15,122 matches
-
fost repopulată parțial de refugiați armeni din Persia și (din 1823) din Anatolia de Est. O parte din urmașii direcți ai albanilor, s-au mutat spre nordul Azerbaidjanului, trăind cu udinii în regiunile Oğuz și Kabala și au putut să reziste procesului de armenizare și celui paralel, mult mai intensiv, de islamizare. Pentru udini a fost construită de către Ecimiadzin o biserică specială armeanească. Dar udinii au renunțat atât la Biserica Albană cât și la cea Armeană sub presiunea islamului. Cu toate
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
Sida, la "Teatrul Fantasio" din Constanța. S-au căsătorit în 1974 și au avut un copil, Dana. După mărturiile soției, Dan Spătaru a fost "familist convins" și "un model de tătic". A fost o personalitate a lumii muzicale românești, a rezistat timpului, ne-a învățat să-i acceptăm slăbiciunile și a reușit să-și lase amprenta timbrului vocal în memoria fiecăruia dintre noi. A urmat un lung sir de slagare: „Țărăncuță, țărăncuță”, „Nici o lacrimă”, „Nu-ți șade bine când plângi”, „Nu
Dan Spătaru () [Corola-website/Science/303974_a_305303]
-
obținute cu echipe diferite (doar al doilea după Revoluție, alături de Mircea Lucescu). După ce a ratat calificarea în grupele Ligii Campionilor în sezonul 2007-2008, Rednic a demisionat, iar în octombrie 2007 a revenit pe banca tehnică la Rapid București. Aici a rezistat doar șase luni, înaintându-și demisia în martie 2008. În vara aceluiași an a preluat din nou pe Dinamo având ca țintă câștigarea titlului de campion și calificarea în premieră pentru clubul alb-roșu în grupele Ligii Campionilor. Deși a condus
Mircea Rednic () [Corola-website/Science/304284_a_305613]
-
piatră artificială, obținut prin întărirea unui amestec omogen din liant, agregat și apă. În betoane, partea activă este liantul iar partea practic inertă este amestecul de nisip și pietriș sau piatră spartă, numit și agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale, rezistă bine la uzură și compresiune dar are rezistențe mici la întindere (de 15-20 ori mai mici decât rezistența la compresiune). Betonul armat se obține prin asocierea rațională a betonului simplu cu armături de oțel sub formă de bare, plase sudate
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
din estul Poloniei, zone cu populații semnificative ucrainene și belaruse în condițiile acordului germano-sovietic. În vreme ce armatele poloneze luptau cu cele două pueri agresoare, oficialii guvernului polonez și comandamentul armatei au părăsit țara (17/18 septembrie). Printre operațiunile militare care au rezistat cel mai mult (până la sfârșitul lui septembrie sau începutul lui octombrie) s-au numărat apărarea Varșoviei, apărarea Helului și rezistența Grupului Polesie. Luptele din campania din septembrie a celui de al Doilea Război Mondial au reprezentat cea mai semnificativă contribuție
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
format guvernul lui Donald Tusk, președintele PO. PO guvernează într-o coaliție majoritară condusă de el, împreună cu Partidul Popular Polonez (PSL). În timpul crizei economice mondiale, declanșată și exemplificată în special de criza acută din sistemul bancar american, economia poloneză a rezistat bine, în comparație cu celelalte țări europene. Semne îngrijorătoare, ce dau în continuare semnalul unor dificultăți viitoare sunt încă prezente și criza datoriilor suverane din Europa, ce afectează câteva economii din Europa, poate încă să afecteze negativ și economia Poloniei, deși aceasta
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
originea romană a poporului român și continuitatea sa pe teritoriul Daciei, acumulând mărturii despre teritoriul și locuitorii acestui stat, despre războaiele daco-romane și romanizarea Daciei. Cantacuzino subliniază faptul că românii se deosebesc de popoarele vecine prin capacitatea lor de a rezista vitregiilor istoriei, evidentă mai ales în menținerea structurilor politice proprii. Implicațiile politice nu i-au lăsat răgaz să-și definitiveze scrierea, care aplică metode de cercetare caracteristice istoriografiei moderne și conține prime elemente de critică a istoriei. Stolnicul este și
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
că o armată ostilă se îndreaptă spre ei. Ei aveau practic orașul sub control, dar a-l păstra însemna să fie asediați în el. Așadar hunii au ridicat tabăra și s-au retras în căutarea unui loc avantajos pentru a rezista urmăritorilor. Theodoric și Aëtius i-au urmărit îndeaproape. Cele două armate s-au ciocnit în cele din urmă la Câmpiile Catalaunice pe data de 20 iunie, dată sugerată inițial de J.B. Bury și de atunci acceptată de mai mulți istorici
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
până atunci. În seare zilei de 17 aprilie, frontul german din fața lui Jukov era neînfrânt. În sud, Grupul de Armate Centru nu a reușit o rezistență la fel de îndârjită. Tancurile germane ale Armatei a IV-a de pe flancul nordic nu au rezistat impetuăzității atacului sovietic. Comandatul german a păstat două divizii Panzer în rezervă pentru apărarea centrululi frontului și nu le-a trimis în sprijinul tancurilor Armatei a IV-a. Acesta a fost punctul de cotitură al bătăliei, deoarece, la căderea serii
Bătălia Berlinului () [Corola-website/Science/304390_a_305719]
-
direcția de atac spre Berlin. Alte elemente ale Frontului I Ucrainean s-au îndreptat în viteză spre vest, în întâmpinarea americanilor. Până la sfârșitul zilei de 19 aprilie, linia răsăriteană a apărării germane încetase să mai existe. Rămășițele armatelor germane mai rezistau în pungi izolate. Pierderile sovietice au fost foarte ridicate între 1 și 19 aprilie, în afară de soldați, sovieticii pierzând și 2.807 de tancuri. În perioada similară, aliații occidentali pierduseră numai 1.709 de tancuri. Pe 20 aprilie, de ziua de
Bătălia Berlinului () [Corola-website/Science/304390_a_305719]
-
mai atacă frontal ci intră în livada laterală, aducând cu ei un tun pentru a încerca să spargă zidul de piatră și să intre în incintă, dar contraatacul britanicilor zădărnicește această inițiativă. Cu toate acestea, majoritatea anglo-aliaților fiind ocupați să reziste atacului lui Soye, brigada Bauduin, comandată acum de colonelul Cubières, reușește să ocolească complexul prin partea opusă, ajungând până la poarta dinspre nord, care, spre deosebire de cea dinspre sud, nu fusese baricadată, fiind calea de acces pentru aprovizionarea apărătorilor cu muniții. În
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
Mareșalul Ney ordonă imediat aducerea artileriei ecvestre, care trage în plin, de la mică distanță în careele britanice folosind cutia cu mitralii. Centrul anglo-aliaților este pe punctul de a ceda. ducele de Wellington știe că centrul său nu va mai putea rezista mult și că, în momentul în care acesta va fi penetrat, armata sa e pierdută. Este auzit exclamând: "Să vină noaptea! Sau să vină Blücher!", în timp ce Napoleon repetă: „Ai noștri sunt! Îi am în mână!” Cu toate acestea, Împăratul refuză
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
de forțe în mod decisiv, prusacii având o superioritate de peste 2/1 asupra unor unități franceze epuizate după ore întregi de luptă corp la corp printre ruinele satului. Cu toate acestea, soldații lui Lobau și cei din Gardă au mai rezistat eroic un timp, până la ora 20:30 iar, când au fost în fine nevoiți să se retragă, retragerea a fost ordonată, soldații protejându-și eroic drapelele în timp ce prusacii reușesc în sfârșit să pună mâna definitiv pe Placenoît. Spre sfârșitul zilei
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
pot disloca excelentul dispozitiv prevăzut de arhiducele Carol, desfășurat în spatele liniei fortificate construite de-a lungul râului Russbach. Pe data de 6, în timpul dimineții, austriecii lansează o contraofensivă decisă dar imprecis coordonată, care aproape dislocă centrul inamic, dar aripile acestuia rezistă și, prin desfășurarea unei „Mari Baterii” și organizarea unei ofensive puternice pe stânga austriecilor și în centru, Napoleon reușește să oblige armata austriacă să se retragă treptat, încă de la începutul după-amiezii, ostilitățile încheindu-se în jurul orei 20. Armata franceză, epuizată
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
au avut loc sub protecția bateriilor de pe insule. Suferind din cauza focului puternic al acestora și pus în fața unui număr din ce în ce mai mare de batalioane franceze, generalul Nordmann, comandantul avangărzii, s-a repliat către nord. Numai castelul Sachsengang și satul Enzersdorf mai rezistau de fiecare parte a capului de pod. La dreapta, după ce a cucerit Mühlleiten, Oudinot și-a transferat diviziile pe malul stâng și s-a îndreptat apoi spre Sachsengang, apărat de două batalioane austriece cu câteva piese de calibru mic. Văzând
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de două batalioane austriece cu câteva piese de calibru mic. Văzând apropierea francezilor, acestea au deschis focul. După ce a explorat împrejurimile, generalul Tharreau a mutat în față obuzierele, ale căror proiectile, trase de la mică distanță, au anihilat dorința de a rezista a apărătorilor. Comandantul acestora a capitulat în jurul orei 8. La stânga, oamenii lui Masséna depășiseră deja Enzersdorf, dar satul continua să reziste. Totuși, apărătorii, cele două batalioane din regimentul "Bellegarde", se aflau într-o situație disperată, aflându-se sub focul bateriilor
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
generalul Tharreau a mutat în față obuzierele, ale căror proiectile, trase de la mică distanță, au anihilat dorința de a rezista a apărătorilor. Comandantul acestora a capitulat în jurul orei 8. La stânga, oamenii lui Masséna depășiseră deja Enzersdorf, dar satul continua să reziste. Totuși, apărătorii, cele două batalioane din regimentul "Bellegarde", se aflau într-o situație disperată, aflându-se sub focul bateriilor de pe insule. După ce a cercetat cu atenție satul, înconjurat de un zid și protejat de redute, Napoleon era convins că acesta
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
apărătorii, cele două batalioane din regimentul "Bellegarde", se aflau într-o situație disperată, aflându-se sub focul bateriilor de pe insule. După ce a cercetat cu atenție satul, înconjurat de un zid și protejat de redute, Napoleon era convins că acesta putea rezista suficient de mult timp pentru a jena dispunerea lui Masséna și risca să compromită succesul traversării Dunării. Împăratul a concentrat deci un număr maxim de piese grele pe insulele Espagne și Lannes pentru a-l zdrobi. 22 de piese de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
au avansat până dincolo de localitate. Aici, însă, oamenii lui St-Cyr au întâlnit a doua linie a lui Bellegarde, solid formată în mase, francezii fiind nevoiți să se retragă precipitat în interiorul localității. Împreună cu brigada hesiană, oamenii lui St-Cyr au încercat să reziste pe poziții, în ciuda faptului că dreapta lor era acum descoperită, după ce francezii și saxonii lui Bernadotte fuseseră opriți. Cu toate acestea, Bellegarde nu a profitat de fragilitatea poziției franceze și nu a ordonat imediat un contraatac general. De la postul său
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
se mai afla în acest sector. Klenau și-a mutat artileria în prima linie pentru a copleși cu focul acesteia batalioanele franceze și trupele "grenzer" ale generalului maior Vecsey au recucerit Aspern, pierdut în ajun. Inițial, Boudet a încercat să reziste, luând decizia neinspirată de a trimite o baterie de zece piese înainte pentru a bara calea austriecilor, dar husarii austrieci au capturat imediat aceste tunuri. Cu toate că, printr-o șarjă curajoasă a regimentului 56 de linie, francezii au reușit să recupereze
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
trebuit să dea înapoi și astfel austriecii au putut păstra tunurile lui Boudet. În ciuda tirului bateriilor grele franceze de pe insula Lobau, austriecii și-au continuat înaintarea de-a lungul Dunării, iar Boudet s-a repliat treptat către Essling, încercând să reziste prin plasarea regimentului 93 de linie în spatele zidului cimitirului de la Aspern și a regimentul 3 ușor în localitatea Essling. Însă generalul francez, copleșit, nu a rămas mult pe poziții și și-a continuat replierea, cu o parte a forțelor sale
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
lui Nordmann și de divizia de cavalerie a lui Nostitz, însă Corpul IV, de sub comanda sa, suferise pierderi în atacul dat în zori, iar generalul austriac nu se putea baza pe sprijinul Corpului II. Hohenzollern trebuia de acum înainte să reziste pe o zonă întinsă a platoului sub focul de artilerie al lui Oudinot și amenințarea celor trei divizii ale sale, pregătite să înceapă asaltul. Rosenberg își exprimase în mod clar rezervele cu privire la capacitățile Corpului său, 18 500 de infanteriști cu
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
focul de artilerie al lui Oudinot și amenințarea celor trei divizii ale sale, pregătite să înceapă asaltul. Rosenberg își exprimase în mod clar rezervele cu privire la capacitățile Corpului său, 18 500 de infanteriști cu 60 de piese de artilerie, de a rezista pe poziții, dar arhiducele Carol nu a putut decât să îi ofere asigurări că arhiducele Ioan va sosi în timp util pentru a-l susține. În jurul orei 9, bombardamentul pozițiilor austriece a început. La efectul tirului s-a adăugat cantitatea
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
inabilității sale de a se organiza pentru șarje în masă, cavaleria austriacă a fost respinsă cu pierderi mari și a trebuit să se refugieze în spatele infanteriei, în jurul orei 13. Ca atare, fără a mai avea vreo speranță de a putea rezista pe poziții, Rosenberg a organizat o retragere treptată, ordonată, înspre Wendling-Hof. În timp ce Davout întorcea flancul armatei austriece, Napoleon urmărea cu atenție manevrele acestuia. Deși distanța față de trupele Corpului III era apreciabilă, Napoleon putea distinge în mod clar turnul pătrat ce
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
bravul Oudinot s-a pus în fruntea trupelor, cu sabia în mână, conducându-le înspre creasta platoului, unde era eșalonat Corpul II austriac al lui Hohenzollern, cu care schimbase tiruri de artilerie toată dimineața. Într-o primă fază, Hohenzollern a rezistat pe poziții și austriecii i-au întâmpinat pe francezi cu un intens tir de muschetă și de artilerie. Cu toate acestea, comandantul austriac a realizat că nu poate rămâne pe poziții, deoarece, în stânga sa, Rosenberg era în plină retragere în fața
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]