14,308 matches
-
implicând și disfuncții în decodarea mesajului de către interlocutor, sau, dimpotrivă, poate da un caracter ludic respectivului context comunicativ vezi, de exemplu, jocuri didactice în care trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disfuncții în decodarea mesajului de către interlocutor, sau, dimpotrivă, poate da un caracter ludic respectivului context comunicativ vezi, de exemplu, jocuri didactice în care trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ludic respectivului context comunicativ vezi, de exemplu, jocuri didactice în care trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului de a răspunde etc.; * manifestarea unei atitudini deschise față de interlocutor (vezi supra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
privirii 40, degetele mâinilor întrepătrunse ("în coadă de porumbel"), poziția în picioare drepți Locutorul se plasează într-o ipostază de subordonare/supunere față de interlocutor. etc. Tabelul nr. 10. Indicatori paraverbali 41 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/combinații paraverbale "Traducere" Pauza folosită după nu Locutorul vrea să sublinieze refuzul. Încercare de controlare a intensității vocii/a ritmului vorbirii Locutorul dorește să-și mascheze emoțiile. Imitarea timbrului unui copil 42 Locutorul dorește să-l sensibilizeze pe interlocutor. Accentuarea unui anumit cuvânt din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative. etc. Tabelul nr. 13. Manifestări paraverbale 69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în crescendo, în descrescendo etc.; * exerciții centrate pe ritmul 29 vorbirii/tempo care, prin faptul că "scurtează ori lungește acțiunile, grăbește sau încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe ritmul 29 vorbirii/tempo care, prin faptul că "scurtează ori lungește acțiunile, grăbește sau încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul, pentru a accentua emoția transmisă, pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul, pentru a accentua emoția transmisă, pentru a sublinia ideea comunicată etc.); * exerciții de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii, în comunicarea interpersonală, a unor informații complet noi pentru interlocutor, pauzele care invită interlocutorul să intervină, pauzele care-l fac atent pe interlocutor, pauzele expresive din lectura sau recitarea expresivă a unui text (pauze corespunzătoare și anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul, pentru a accentua emoția transmisă, pentru a sublinia ideea comunicată etc.); * exerciții de respirație 31: respirație profundă, respirație având corpul încordat, respectiv relaxat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
meci de fotbal pe stadion (vs. acasă, în fața televizorului), spectatori atenți, interesați, distrați, indiferenți, revoltați, încântați de prestația celor din fața lor etc.; * Spiritul de observație în acțiune: participanții sunt provocați să adune cât mai multe informații observându-și colegii în pauză, studiind călătorii din autobuz 46, mimica oamenilor întâlniți în drum spre casă etc.; * tehnici paraverbale: * exerciții de percepție participanții, cu ochii închiși, trebuie să discrimineze toate sunetele care se aud în intervalul de timp indicat; * Ritmul cu mesaj ascuns participanții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
C., & Paulsen, M. F. (2009). Transparency in Cooperative Online Education. The International Review of Research in Open and Distance Learning, 10 (3), 1-22, Retrieved October 30, 2011, from http://www.eric.ed.gov/PDFS/EJ847768.pdf. Dascălu Jinga, L. (2006). Pauzele și întreruperile în conversația românească actuală. București: Editura Academiei Române. Dănăilă, N. (2003). Magia lumii de spectacol (măști, păpuși, actori, marionete). Iași: Junimea. De Peretti, A., Legrand, J.-A., & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Traducere de Gabriela Sandu. Iași: Polirom
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în literatura de specialitate, pauzele datorate stânjenelii de pauzele strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente ale mesajului, să se mai gândească la ceea ce dorește să transmită, să dea interlocutorului posibilitatea de a se exprima sau, pur și simplu, se dovedește a fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în literatura de specialitate, pauzele datorate stânjenelii de pauzele strategice, valorificate atunci când locutorul vrea să sublinieze anumite componente ale mesajului, să se mai gândească la ceea ce dorește să transmită, să dea interlocutorului posibilitatea de a se exprima sau, pur și simplu, se dovedește a fi distras de un factor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să se mai gândească la ceea ce dorește să transmită, să dea interlocutorului posibilitatea de a se exprima sau, pur și simplu, se dovedește a fi distras de un factor perturbator din situația de comunicare respectivă (Birkenbihl, 1999, pp. 189-190), respectiv pauzele retorice/de efect care subliniază cuvintele care au fost rostite sau introduc idei importante, pauzele-invitații la adresa interlocutorului, pentru a se exprima și pauzele-modalități de control al rezultatului (impactul mesajului asupra publicului) Nuță, 2004, p. 26. Pentru pauza dramatică, folosită ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 189-190), respectiv pauzele retorice/de efect care subliniază cuvintele care au fost rostite sau introduc idei importante, pauzele-invitații la adresa interlocutorului, pentru a se exprima și pauzele-modalități de control al rezultatului (impactul mesajului asupra publicului) Nuță, 2004, p. 26. Pentru pauza dramatică, folosită ca strategie a profesorului, vezi Grant & Grant Hennings, 1977, pp. 84-85. 25 Vezi, în acest sens, "manifestările vocale fără conținut verbal, cum ar fi râsul, geamătul, oftatul, tusea seacă și dresul vocii" (Prutianu, 2004, p. 8) sau așa-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemple din Héril & Mégrier, 2009. 6 După Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 50-52. 7 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal și relațional, vezi Saussard, 2009, pp. 10-11
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de asemenea, sugestiile privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă mesajului transmis de text (Loghin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă mesajului transmis de text (Loghin et al., 1970, pp. 250-254). 30 Vezi, în acest sens, nuanțele semnalate în literatura de specialitate prin raportare la tipurile de pauze și la caracterul lor funcțional/sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă mesajului transmis de text (Loghin et al., 1970, pp. 250-254). 30 Vezi, în acest sens, nuanțele semnalate în literatura de specialitate prin raportare la tipurile de pauze și la caracterul lor funcțional/sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică vorbirea e agramată, apoi fără pauza psihologică e
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
250-254). 30 Vezi, în acest sens, nuanțele semnalate în literatura de specialitate prin raportare la tipurile de pauze și la caracterul lor funcțional/sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică vorbirea e agramată, apoi fără pauza psihologică e lipsită de viață. Pauza logică e pasivă, formală, inactivă; cea psihologică e întotdeauna neapărat activă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de pauze și la caracterul lor funcțional/sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică vorbirea e agramată, apoi fără pauza psihologică e lipsită de viață. Pauza logică e pasivă, formală, inactivă; cea psihologică e întotdeauna neapărat activă, bogată în conținut. Pauza logică servește rațiunea, cea psihologică sentimentul" (Stanislavski, 1951, p. 473). Vezi, pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică vorbirea e agramată, apoi fără pauza psihologică e lipsită de viață. Pauza logică e pasivă, formală, inactivă; cea psihologică e întotdeauna neapărat activă, bogată în conținut. Pauza logică servește rațiunea, cea psihologică sentimentul" (Stanislavski, 1951, p. 473). Vezi, pentru pauzele logice și cele psihologice, și Loghin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]