15,855 matches
-
2010. Prin Decizia nr. 599 din 20 mai 2008 și Decizia nr. 1.264 din 12 octombrie 2010 , Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, statuând că acestea nu încalcă dreptul la apărare, deoarece procedura de judecare a plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală, este o procedură contradictorie, în care toate părțile
DECIZIE nr. 410 din 8 octombrie 2013 referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiiloart. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256367_a_257696]
-
urmăririi penale - trimiterea în judecată - și își găsește rațiunea tocmai în asigurarea posibilității învinuitului sau inculpatului de a fi asistat de un apărător și de a dispune de timpul necesar pentru a-și pregăti apărarea. Cu acest prilej, Curtea a statuat că prevederile legale criticate nu opresc persoana interesată de a lua cunoștință de întreg materialul probator existent la dosar și de a formula cereri noi în cadrul noii faze procesuale, căreia i se aplică dispozițiile privind judecata în primă instanță și
DECIZIE nr. 410 din 8 octombrie 2013 referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiiloart. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256367_a_257696]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012 și nr. 1.046 din 11 decembrie 2012. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, reținând considerentele care
DECIZIE nr. 372 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 şi art. II art. 19 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256378_a_257707]
-
și la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale." De asemenea, prin Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 13 martie 2003, s-a statuat că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Statutul profesiei
DECIZIE nr. 379 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256409_a_257738]
-
privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Totodată prin Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, s-a mai statuat că, normele în baza cărora funcționează Uniunea Națională a Barourilor din România "nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Tot cu acel prilej, Curtea
DECIZIE nr. 379 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256409_a_257738]
-
în baza cărora funcționează Uniunea Națională a Barourilor din România "nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Tot cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozițiile cuprinse în art. 40 din Constituție nu sunt nesocotite. Curtea a reținut
DECIZIE nr. 379 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256409_a_257738]
-
Prin Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 și art. 56 din Legea privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, Curtea Constituțională a statuat că "desființarea unui contract valabil încheiat prin aplicarea imediată a legii noi nu corespunde exigențelor principiului constituțional al neretroactivității", precum și că "a permite unui act normativ să aibă efecte retroactive ar duce la negarea însăși a principiului statului de drept
DECIZIE nr. 125 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea serviciilor de tranSport public local nr. 92/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252299_a_253628]
-
de leasing, dar și în considerarea termenului mediu de uzură fizică a fiecărui tip de autovehicul utilizat în scopul realizării transportului public. Cu privire la principiul constituțional al neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa (de exemplu, prin Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004) că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare
DECIZIE nr. 125 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea serviciilor de tranSport public local nr. 92/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252299_a_253628]
-
socio-economice în continuă transformare. Curtea constată, de asemenea, că opțiunea legiuitorului de a limita durata de derulare a contractelor de atribuire a gestiunii unui serviciu public - în speță, transportul public - reprezintă expresia și transpunerea în planul dreptului infraconstituțional a principiului statuat de art. 135 alin. (1) din Legea fundamentală, conform căruia "economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență" și a obligației prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. a) din aceasta, potrivit căreia statul trebuie să
DECIZIE nr. 125 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Legea serviciilor de tranSport public local nr. 92/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252299_a_253628]
-
criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 462 din 15 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, Curtea Constituțională a statuat că prevederile legale contestate se circumscriu celei de-a treia faze a procesului penal, și anume fazei de executare, și reglementează cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate. Prin urmare, cadrul general de reglementare vizează o activitate
DECIZIE nr. 405 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256074_a_257403]
-
criticate de autorul excepției excedează procedurii penale speciale care guvernează numai fazele de urmărire penală și de judecată, deoarece situația juridică a condamnatului nu este identică cu cea a făptuitorului, învinuitului ori cu cea a inculpatului. Totodată, s-a mai statuat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea liberului acces la justiție, deoarece condamnatul are, atât în acord cu art. 21 din Constituție, cât și cu art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIE nr. 405 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256074_a_257403]
-
1) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, care, criticând excesul de autonomie regulamentară de care se prevalează Camera Deputaților, a statuat, prin Decizia nr. 822/2012 , că "ar fi necesară o distincție a subiectelor de drept ce au calitatea de a se adresa instanței constituționale pe calea contenciosului constituțional, în raport cu categoria actelor prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-
prestație de asistență socială cu caracter universal, menită să asigure tuturor familiilor condiții egale de creștere a copiilor, sens în care invocă Decizia nr. 26 din 14 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că dreptul la indemnizația lunară prevăzut de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 a fost stabilit de legiuitor în considerarea și beneficiul copiilor, și nu al părinților. De asemenea, consideră că reglementarea de
DECIZIE nr. 368 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2), art. 7^1 alin. (1)-(8), art. 11 lit. c) şi art. 12 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256119_a_257448]
-
Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi" -, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin art. I pct. 5 din Legea nr. 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010
DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a analizat dacă personalul Curții de Conturi urmează să beneficieze de același tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, statuând că, în privința auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 , cu corectivul adus prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , își mențin pe deplin valabilitatea. Ulterior, prin Decizia nr. 297 din
DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi". Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, aspect decisiv în analiza
DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeași convenție, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor". Prin decizia menționată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raționamentul Curții Constituționale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau
DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Referitor la dispozițiile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.237/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, "acestea, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia
DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
criticate au mai făcut obiectul controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 90 din 5 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2008, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 stabilesc persoanele responsabile să achite tariful de utilizare în ceea ce privește tipul și valabilitatea rovinietei, fără ca prin aceasta să instituie "verdicte de vinovăție", astfel cum susține autorul excepției. Curtea a reținut că
DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256143_a_257472]
-
plus, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Referitor la textul legal criticat, Curtea Constituțională a statuat că justițiabilii pot obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 722/2011 . În contextul celor arătate mai sus, stabilirea taxelor judiciare de timbru nu încalcă principiul neretroactivității
DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, și nr. 35 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008, Curtea a statuat că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor
DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi
DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
presupusa existență a unei necorelări între dispozițiile art. 3 lit. c) liniuța a 4-a, pe de-o parte, și cele ale art. 11 alin. (1) liniuța a 2-a, pe de altă parte. Referitor la acest aspect, Curtea a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 67 din 27 aprilie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, sau Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
se restrânge libertatea economică a agentului economic garantat de art. 45 din Constituție, în contextul în care restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți se poate realiza numai prin lege, și nu printr-un ordin al unui minister, după cum statuează art. 53 din Constituție. În plus, prin ordinul atacat se reglementează peste un act normativ având o forță juridică superioară, respectiv peste prevederile OG nr. 42/1995 a producției de produse alimentare. Astfel, prin Ordinul nr. 766/2009 se reglementează
SENTINŢĂ nr. 122 din 12 mai 2013 referitoare la Ordinul nr. 766/2009 (MAPDR) / Ordinul nr. 1.594/2009 (MS) / Ordinul nr. 675/2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255949_a_257278]
-
directă cu băuturile românești, care au obligația de a respecta prevederile amintite." În raport cu cele arătate mai sus apreciază că prin emiterea ordinului ce face obiectul prezentei se încalcă prevederile art. 9 alin. 1 din Legea concurenței nr. 21/1996 , care statuează că sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, în special cele care limitează libertatea comerțului sau autonomia agenților economici, și cele care stabilesc condiții discriminatorii
SENTINŢĂ nr. 122 din 12 mai 2013 referitoare la Ordinul nr. 766/2009 (MAPDR) / Ordinul nr. 1.594/2009 (MS) / Ordinul nr. 675/2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255949_a_257278]