17,517 matches
-
anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Mărculești din comuna Cosâmbești. Două obiective din comuna Mărculești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente istorice de interes local. Unul este un sit arheologic ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al IX-lea-al XI-lea, iar al doilea este biserica „Sfântul Nicolae”, datând din 1844 și clasificată ca monument de arhitectură.
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută. În afara acestuia, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută. În afara acestuia, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este tot un sit arheologic: așezarea geto-dacică (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din punctul „la Mozacu”.
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
Ialomița. În comuna Dridu se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Dridu-Snagov, datând din perioada 1774-1782, biserică monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale una din secolele al IX-lea-al XI
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
Dridu-Snagov, datând din perioada 1774-1782, biserică monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale una din secolele al IX-lea-al XI-lea și alta din secolele al XIII-lea-al XVIII-lea. În afara
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
-al XI-lea și alta din secolele al XIII-lea-al XVIII-lea. În afara acestora, în comună se mai află două alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic cuprinzând urmele unei așezări din Epoca Bronzului, aflată în zona satului Dridu-Snagov. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură, și este reprezentat de casa Virgil Tănase din Dridu-Snagov, clădire ridicată în 1924.
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, între timp comuna Cegani fiind desființată și inclusă în comuna Bordușani. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița. Lista monumentelor istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
fiind desființată și inclusă în comuna Bordușani. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița. Lista monumentelor istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara, datând din 1920, școala din 1924 și biserica Sfântul Nicolae, datând din anii
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
1862), care conține cavoul lui Barbu Catargiu; ansamblul este monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, în comună mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat lângă școală și care conține urmele unei așezări din perioada Latène, iar celălalt este clasificat ca monument de arhitectură este vorba despre ruinele conacului Catargiu, aflat în aceeași zonă ca și biserica menționată mai sus.
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
marginea unei păduri; crucea este clasificată drept monument funerar sau memorial de interes național. În rest, în comună mai există alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Luciu (dintre care două conțin urmele unor așezări medievale timpurii datând din secolele al IX-lea-al XI-lea), iar al patrulea este clasificat ca monument de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din satul Luciu, datând
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
din comuna Săveni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este reprezentat de urmele unei așezări medievale (secolele al XVI-lea-al XVIII-lea) găsite în zona satului Frățilești; acest monument este clasificat ca sit arheologic.
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
de arhitectură de interes național din același sat este biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854. În rest, în comună mai există trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt siturile arheologice de la Ion Roată (unul cuprinzând o așezare neolitică și alta din perioada Latène, și un al doilea, aflat „la Muche”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și una medievală timpurie din secolele al IX-lea-al XI-lea). Un
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
malul vestic al râului Siret pe malul estic într-o zonă mai puțin susceptibila de inundații. Vechiul nume al satului era "Șcheuleț". Nouă vatra a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu străzi care formează unghiuri drepte și sunt paralele. La aproximativ 1.5 km în direcția nord nord-vest de satul Volintirești se află un sit arheologic datând din epoca medievală cuprinzând ruinele unui turn cunoscute sub numele "Movila lui Ștefan cel Mare". Satul Șcheia este menționat în cronică ""Letopisețul târai Moldovei, de când s-au descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
1968, comuna a trecut la județul Iași, satele Cucova și Fărcășeni trecând la comună Strunga. Noua obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
a trecut la județul Iași, satele Cucova și Fărcășeni trecând la comună Strunga. Noua obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se alfa în satul Șcheia: (1810); un (secolul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
1956) a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit în componența actuală la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Brăești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Moara lui Chilcoș”, aflat la sud de satul Albești, unde s-au găsit așezări medievale din secolele al XIV-lea-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]