13,755 matches
-
nuvele scrise de Mircea Eliade după 1967 și publicate în diferite reviste sau broșuri din străinătate, în volumul "În curte la Dionis" (pp. 133-188), tipărit în anul 1977 de Editura Caietele Inorogului din Paris. Prima publicare în România a nuvelei „Uniforme de general” a avut loc abia în anul 1981, când Editura Cartea Românească din București a tipărit volumul "În curte la Dionis", care cuprindea cele șase nuvele ce apăruseră în volumul omonim parizian, nuvelele „Pe strada Mântuleasa...” și „Tinerețe fără
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
o irupție a fantasticului în cotidian. Cea de-a treia perioadă de creație se deosebește de primele două printr-o încercare de „recuperare a tuturor celor ce suferă, a conștiințelor în derivă”, această metamorfoză ieșind la iveală începând cu nuvela „Uniforme de general”, ce inaugurează un întreg ciclu (format din nuvelele „Incognito la Buchenwald...”, „Les Trois Grâces”, „Pelerina”, „Tinerețe fără de tinerețe” și „Dayan”, precum și din romanul "Nouăsprezece trandafiri") pe care Culianu l-a denumit „ciclul spectacolului și al criptografiei”. Nuvela „În
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
lui Mircea Eliade urmărește recuperarea sacrului și a memoriei mitice; căile de acces către realitatea primordială sunt religia și teatrul. Regăsirea memoriei mitice (anamneza) determină o integrare a timpului uman în periodicitatea cosmică și eternitatea divină. Tema principală a nuvelei „Uniforme de general” o reprezintă revelarea sensului existenței și salvarea spiritului prin intermediul spectacolului de teatru (potrivit lui Eugen Simion) sau „tema teatrului ca mijloc de evadare din timp” (după cum considera criticul Alex. Ștefănescu). Teatrul dobândise în ultimele secole o latură socială pronunțată
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
fi putut întâmpla, simbolizând o superioritate a imaginației asupra realului. Versiunea lui Vladimir este diferită, fiind desacralizată: el a venit în pod pentru a fura o colecție de fluturi, a prins porumbelul pentru că era rănit și s-a îmbrăcat în uniforma de general pentru că-i era frig. Există așadar trei variante ale poveștii: evenimentul real, versiunea mitificată a lui Ieronim și versiunea prozaică a elevului. Lumea este imaginată astfel ca un spectacol de teatru, în care elementele reale capătă rolul de
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
că și-a trădat vocația artistică, și dus într-o enormă sală de concerte de unde se înalță pe o scară fără sfârșit. Antim se oprește însă din drumul spre Cer, iar logodnica necunoscută dispare fără urmă. Bucureștiul, locul acțiunii din „Uniforme de general”, este centrul inițiatic al literaturii lui Mircea Eliade: „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Casa generalului Calomfir a fost
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
scârțâituri metalice. Zgomotele ar proveni, potrivit lui Ieronim, de la fantomele a doi foști locuitori: Veronica și moș Vasile Chelaru, a căror trecere rămâne ascunsă celor care nu cred în existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis", Ed.
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este Ieronim Thanase, au ca subiect o căutare deliberată a unei întâlniri decisive cu sacrul, adică o evadare din condiționarea istorică ce a fost
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
care poate irupe uneori în viața cotidiană”. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă prezintă ideea lui Eliade despre funcția spectacolului, având o narațiune plină de simboluri care atribuie sensuri mitice unor elemente comune precum podul, noaptea sau întunericul. Nuvela „Uniforme de general” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Generalsuniformen”, în vol. "Bei den Zigeunerinnen: Phantastische Geschichten", Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1980; traducere de Edith Silbermann), franceză („Uniformes de général”, în vol. "Uniformes de général", Gallimard, Paris, 1981
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
o piesă de teatru TV regizată de Constantin Dicu și difuzată la 11 noiembrie 1996. Filmul "Eu sunt Adam!" (1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Filmul are o durată de 108 minute și începe cu o secvență inspirată din nuvela „Uniforme de general” în care profesorul Adam, ce sosise neașteptat acasă alături de eleva Maria Da Maria (Alina Chivulescu), își surprinde nepotul Ieronim (Mihai Călin) în timp ce căuta în podul casei, alături de elevul Vladimir, două uniforme de general. Generăleasa Calomfir apare în unele
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
începe cu o secvență inspirată din nuvela „Uniforme de general” în care profesorul Adam, ce sosise neașteptat acasă alături de eleva Maria Da Maria (Alina Chivulescu), își surprinde nepotul Ieronim (Mihai Călin) în timp ce căuta în podul casei, alături de elevul Vladimir, două uniforme de general. Generăleasa Calomfir apare în unele flashback-uri, folosind puterea miraculoasă a nepotului ei pentru a face să apară în oglinzile din salon personaje din alte vremuri. Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: „Lui Ion C. Brătianu. 1903”. Sus pe soclu, alături pe Ion C. Brătianu se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruința, care ținea steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă și cu raniță model 1877, privind concentrat spre steagul tricolor. Monumentul din bronz al lui Ion I. C. Brătianu, instalat pe un soclu de piatră albă, a fost distrus de către regimul comunist în vara lui 1948, bronzul sculpturilor fiind topit. În
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
ing. Luiza Mateescu (regia tehnică). Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996 și având o durată de 81 de minute) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa...”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în rochia de spital, iar picături de sânge apar pe ecran. Pentru un timp limitat, Violette va putea să execute orice inamic alertat sau să scape. Jocul conține și o funcție numită "Blend Stealth." Dacă Violette face rost de o uniformă SS, ea își poate schimba ținuta în anumite momente ale jocului. Atunci când Violette poartă uniforma SS, inamicii nu o vor identifica ca și amenințare decât dacă ea se apropie prea mult de ei sau face acțiuni suspicioase, precum țintirea cu
Velvet Assassin () [Corola-website/Science/335712_a_337041]
-
care o persoană din cadrul forțelor armate poate promova de la soldat până la gradul de general sau amiral. Gradele militare sunt un sistem ierarhic de relații în forțele armate, poliție, servicii secrete sau a altor instituții organizate conform liniei militare. De obicei, uniforma indică rangul purtătorului prin însemne particulare aplicate pe uniforma respectivă. Sistemele de clasare pe grade au fost recunoscute în cele mai multe istorii militare ca fiind avantajoase pentru operațiuni militare, în special în ceea ce privește logistica, comanda și coordonarea; pe măsură ce în timp, operațiunile militare
Grad militar () [Corola-website/Science/335735_a_337064]
-
soldat până la gradul de general sau amiral. Gradele militare sunt un sistem ierarhic de relații în forțele armate, poliție, servicii secrete sau a altor instituții organizate conform liniei militare. De obicei, uniforma indică rangul purtătorului prin însemne particulare aplicate pe uniforma respectivă. Sistemele de clasare pe grade au fost recunoscute în cele mai multe istorii militare ca fiind avantajoase pentru operațiuni militare, în special în ceea ce privește logistica, comanda și coordonarea; pe măsură ce în timp, operațiunile militare au devenit mai mari și mai complexe, gradele militare
Grad militar () [Corola-website/Science/335735_a_337064]
-
mare încredere, indiferent de religie. Gărzile rurale au fost structurate după principiul teritorial, efectivele recomandate fiind de maxim 5 % din totalul locuitorilor. De regulă comandantul trebuia să fie ofițer, iar în lipsa acestuia un subofițer. Membrii gărzilor au putut folosi atât uniformele vechii armate austro-ungare - însă fără însemnele acesteia, cât și haine civile. Toți membrii Gărzilor erau datori să poarte o brancardă tricoloră pe brațul stâng, pe care să figureze inscripția „Garda Națională Română” și să fie înscrisă denumirea exactă a formațiunii
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
cameră și ea a făcut sex cu el pentru a putea rămâne ascunsă. În cele din urmă a scăpat de soțul ei atunci când a angajat o servitoare nouă care-i semăna; ea și-a drogat servitoarea și i-a folosit uniforma ca pe o deghizare pentru a scăpa. Lamarr a murit la Casselberry, Florida, la 19 ianuarie 2000, la vârsta de 85 de ani. Certificatul ei de deces citează trei cauze: insuficiență cardiacă, boli cronice de inimă valvulară și boli de
Hedy Lamarr () [Corola-website/Science/332560_a_333889]
-
ochiului la starea de polarizare nu este chiar totală. Macula (pata galbenă) de pe retina ochiului uman prezintă zone cu sensibilități ușor diferite la polarizări diferite, în funcție și de lungimea de undă a luminii. Aceasta face ca o suprafață albă uniformă dinspre care vine lumină polarizată liniar să nu apară perfect uniformă, ci să prezinte niște pete de culoare difuze cu o anumită formă specifică. Această figură colorată este ceea ce se numește peria lui Haidinger. are un contrast foarte slab, ceea ce
Peria lui Haidinger () [Corola-website/Science/332674_a_334003]
-
săi într-o misiune periculoasă de 400 mile în spatele liniilor germane și care să se priceapă la petrol. Cpt. Douglas îi spune că contractul sau prevede doar să lucreze cu taxele portuare, dar Comandantul Brigăzii (Harry Andrews) îi arată că uniformă de pe el nu este a British Petroleum ci a armatei britanice, asadar trebuie să execute ordinele primite. Adevăratul conducător al foștilor pușcăriași este Cpt. Cyril Leech (Nigel Davenport), un fost deținut care nu are nevoie sau nu vrea ca un
Joc murdar () [Corola-website/Science/332763_a_334092]
-
Davenport), un fost deținut care nu are nevoie sau nu vrea ca un ofițer britanic să-l însoțească în misiune, dar reușește să obțină un bonus de 2.000 de lire sterline dacă îl aduce înapoi în viață. Deghizați în uniforme italiene, cu ajutorul a trei camionete militare, aceștia se infiltrează în spatele liniilor germano-italiene, în teritoriul controlat de Rommel. Denumit inițial "Written în the Sand", în film a jucat la început Richard Harris - care a renunțat după patru zile din cauza unor schimbări
Joc murdar () [Corola-website/Science/332763_a_334092]
-
sculptorului român Ion Georgescu, fiind dezvelit în anul 1894. Bustul cu o înălțime de 0,90 m este turnat în bronz și este așezat pe un piedestal din piară înalt de 1,60 m. Bustul îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. În partea inferioară a soclului se află o altă placă de bronz pe care
Bustul generalului Alexandru Cernat din București () [Corola-website/Science/332760_a_334089]
-
fost caracterizată ca fiind "o luptă a tuturor împotriva tuturor". Dezvoltarea relațiilor cu statele din Balcani a fost una dintre prioritățile politicii externe a României în toată perioada care a urmat cuceririi independenței. Dinamica acestor raporturi nu a fost una uniformă, fiind influențată de o serie de factori cum ar fi: evoluția intereselor politice, economice și de securitate ale României, atitudinea guvernelor de la Atena, Belgrad, Istanbul și Sofia față de țara noastră, raporturile acestor țări cu marile puteri precum și imixtiunile celor două
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]