19,447 matches
-
formează un element de rezistență, că întreagă trebuie să aibă conștiința că existența ci națională [î]i este asigurată din partea Apusului, că nicăiri ea nu-și consumă puterile în lupte zilnice pentru mănținerea individualității ei. Daca însă prin zilnice vexațiuni simțul național de dincoace e jignit prin procederile maghiare de dincolo, daca românilor li se pune perspectiva de a alege între a fi maghiari sau slavi, nemți sau slavi, toată lupta devine indiferentă pentru poporul nostru. Nici nemții, nici slavii, nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestor simpatii depărtate nu sunt numai politice, ci de natură foarte diversă, sunt etnice, intelectuale. Natura analitică a limbei, deci și a spiritului nostru, deosebită de cea germană, ungurească, slavă; o inteligență mai puțin abstractă dar mai limpede; un bun simț, falsificat poate în parte, dar înnăscut rasei române, o elasticitate mai mare a puterii musculare și a celei intelectuale; iată note cari disting în mod esențial rasa română de cele ce-o încunjură. Daca mai ținem seamă de unitatea aproape
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
făceau să pufnești de rîs!!... Iată ceea ce constată d. Mîrzescu, ceea ce știm cu toții, de vreme ce e un secret public. Iată lucruri pe cari le repetăm de ani încoace cu stăruință. Cum se putea să fie altfel când oameni fără tradiții, fără simț istoric, fără iubire pentru trecutul acestei țări, moștenit în datine, în limbă, în legi, au stătut stăpânitori țării? Cum se putea altfel când elementul determinant, tipic, al acestei țări n-au mai fost românul, cum l-au făcut Dumnezeu și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alb de negru și adevăr de minciună, cu mintea uimită de fraze fără coprins, de un întreg lexicon de termeni cari n-au nici o realitate îndărătul lor, el e în punctul de a-și pierde până și limba și bunul simț, vestit odinioară. Acestea toate sunt știute, sunt secrete publice. Care-i dar țara care e cu roșii? Am văzut-o acea țară arhistrăină adunîndu-se împrejurul d-lui C. A. Rosetti la banchet. Aceasta nu este însă adevărata țară istorică, strivită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Și de unde vin toate acestea? Opinia noastră rămâne statornică. Pe deasupra poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiții, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece an avem o zi mare: Moșii. Moșii - patres, moșia - patria, cu orînduielele lor bune și drepte, cu limba lor spornică și bogată, cu moștenirea lor intelectuală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toate acestea? Opinia noastră rămâne statornică. Pe deasupra poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiții, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece an avem o zi mare: Moșii. Moșii - patres, moșia - patria, cu orînduielele lor bune și drepte, cu limba lor spornică și bogată, cu moștenirea lor intelectuală și socială întemeiată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiții, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece an avem o zi mare: Moșii. Moșii - patres, moșia - patria, cu orînduielele lor bune și drepte, cu limba lor spornică și bogată, cu moștenirea lor intelectuală și socială întemeiată pe o mare epocă eroică și pe-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în țară, înainte de-a se fi constituit puii fanarioților în partid politic, pe când Pherekyzii, Caradalele și Costineștii nu erau elemente politice și domnitoare în statul român, pe atunci era poporul inteligent: dar azi [î]și pierde până și bunul simț comun. Înainte era sobru, azi a contractat și el darul d-lui C. A. Rosetti; înainte era omogen, azi la trei români găsești un străin în țară, înainte în adevăr acest popor era cum nu mai este altul în lume
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
literare pe care o întrebuințăm astăzi. Chipul propus de el la 1828 pentru încetățenirea termenelor tecnici, termenilor noi pentru idei nouă, se urmează și se recomandă și astăzi ca cel mai potrivit. Daca mai târziu el, omul practic al bunului simț și al esperienței, a început a croi sisteme a priori de ortografie, meritul lui nu scade. Literatura s-a ținut de începuturile sale cele bune (1826 - 1846) și au lăsat de-o parte erorile. [21 noiembrie 1881] [""ROMÎNUL", ÎNREGISTRÎND... "] "Romînul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țăranului. Cestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de dezvoltare a acestei țări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste și generoase, bunul lui simț, c-un cuvânt geniul lui să rămâie și pe viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare. Voim statul național, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană. Voim ca stejarul stejari să producă, nu meri pădureți. Arta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin ipoteze și speculații, deoarece cunoașterea fenomenelor spirituale (chiar dacă la bază au un suport material - creierul) este cu totul deosebită de cunoașterea fenomenelor fizice. Dacă cunoașterea fizică, discursivă după cum spun filosofii, presupune două stadii și anume: 1.cunoașterea senzorială, prin simțuri (limitată și cu particularitate individuală) și 2.gândirea logică, care reține din cunoașterea senzorială numai ceea ce este comun obiectelor, fixându-se În noțiuni sau idei particulare (noțiunea de om, cal, floare, hârtie), iar apoi in idei generale sau abstracte cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să-l definească. Aș sublinia acest aspect pentru că flerul clinic diferențiază medicii În cotația lor profesională și socială, iar pentru a-l ilustra m-aș folosi de definiția pe care marele pediatru Gheoghe Goldiș o dădea flerului clinic: Fler clinic = simț clinic (experiență + cunoștințe la pătrat) + bun simț clinic. Prin urmare flerul clinic nu este altceva decât suma dintre simțul clinic (format din experiența medicului În relația cu bolnavul și boala sa, dublată de solide cunoștințe În domeniu, mereu reactualizate prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru că flerul clinic diferențiază medicii În cotația lor profesională și socială, iar pentru a-l ilustra m-aș folosi de definiția pe care marele pediatru Gheoghe Goldiș o dădea flerului clinic: Fler clinic = simț clinic (experiență + cunoștințe la pătrat) + bun simț clinic. Prin urmare flerul clinic nu este altceva decât suma dintre simțul clinic (format din experiența medicului În relația cu bolnavul și boala sa, dublată de solide cunoștințe În domeniu, mereu reactualizate prin pregătire medicală continuă) și bunul simț clinic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru a-l ilustra m-aș folosi de definiția pe care marele pediatru Gheoghe Goldiș o dădea flerului clinic: Fler clinic = simț clinic (experiență + cunoștințe la pătrat) + bun simț clinic. Prin urmare flerul clinic nu este altceva decât suma dintre simțul clinic (format din experiența medicului În relația cu bolnavul și boala sa, dublată de solide cunoștințe În domeniu, mereu reactualizate prin pregătire medicală continuă) și bunul simț clinic, acest al doilea termen Încorporând etica și deontologia practicii medicale. Corolarul acestei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bun simț clinic. Prin urmare flerul clinic nu este altceva decât suma dintre simțul clinic (format din experiența medicului În relația cu bolnavul și boala sa, dublată de solide cunoștințe În domeniu, mereu reactualizate prin pregătire medicală continuă) și bunul simț clinic, acest al doilea termen Încorporând etica și deontologia practicii medicale. Corolarul acestei ecuații nu poate fi decât profesionistul care din date puține intuiește diagnosticul, aplică tratamentul corect În condiții de decență și respect față de bolnav, profesie și breaslă. Acest
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de studenție, astăzi cel puțin nu mai poate fi Îndeplinit și constituie un mare handicap al pregătirii medicale față de ceea ce Însemna Învățământul clinic cu câteva decenii În urmă. Este singura modalitate, așa cum pe drept cuvânt subliniază autorii, pentru a dobândi simțul clinic, iar odată cu el umanismul medical care desăvârșește personalitatea viitorului medic. Legat de aceste aspecte și punctând secvențial etapele procesului instructiv educativ autorii constată că studentul trebuie să parcurgă anumite etape În pregătirea lui, că participarea lui trebuie să fie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
depășească 40%, cifră care se regăsește și În populația generală, prin urmare Într-o populație În care cu nici 30 de ani În urmă obezitatea nu depășea 10%, iar la copil era o raritate. Iată de ce o atitudine de bun simț, atât În cercetarea științifică cât și În promovarea unor produse alimentare, cere cu necesitate respectarea obiceiurilor alimentare, a tradițiiilor În arta culinară, În cadrul cărora s-a realizat de-a lungul timpului acea adaptare metabolică ca o trăsătură caracteristică unei populații
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
potrivite desfășurării proceselor vitale caracteristice ființei respective. Pe măsură ce urcăm pe scara lumii animale mișcarea va avea un caracter din ce În ce mai armonios, căpătând caracterul de finețe și armonie (pești, păsări, feline), mișcarea la acest nivel fiind subordonată și coordonată În totalitate de simțuri și instincte. Se poate spune că la acest nivel viața este dominată de simțuri și instincte, ceea ce face ca echilibrul natural să fie perfect. Lumea animală se află Într-un echilibru perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
va avea un caracter din ce În ce mai armonios, căpătând caracterul de finețe și armonie (pești, păsări, feline), mișcarea la acest nivel fiind subordonată și coordonată În totalitate de simțuri și instincte. Se poate spune că la acest nivel viața este dominată de simțuri și instincte, ceea ce face ca echilibrul natural să fie perfect. Lumea animală se află Într-un echilibru perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de animale Însă, la om, În determinismul mișcării, intervine un al treilea element și anume
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care să explice și să definească capacitatea acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
privește modalitatea de execuție ea se referă la instrumentul mișcării (prezentat mai sus) la finețea și acuratețea execuției, deci la complexitatea structurii care execută mișcarea. Desigur perfecțiunea acesteia va fi din ce În ce mai evidentă pe măsură ce ne apropiem de mamifere, dată fiind acuitatea simțurilor și intensitatea instinctelor. În lumea animalelor (Îndeosebi a animalelor de pradă), dar și a păsărilor (răpitoare Îndeosebi) delimitarea teritoriului și instinctul de proprietate, sunt puternic susținute de simțuri a căror acuitate atinge perfecțiunea, ca și prin modul de manifestare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
va fi din ce În ce mai evidentă pe măsură ce ne apropiem de mamifere, dată fiind acuitatea simțurilor și intensitatea instinctelor. În lumea animalelor (Îndeosebi a animalelor de pradă), dar și a păsărilor (răpitoare Îndeosebi) delimitarea teritoriului și instinctul de proprietate, sunt puternic susținute de simțuri a căror acuitate atinge perfecțiunea, ca și prin modul de manifestare a instinctelor care pot deveni extrem de violente și chiar sângeroase atunci când aceste deziderate sunt Încălcate. În fond prin simțuri și instincte se realizează o adaptare biologică la condițiile de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
delimitarea teritoriului și instinctul de proprietate, sunt puternic susținute de simțuri a căror acuitate atinge perfecțiunea, ca și prin modul de manifestare a instinctelor care pot deveni extrem de violente și chiar sângeroase atunci când aceste deziderate sunt Încălcate. În fond prin simțuri și instincte se realizează o adaptare biologică la condițiile de viață a speciei respective cu scopul inconștient al supraviețuirii. Apare sub acest aspect o corelație evidentă, deși inconștientă, Între scopul acțiunii și mijlocul de realizare. La om complexitatea mișcării și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la condițiile de viață a speciei respective cu scopul inconștient al supraviețuirii. Apare sub acest aspect o corelație evidentă, deși inconștientă, Între scopul acțiunii și mijlocul de realizare. La om complexitatea mișcării și perfecțiunea ei nu este dată numai de simțuri și instincte, depășind astfel stricto senso adaptarea biologică În care mișcarea este instrumentul acestei adaptări, ci este determinată și subordonată și inteligenței umane, deci rațiunii umane, care realizează În mod conștient corelația Între scop și mijloc. În biologie acest mecanism
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
suflet. Această comuniune extraordinară exprimată prin mișcare a fost anticipată de Paulescu care susținând importanța sufletului (energie vitală) ca agent vital al existenței (duh de viață În accepțiunea biblică) spunea că sufletul: se hrănește cu senzații (percepute prin organele de simț); se manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma cea mai Înaltă de exprimare a motricității care pleacă de la forma cea mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]