14,353 matches
-
sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata”, si o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limba oficială în Muntenegru. La recensământul populației din 2011, din totalul de 620.029 de locuitori s-au declarat de naționalitate muntenegreană 278.865 de persoane, adică 44,98% din populație, 178.110 (28,73%) declarându-se sârbi. În ceea ce privește limba, 265.895 au declarat că limba lor maternă este sârbă, si 229.251 că aceasta este muntenegreană. Prin urmare, 42,88
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
a spus printre altele: „Prin anexiune sau acaparare a unor teritorii străine, guvernul înțelege, potrivit cu concepțiile despre drept ale democrației, în general, și a claselor celor ce muncesc, în special, orice alipire la un stat mare sau puternic a unei naționalități mici sau slabe, fără consimțământul și dorința acestei naționalități, dorință exprimată precis, limpede și cu bunăvoie, indiferent când a fost săvârșită această alipire, cu forța, sau ținută cu forța în cadrul hotarelor statului în chestiune. Indiferent, în sfârșit, dacă această națiune
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
unor teritorii străine, guvernul înțelege, potrivit cu concepțiile despre drept ale democrației, în general, și a claselor celor ce muncesc, în special, orice alipire la un stat mare sau puternic a unei naționalități mici sau slabe, fără consimțământul și dorința acestei naționalități, dorință exprimată precis, limpede și cu bunăvoie, indiferent când a fost săvârșită această alipire, cu forța, sau ținută cu forța în cadrul hotarelor statului în chestiune. Indiferent, în sfârșit, dacă această națiune trăiește în Europa sau în depărtate țări transoceanice”. „Dacă
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
d.C. și-a pierdut independența), armenii au fost nevoiți să emigreze în toată lumea, ajungând și pe teritoriile românești. Primele dovezi ale prezenței armene pe pământ românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Albă. Fiind una dintre cele mai vechi naționalități conlocuitoare, un fapt important se întâmplă în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orașul Suceava. Astăzi, centru religios al armenilor este la Ecimiadzin. Datorită faptului că diferențele față de credința
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc și reprezentanții altor naționalități, mai ales ruși și ucraineni. De aceea, printre populația acestui sat se întâlnesc mulți cu nume de origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Primele școli în raionul Dubăsari apar în 1813, de aici rezultă că undeva la mijlocul
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
1464 ha; pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, nemți etc. Colonița s-a constituit istoric din satul cu aceiași denumire, precum și din localitățile Grecea de Jos și Ciocana Veche, acestea fiind două seliști mici, apropiate una de alta ce s-au contopit cu Colonița
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din 1893 până în 1897 când este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău. La
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc și reprezentanții altor naționalități, mai ales ruși și ucraineni. De aceea, printre populația acestui sat se întâlnesc mulți cu nume de origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Conform documentelor în 1769, ia ființă satul Pohrebea după ce vine și se stabilește un
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
din anul 2004 populația este de 3.308 locuitori, inclusiv: 1600 de bărbați și 1708 de femei. Componentă etnică a populației este următoarea: moldoveni/români - 3275 locuitori, ucraineni - 24 locuitori, ruși - 6 locuitori, un bulgar și 2 locuitori de alte naționalități. În primul tur au fost înscriși 5 candidația la funcția de primari: Valeriu Vărjitoru (a obținut 1,37% din voturi; PNL), Iuzef Zibrițchii (16,80%; PCRM), Ion Buga (19,03%; PLDM), Grigore Lîsîi (25,21%; PDM), Petru Friptuleac (37,49
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
sate: Chetroșeni și Mirești. Satul se învecinează cu 5 sate din raionul Hincești : Mirești, Chetroseni, Boghiceni, Pervomaiscoe, Onești și Drojdieni r. Nisporeni În anul 1870 în satul Bujor existau 320 de case, cu 2.110 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau de naționalitate română, aveau 200 de cai, 700 de vite mari și 3.320 de oi și capre. Biserica dispunea de o casă parohială. În anul 1997, populația satului Bujor a fost estimată la 4.138 de cetățeni. Conform recensământului din anul
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
recensământului din anul 2004 populația este de 3.615 locuitori dintre care : bărbați - 1.808, femei - 1.807. Atunci au fost înregistrate 1.126 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Componența pe naționalități: Naționalitate Număr de Locuitori Moldoveni/Români 3.591 Ucraineni 13 Rusi 8 Gagauzi 1 Bulgari 1 Evrei 1 Polonezi 1 Țigani 1 Altele 2 În anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
din anul 2004 populația este de 3.615 locuitori dintre care : bărbați - 1.808, femei - 1.807. Atunci au fost înregistrate 1.126 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Componența pe naționalități: Naționalitate Număr de Locuitori Moldoveni/Români 3.591 Ucraineni 13 Rusi 8 Gagauzi 1 Bulgari 1 Evrei 1 Polonezi 1 Țigani 1 Altele 2 În anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați și
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
de 773 locuitori. Distanță directă pînă în or. Sîngerei este de 13 km. Distanță directă pînă în or. Chișinău este de 113 km. Conform recensamântului din anul 2004. Locuitori - 773, dintre care:<br> Bărbați - 355<br> Femei - 418 Componentă pe naționalități: Satul Bilicenii Noi - localități în raza de 10 km: 2 km - distanță directă pînă la Satul Mîndreștii Noi din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la Satul Marinești din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la
Bilicenii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305201_a_306530]
-
în comuna Corlăteni locuiau 5596 persoane, printre care 2711 bărbați și 2885 femei. Structura etnică este omogenă, 98, 21% reprezintă populația românească (5496 persoane); 0,94% sunt ucraineni (53 persoane), 0,64% - ruși (36 peroane); 1 găgăuz, 2 bulgari, alte naționalități - 8 persoane . Primarul cumunei este Anatolie Baciu, din Partidul Liberal Democrat, care a câștigat turul II la alegerile locale din 2011 cu 787 voturi. Contracandidatul său, comunistul Ion Gordilă, a acumulat 781 de voturi . Consiliul local este alcătuit din 15
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
la 1 ianuarie 2010 reprezenta în total 3464 locuitori, dintre care 48.14% fiind bărbați iar 51.86% femei. La recensământul din anul 2004 , structura etnică a populației în cadrul satului constituia: moldoveni - 3343, ucraineni - 57, ruși - 25, găgăuzi - 5, alte naționalități - 34. În satul Bilicenii Vechi sunt înregistrate 1135 de gospodării casnice. Membrii acestor gospodării alcătuiesc 3464 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării este de 3.1 persoane. Gospodăriile casnice sunt distribuite, în dependență de numărul de persoane ce
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
anii '70 funcționau o școală medie, club cu instalație de cinematograf, ateliere de deservire socială, punct medical, maternitate, oficiul poștal, grădiniță, magazine. În 1989 populația satului constituia 3092 locuitori, inclusiv: 2519 români, 501 ucraineni, 64 ruși și 8 persoane alte naționalități. Primarul satul este Preașcă Elisei (PLDM). În primul tur din cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016 la funcția de primar au fost înscriși 6 candidați. Rezultatele turului în ordine crescătoare sunt: Sinogaci Ion din partea Partidului Republican din Moldova - 3,62
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
și 3 de către PDM: La recensământul din 2004 în Sânereii Noi au fost înregistrate 3341 persoane, inclusiv 1641 bărbați și 1700 femei. Componența etnică este următoare: 2929 locuitori - moldoveni, 355 locuitori - ucraineni, 44 locuitori - ruși, 5 găgăuzi, 2 rromi, alte naționalități - 6 persoane. Fondul locativ este reprezentat de 474 de case (2016) cu o suprafață totală de 24 mii m. În 2004 existau 1267 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării fiind de 3,8 persoane. În sfera educației există
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Situația social-economică și nivelul de trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai îndeosebi asupra categoriei date a populației. Componența etnică a localității este constituită preponderent din moldoveni - 99,1% minoritățile etnice deținând doar 0.9% (16 persoane de naționalitate rusă, 8 persoane de naționalitate ucraineană și 2 persoane alte etnii). Durata medie a speranței de viață în satul Carahasani se prezintă mai mică decât media pe Republica Moldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 65
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai îndeosebi asupra categoriei date a populației. Componența etnică a localității este constituită preponderent din moldoveni - 99,1% minoritățile etnice deținând doar 0.9% (16 persoane de naționalitate rusă, 8 persoane de naționalitate ucraineană și 2 persoane alte etnii). Durata medie a speranței de viață în satul Carahasani se prezintă mai mică decât media pe Republica Moldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 65 ani în 2006 la 68
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de naționalitate evrei. Iată ce ne relatează veteranul Ștefan Manolache, pe front sergent comandant de grupă mitraliere în Regimentul 6 vânători din Divizia 14 infanterie: "Am participat cu Regimentul 6 vânători la toate luptele pe care acestă unitate le-a purtat în
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
arme automate care a provocat numeroase victime. Față de cele petrecute, comandantul regimentului, colonelul Mateeș, a ordonat să se încercuiască zona din apropierea localității pe unde trecuse coloana, pentru capturarea inamicului care declanșase focul. Au fost capturați peste 900 de civili, de naționalitate evrei. Din cercetările făcute a rezultat că trupele sovietice nu au permis acestor evrei să treacă la est de Nistru și le-a spus: Dacă vă trebuie Basarabia, s-o apărați>, i-a înarmat, le-a dat această misiune și
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
directă pînă în or. Fălești este de 22 km. Distanță directă pînă în or. Chișinău este de 146 km. Este cunoscut ca satul de baștină al lui Ilie Ilașcu. Locuitori - 1 349 din care: Bărbați - 661 Femei - 688 Componentă pe naționalități: 2 km - distanță directă pînă la Satul Vrănești din Raionul Fălești 2 km - distanță directă pînă la Satul Hrubna Nouă din Raionul Fălești 3 km - distanță directă pînă la Satul Unteni din Raionul Fălești 4 km - distanță directă pînă la
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
de telefonizare de 16,7%. Orașul dispune de un nod de cale ferată. Populația or. Iargara este de 5.700 persoane, dintre care moldovenii constituie 76,7%, bulgarii 14,7%. Restul 8,6% sunt găgăuzi, ruși, ucraineni și reprezentanții altor naționalități. Populația în vârsta aptă de muncă constituie 3.030 persoane. Cea mai mare parte a populației active este ocupată în gospodăria casnică -1.150 persoane și agricultură - 950 persoane. În localitate funcționează 2 instituții preșcolare, o școală medie în care
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
ortodox. Casa lui din Budapesta a fost cunoscută ca fiind o casă românească, în care obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege "pentru egala îndreptățire a naționalităților". "Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea
Emanoil Gojdu () [Corola-website/Science/305992_a_307321]
-
care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii. Religia lor predominantă este catolicismul roman, iar principala limbă vorbită este poloneza. Cuvântul „polonez” poate fi aplicat uneori și tuturor persoanelor care trăiesc în Polonia, indiferent de naționalitatea (etnia) lor. În Europa (Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, Belarus, Lituania și Ucraina), America (Statele Unite ale Americii, Brazilia și Argentina) și Australia există o diasporă poloneză mare. În 1960, la Chicago, în Statele Unite, trăia cea mai mare populație poloneză urbană din
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]