13,726 matches
-
cu el. Ino, ale cărei aventuri sunt povestite de Ovidiu în Metamorfoze, este simbolul mașterei care-și urmărește fiii vitregi cu ura sa. Ixion este simbolul perfidiei: pentru a nu fi obligat să-i ofere viitorului său socru darurile de nuntă, l-a făcut să cadă, prin vicleșug, în focul încins. Io, ale cărei nenorociri sunt povestite de Eschil în Prometeu înlănțuit, a fost sedusă de Jupiter și persecutată din gelozie de Hera, care a metamorfozat-o în vițică, făcând să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
subtitlul primei sale comedii, Bărbierul din Sevilla (Le Barbier de Séville), creată în 1775. 14 Recunoaștem aici o temă îndrăgită a întregului teatru al secolului al XVIII-lea, cea a vocii sângelui. Beaumarchais o exploatează, sub formă de parodie, în Nunta lui Figaro când Marceline descoperă că este mama lui Figaro pe care-l urmărea cu asiduitățile ei și voia cu tot dinadinsul să-l ia în căsătorie. 15 Viziunea pe care o are Diderot despre scena greacă este profund nerealistă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să primească drept dar de nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul mării; este constrâns să-și ucidă și fiul care, cere să fie pedepsit pentru trădarea socrului. 3) Termenul „cântec
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe rege (e n) și pe regină (m³liktum, foarte activă În cult), sărbătoriți de-a lungul mai multor zile și În cadrul unor procesiuni sacre În regiunea din jurul Eblei, interpretate de unii cercetători ca rituri de succesiune la tron care comportă nunți regale, dar al căror caracter funerar nu poate fi exclus. Mai ales Kura (de origine hurrită) este definit ca „zeu al regelui” și apare ca zeul cel mai popular din Ebla; Împreună cu el, pare să fie În centrul devoțiunii o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nouă zile, sărbătoarea presupunea diferite etape, precum alegerea și consacrarea (ungerea cu ulei) a celei alese, tunderea ei rituală, o serie de procesiuni Între templul lui Baal și casa paternă a preotesei, instalarea ei definitivă În templu, celebrată ca o nuntă cu divinitatea (chiar dacă lipsesc indiciile unei hierogamii propriu-zise). Era vorba de o mare sărbătoare populară, care implica și alte divinități Împreună cu locurile lor sacre (printre care NIN.KIR, zeiță a bocetelor funebre) și În care regele rămânea În plan secund
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
XXI, 470-471, 483-484) care „mor” În situații care au legătură cu fecioria Întrupată de zeiță, atunci când Își descoperă propria sexualitate. Ea Își extinde autoritatea asupra tinerelor femei, Însoțită de Nimfexe "Nimfe", termen cu care erau indicate tinerele ajunse În pragul nunții. Înainte de a intra În camera nupțială, miresele trebuiau să Îi plătească un tribut, dar la fel și fetele care Își Încheiau perioada de adolescență. Diferită este, În schimb, poziția lui Hefaistos, rod partenogenetic al Herei, după Hesiod (Teogonia, 927-929), care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu Medeeaxe "Medeea" ca soție, iar lui Pelopsxe "Pelops" abia Îi mijește barba când se ia la Întrecere cu Oinomaos pentru cucerirea Hippodamiei; conform lui Pindar 1, muncile lui Herakles ar fi avut drept scop cucerirea zeiței Hebexe "Hebe" și nunta „În sălașele fericite” ale Olimpului. Dimpotrivă, generația ciclului troian Îți cucerise deja soția și Își dobândise domnia, iar aceste lucruri rămân episoade ale tinereții; aproape că nu mai existau monștri Împotriva cărora să se lupte și pe care să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetăți. Era o dimensiune care se intersecta Însă și cu viața socială, economică și productivă și repartiza În ciclul anual diferitele sectoare de care polisul era interesat. Astfel, sărbătorile gameliilor, celebrate În luna gamelion, Între ianuarie și februarie, care celebrau nunta lui Zeusxe "Zeus" cu Heraxe "Hera", propuneau din nou Însuși principiul vieții asociate care se realiza În esență În familie, În timp ce calcheele, În cinstea lui Hefaistos și a Atenei, celebrate cu o procesiune a fierarilor la sfârșitul lunii pianepsion, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuia să i-l plătească Artemisei Înainte de a intra În camera nupțială. Și Zeusxe "Zeus", și Heraxe "Hera" - care purtau epitetele de Teleiosxe "Teleios" și Teleiaxe "Teleia", expresie a completării, telos (Pollux, Onomasticon, 3, 38), pe care grecii o recunoșteau nunții și vieții de familie - se numărau printre zeitățile destinatare ale jertfelor dinainte de nuntă: Zeus, ca și garant al ordinii, iar Hera, Întrucât era ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeusxe "Zeus", și Heraxe "Hera" - care purtau epitetele de Teleiosxe "Teleios" și Teleiaxe "Teleia", expresie a completării, telos (Pollux, Onomasticon, 3, 38), pe care grecii o recunoșteau nunții și vieții de familie - se numărau printre zeitățile destinatare ale jertfelor dinainte de nuntă: Zeus, ca și garant al ordinii, iar Hera, Întrucât era ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea nici Afroditaxe "Afrodita", care domina dimensiunea sexualității pe care tânăra o descoperea prin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeus, ca și garant al ordinii, iar Hera, Întrucât era ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea nici Afroditaxe "Afrodita", care domina dimensiunea sexualității pe care tânăra o descoperea prin nuntă. Darurile pe care soțul i le făcea soției după nuntă „pentru pierderea fecioriei” (ibidem, 3, 36) Încheiau acest complex rit de trecere care Începuse cu ofranda către Artemis. Deși private, riturile de naștere, căsătorie și moarte, care, laolaltă, scandau etapele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea nici Afroditaxe "Afrodita", care domina dimensiunea sexualității pe care tânăra o descoperea prin nuntă. Darurile pe care soțul i le făcea soției după nuntă „pentru pierderea fecioriei” (ibidem, 3, 36) Încheiau acest complex rit de trecere care Începuse cu ofranda către Artemis. Deși private, riturile de naștere, căsătorie și moarte, care, laolaltă, scandau etapele existenței umane, interacționau cu viața publică a cetății, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care cetățenii Înșiși se identificau; de aceea, ele nu se puteau sustrage intereselor divinităților care stăpâneau ordinea cosmică pe care se Întemeia supraviețuirea statului. Riturile funerare Îl uneau pe defunct cu lucrurile de „dincolo”, În timp ce riturile de naștere și de nuntă Îl integrau pe individ Într-o nouă condiție socială, făcându-l funcțional pentru polis. e) Mitul ritualizat: spațiu scenic și tragedie Procesul de adecvare al individului la interesele statului Întâlnește În drama antică poate una dintre cele mai subtile și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Odiseea (XX, 66-75), Afroditaxe "Afrodita", Heraxe "Hera", Artemisxe "Artemis" și Atenaxe "Atena" participau deja la modelarea vieții fiicelor lui Pandarosxe "Pandaros": Afrodita le hrănea cu brânză, miere și vin, urcând apoi În Olimpxe "Olimp" ca să Îi ceară lui Zeusxe "Zeus" „nunți Înfloritoare” pentru ele; Hera le dădea frumusețea și prudența; Artemis statura, iar Atena le Învăța să realizeze „lucruri minunate”. Transferate În cetate, aceste zeițe Își Împart În spațiul public controlul asupra lumii feminine, dar se și intersectează. Astfel, la Sparta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și prudența; Artemis statura, iar Atena le Învăța să realizeze „lucruri minunate”. Transferate În cetate, aceste zeițe Își Împart În spațiul public controlul asupra lumii feminine, dar se și intersectează. Astfel, la Sparta, o Afrodita-Hera primea ofrande din partea mamelor Înainte de nunta fiicelor, iar la Atena Afrodita ocrotea nunta fecioarelor. Tot la Atena, tinerele erau consacrate Artemisei În timpul brauroniilor, În timp ce celelalte fete, Între șapte și unsprezece ani, alungate În apropiere de templul Atenei Polias și numite arrefore, trebuiau să țeasă mantia (peplul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Învăța să realizeze „lucruri minunate”. Transferate În cetate, aceste zeițe Își Împart În spațiul public controlul asupra lumii feminine, dar se și intersectează. Astfel, la Sparta, o Afrodita-Hera primea ofrande din partea mamelor Înainte de nunta fiicelor, iar la Atena Afrodita ocrotea nunta fecioarelor. Tot la Atena, tinerele erau consacrate Artemisei În timpul brauroniilor, În timp ce celelalte fete, Între șapte și unsprezece ani, alungate În apropiere de templul Atenei Polias și numite arrefore, trebuiau să țeasă mantia (peplul) care era apoi dusă În templul Atenei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3. Indivizii (singuli homines) Își exprimă posibilitățile religioase În cultul privat zilnic (Larii și Penații primesc mici părți din mâncare), dar și În cultul morților, În care sunt comemorați membrii familiei, sau În sărbătorile În care este celebrat ciclul vieții. Nunta și nașterea pot fi celebrate prin ofrande și purificări În cadrul familiei. La ziua de naștere pater familias Își sărbătorește propriul „geniu” printr-o ofrandă de vin și tămâie. Cultele care se moștenesc impun obligații particulare. Cu toate acestea, indivizii privați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
profetic. Un ultim, dar esențial element al cadrului este instituirea, paralelă cu practica oraculară, dar distinctă de ea, a unui ciclu ritual ezoteric ce cuprinde trei zile articulate clar după modelul de la Eleusis, cu evocarea cultuală a unui șir de nunți și de nașteri divine (Alexandru, 38-40). Creația religioasă a profetului din Abonotichus se Înfățișează, așadar, ca o „soluție” densă În care este „aruncată” Într-un amalgam Încurcat Întreaga serie de componente ale atmosferei religioase a timpului: divinație, În forma instituționalizată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
intim al lui Iorga nu poate fi zugrăvit decît apelînd la amintirile prietenilor, rudelor și ale contemporanilor săi. Divorțul lui Iorga de prima lui soție a fost prima lui mare încercare personală. După întîlnirea lor romantică, curtea și călătoria de nuntă au apărut dificultățile. Socrul lui Iorga a murit în 1894, și o dată cu el a dispărut și influența lui moderatoare. Soții Iorga locuiau împreună cu copiii lor, Petru și Florica (se mai născuseră două fete, în 1895 și 1896, care muriseră în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Insula Andros, una din Ciclade, prin schimbarea apei în vin. Simbolistica pe care o are vinul în mistica creștină provine mai ales din misterele lui Dionisos. Prefacerea apei în vin a fost prima minune săvârșită de Iisus Hristos la nunta din Cana (Ioan, II: 1-12): A fost nuntă în Cana Galileii și era și Maica lui Iisus acolo. Și a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă. Și sfârșindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
apei în vin. Simbolistica pe care o are vinul în mistica creștină provine mai ales din misterele lui Dionisos. Prefacerea apei în vin a fost prima minune săvârșită de Iisus Hristos la nunta din Cana (Ioan, II: 1-12): A fost nuntă în Cana Galileii și era și Maica lui Iisus acolo. Și a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă. Și sfârșindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin." A zis ei Iisus
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în vin a fost prima minune săvârșită de Iisus Hristos la nunta din Cana (Ioan, II: 1-12): A fost nuntă în Cana Galileii și era și Maica lui Iisus acolo. Și a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă. Și sfârșindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin." A zis ei Iisus: Ce ne privește pe mine și pe tine, femeie ? Încă n-a venit ceasul Meu." Maica Sa a zis celor ce
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
celor care s-au îmbrăcat cu "armele luminii" despre care vorbește apostolul Pavel, în căutarea harului dumnezeiesc. În secolul al XVI-lea, marii pictori venețieni precum Iacopo Robusti, supranumit Tintoretto, sau Paolo Caliari, zis Veronese, au sporit fastul în reprezentarea nunții din Cana. Leonardo da Vinci a pictat una din cele mai celebre Cine în frescele din trapeza mânăstirii dominicanilor din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul 1383 pentru a servi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cinici, speranța ne-o îmbracă în veșnic „vom avea”, asemenea cincinalelor. O viață de om în chinuri răpusă, o frunte însângerată de pătimiri, sunt izvoare de mântuire... Legionarii înfrățiți cu moartea, „moartea, numai moartea legionară ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți.” Când Dumnezeu va trimite îngerii Săi să culeagă faptele omului spre răsplata veșnică, pe legionari îi vor întâlni în tabăra celor care, aici pe pământ, au împlinit voința cerului - Drumul Crucii. (Articol Preluat) DE SUB LESPEDEA DE PIATRĂ AU
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ne-o îmbracă în veșnic „vom avea”, asemenea cincinalelor. O viață de om în chinuri răpusă, o frunte însângerată de pătimiri, sunt izvoare de mântuire... Legionarii înfrățiți cu moartea, „moartea, numai moartea legionară ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți.” Când Dumnezeu va trimite îngerii Săi să culeagă faptele omului spre răsplata veșnică, pe legionari îi vor întâlni în tabăra celor care, aici pe pământ, au împlinit voința cerului - Drumul Crucii. (Articol Preluat) DE SUB LESPEDEA DE PIATRĂ AU FOST SCOASE
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]