnicului nostru fin Ducu Alexandru și minunatei Roxana, care și serbează la 5 ianuarie ziua de naștere, să obțină în anul ce vine succese tot mai mari la învățătură și să aibă spor la citirea cărților frumoase. La mulți ani 1978! Nuța, Lăcrămioara și Mihai Drăgan P.S.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
îți dă un telefon în acest sens). Alte noutăți (cu adevărat noutăți!) nu sunt. Zilele acestea încep examenele și mă înarmez cu răbdare, deși mă simt obosit și destul de puțin dispus pentru o muncă intelectuală serioasă cum este audierea științei minunatului nostru tineret studios. Îmi pregătesc însă unelte, dovadă că le încerc chiar în această scrisoare. Multă sănătate și noroc la toți. N.B. Scrie-mi. Devotat, M. Drăgan </citation> (118) (119) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”18 sept[embrie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pentru aceasta și sînt bucuros la gîndul că poetul a dat, cum ar fi zis Iorga, de un om care „ni trebuie”. Îți doresc sănătate, noroc, pace în viață și forță de a continua cu aripi întinse în depărtări acest minunat zbor în jurul unui nume scump sufletului meu, dacă-mi dai voie să-ți mărturisesc înfrînt. Cu vie, veche afecțiune și rară considerație, al d-tale îndatorat sau, cum se spune în Ardeal, obligat, Al. Husar </citation> (12) <citation author=”Al.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Numai cine a condus o revistă și o colectivitate știe că ambele n-ar fi viabile, dacă n-ar fi cineva care să le mobilizeze la toate roțile văzute și nevăzute. Întorcîndu-mă la cartea d-tale, ai avut o idee minunată să te oprești la ceea ce generațiile de azi știu mai puțin. Punîndu-le la dispoziție marile discursuri ale lui Delavrancea poate vor înțelege măcar cîțiva din tinerii de azi ce însemnează „gură de aur”. Azi nu se mai cultivă oratoria, acea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că nu numai n-am întîrziat, ci am luat-o chiar cu o săptămînă înainte. Prin urmare, iată că n-ai motive să-mi reproșezi o iotă. Șederea mea de trei săptămîni la Paris, între 8 și 29 ianuarie - o minunată ocazie de întinerire sufletească. Nenumărate întîlniri cu francezi și cu români de „dincoace” și de „dincolo”. Pe unii dintre ei îi revedeam după 50 de ani. Dar cîte n aveam să ne spunem din acest răstimp memorabil, trăit de noi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie româno-rusă printr-un Te-Deum. Profitând de această minunată ocazie, „...un delegat al CDE-ului a vorbit despre importanța și beneficiile (subl.ns.) pentru evrei a acestei prietenii”. Mai mult ca sigur că urechile celor aflați la pălăvrăgeala propagandistică s-au ciulit zdravăn la auzul celor două cuvinte subliniate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pentru caracterul lor mistic, profund religios, au fost eliminate sau revizuite, la semnalarea noastră, următoarele fragmente (...)”. Iată ce text „...a fost scos În Întregime”: „GLOBUL din satul Țuțcani, comuna Mălușteni. Personajele: Anul Nou, Anul Vechi, Harapul, Domnișoara. <<O ce veste minunată/ Din Vihleim ni s-arată/ Că s-a născut/ Prunc din Duhul sfînt/ Fecioara-i curată!// Mergînd Iosif cu Maria/ La Vihleim să senchine/ Într-un mic oraș/ S-a născut Hristos/ Fiul cel din veșnicie/ Ce l-a trimis
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se întâmplă inevitabil cu artiștii cărora li se aplică fără milă severitatea nedreaptă a legii. Angela Bârsan s-a stins din viață la 4 noiembrie 2001 și a fost înhumată în Cimitirul Sf. Vasile din Iași. A lăsat în urmă minunate amintiri, dar și un imens gol, imposibil de refăcut, în inimile celor dragi. REFERIRI EXTRASE: -BARBU, NICOLAE, Dicționarul actorilor Teatrului Național “Vasile Alecsandri” Iași 1816-1976, p 171. ARTICOLE: -BĂLĂNESCU, SORINA, Angela Bârsan (1921-2001) Iași, 2001 2p. mss (în arhiva autorului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]