137,849 matches
-
aibă cunoștințe enciclopedice. Iorga era înzestrat cu capacitățile necesare cercetării și gîndirii istorice; avea intuiție și capacitatea de a analiza faptele și documentele. După părerea lui, istoricul trebuie să aibă "o viziune asupra trecutului", o capacitate halucinantă de a reconstitui vremurile și de a pătrunde în spiritul lor, de a vizualiza evenimentele și locurile și de a se familiariza cu psihologia persoanelor implicate. Dar viziunea aceasta trebuie să fie bazată pe o cercetare riguroasă și pe fapte incontestabile. Cu toate că această viziune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
versante ale Munților Carpați. Sate și preoți în Ardeal descrie viața la țară și îngrozitoarea înrobire a românilor transilvăneni. Cum spune Iorga, trăind îngenuncheați", dar conduși de preoții lor, care îi ajutaseră să-și păstreze identitatea națională de-a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea în Transilvania, publicînd "Neamul românesc în Ardeal și în Țara Ungurească" și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene 136. Iorga era cunoscut de către românii din Transilvania. O tînără țărancă l-a recunoscut (ca autor al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conservatorilor. Iorga îi ura pe liberali și nu credea în lupta de clasă. El aducea argumentul că lupta de clasă distruge unitatea națională, respingîndu-i deci atît pe socialiști cît și pe populiști. Respingerea egalitarismului lor și propriul lui antisemitism (la vremea aceea) l-au transformat pe Iorga într-un adversar al socialiștilor, care, credea el, nu ofereau nici o soluție țăranilor români. Pentru el, numai naționalismul oferea o soluție atotcuprinzătoare a problemelor societății românești. Iorga se considera în primul rînd naționalist, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-a deconcertat pe conservatori, chiar și pe marele adept al lui Bismarck, Petre P. Carp. Iorga a rupt-o cu conservatorii după Congresul Partidului Conservator din februarie 1906, dîndu-și seama că naționalismul său era ireconciliabil cu platforma partidului. Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor deveni cunoscute sub numele de Sămănătorism. Toate acestea au devenit "Lupta literară". În 1903, Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sămănătorul" se adresa învățătorilor de țară. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii române îi deranjau pe tinerii intelectuali. Limba română literară fusese reconstituită nu cu multă vreme în urmă, făcînd dificilă crearea unor opere importante. Intelectualii erau nerăbdători. S-a auzit un strigăt: "avem nevoie de un roman românesc!". Iorga era convins că noua literatură trebuia să zugrăvească armonia organică a vieții satului și să evite subiectele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra "zbaterilor sau a plăcerilor ființelor umane patetice și nefericite" sau asupra "sufletelor mizere, slabe și mutilate". Din cauza "realismului naționalist", Iorga condamna întreaga literatură realistă. Vlahuță a descris țelurile "Sămănătorului": el susținea că scriitorii revistei simțeau că pierduseră prea multă vreme adînciți în amărăciunea lor și în durerile lor trecătoare. Ei ajunseseră să fie "înstrăinați de marele curent al vieții duse de popor; de marile suferințe și aspirații ale poporului care ar fi trebuit să se umple și să ne încălzească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înstrăinați de marele curent al vieții duse de popor; de marile suferințe și aspirații ale poporului care ar fi trebuit să se umple și să ne încălzească inimile de la bun început"152. În alt editorial, Vlahuță scria: "A cam sosit vremea ca scriitorii noștri, ei mai ales, să-și întoarcă mințile și inimile iubitoare spre popor". Acțiuni nobile inițiate de preoți, învățători sau moșieri puteau arăta calea spre țărani. "Cărțile către și pentru popor; un suflet măreț este în căutarea vieții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate din Transilvania era pierdută, bulgarii mărșăluiau pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului românesc". Și-a luat rămas bun de la cititorii săi cu următoarele cuvinte: "La vremuri de restriște, steagul nu se închină; el este folosit ca să oblojească inima rănită". Iată și cuvintele lui de încheiere: "În centrul luptei noastre s-a aflat cultura națională! Fondatorul și directorul "Neamului româneasc": Nicolae Iorga"161. Avînd în vedere toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în conflict cu A. C. Cuza din cauza antisemitismului rasist excesiv al acestuia. Iorga era gata să accepte orice evreu care se identifica cu România, sămănătorismul și platforma partidului; Cuza se opunea acestui lucru și susținea cu tărie exclusivismul antisemitic 223. La vremea aceea, Iorga nu era filosemit, dar nu împărtășea ura lui Cuza față de evrei. Fapt este că noul partid era primul partid politic român cu un program antisemit declarat. Pe lîngă Iorga și Cuza, conducerea partidului era alcătuită din Leon Cosmovici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoscut și pe omul de stat grec Venizelos, pe care îl considera omul lăsat de venețieni în insula Creta 237. În 1913 s-a ținut la Londra ultimul Congres Mondial de Istorie înainte de izbucnirea războiului. Titu Maiorescu, prim-ministru la vremea aceea, a fost destul de meschin ca să nu-i acorde lui Iorga permisiunea să participe ca delegat român. Dar Iorga s-a dus totuși și își amintea mai tîrziu de atmosfera încărcată a Congresului și de presentimentele tuturor participanților 238. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și văd Porțile Raiului deschizîndu-se în fața noastră; o teamă superstițioasă îmi spune să închid ochii: e prea frumos! Destinul a ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take Ionescu Iorga considera că asasinatul de la Sarajevo săvîrșit "de un sîrb fanatic" năruise toate speranțele că Franz Ferdinand se va ridica împotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sfîrșitul secolului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ținerea de discursuri de bun venit în "jargon" (adică în idiș)34. Iorga, ca și mulți alți gentili din zonă, le reproșa soldaților evrei că nu dau dovadă de curaj. Așa cum spunea el, "ei nu manifestaseră cine știe ce eroism de pe vremea Vechiului Testament". Se aștepta oare Iorga (sau alți critici ai evreilor est-europeni) ca neasimilații și cumplit de maltratații evrei ai Legămîntului de colonizare să lupte eroic pentru torționarii lor? Sau să lupte și să moară pentru idealurile lui sămănătoriste ? Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
42. Descrierea aceasta îl reflectă mai mult pe Iorga decît patriotismul lui Brătianu. După acest anunț, Brătianu a ridicat interdicția pe care o impusese în privința lui Iorga, ba chiar i-a propus să publice un ziar pentru soldații de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experiență transcendentală. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizică numai dacă era animat de (ceea ce considera el a fi) adevărul cel de pe urmă: națiunea. Iată cîteva fragmente din editorialul său: "A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași. Pentru prima oară erau tipărite 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui și pe cheltuiala statului. Iorga remarca: "A sosit în sfîrșit vremea cînd vorbele mele nu se mai pierd în vînt"65. În ciuda faptului că era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a făcut eforturi extraordinare. Principalul său colaborator era Vasile Bogrea, care (după moartea actorului Petre Liciu) rămăsese singurul prieten al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe rege să aprobe faptul împlinit, spunîndu-i: "Reformele ori vor fi împlinite fără rege, ori vor fi înfăptuite împotriva voinței regelui". A adăugat că, spunîndu-i acest lucru regelui, și-a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un fel de "supapă de siguranță" pentru clasa conducătoare. Care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de viață pe care ei o aduseseră din vîltoarea sîngeroasă a războiului avea să aibă o viață atît de scurtă! Cea mai mare parte din acești oameni nu voiau să se întoarcă la inechitățile sociale și la corupția României de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate românească în care 1% erau privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acesta a stricat relațiile și eventuala colaborare a lui Iorga cu Averescu. Cea mai mare șansă a unei acțiuni politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La vremea aceea, Iorga era și el partizanul democrației. Cooperarea dintre cei doi ar fi fost logică. Ulterior, dacă naționaliștii ardeleni ai lui Maniu li s-ar fi alăturat, acest lucru ar fi dus la crearea unei forțe de temut. Dar concepțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestei fuziuni benefice era un motiv personal: ura neîmpăcată a lui Iorga față de Stere. Se referea la acesta, numindu-l "odiosul", "cel mai detestabil dintre oameni"38. Conflictul dintre personalitatea sa și cea a lui Stere, un susținător de multă vreme cunoscut al drepturilor țăranilor, a dus la ignorarea oricăror considerații politice și la dispariția oricărei șanse de alianță politică. Iorga și-a continuat campania, neținînd seama de prețul politic plătit ani în șir de el și de alții, și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să tragă foloase de pe urma exceselor de stînga. Bucureștiul era plin de zvonuri. Bucureștiul era un oraș în care circulau zvonuri de toate culorile, dar foarte iresponsabile care făceau problematică guvernarea 40. Regele Ferdinand i-a spus lui Iorga că atîta vreme cît Conferința de Pace își desfășura lucrările, era bine ca primul-ministru să fie un ardelean (adică Vaida-Voievod), care să fie șeful delegației române la Versailles 41. În primăvara lui 1920, a devenit clar că guvernul democrat nu putea face față
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
furios. De exemplu, Argetoianu nu era atît de caritabil; nici unii oameni importanți din anturajul lui50. Prințul moștenitor Carol, după escapadele lui din timpul războiului, părea să se fi potolit și s-a căsătorit cu Elena, o prințesă grecoaică. La scurtă vreme s-a născut un băiat numit așa cum se cuvenea după primul unificator al pămînturilor românești, Mihai Viteazul. Lui Iorga îi plăcea de fostul lui student; afecțiunea lui pentru Carol a fost o greșeală și s-a dovedit fatidică în ultimă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
granițele stabilite la Versailles trebuie revizuite, deoarece fuseseră impuse cu forța). Primul-ministru Iorga a replicat prompt: Îi pot trimite două hărți senatorului Borah: una a Statelor Unite așa cum arăta ea în 1776 și alta cu granițele de astăzi". Încheind astfel: "Atîta vreme cît granițele Statelor Unite vor rămîne unde se află ele acum, vom rămîne și noi între granițele noastre actuale"74. Care erau părerile lui Iorga în privința multiplelor probleme cu care se confrunta România? Economia era la fel de importantă pentru prosperitatea României Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chiar în fața Palatului Regal de la București. Era la curent și cu faptul că miniștrii liberali încurajau mișcarea studențească antisemită prin donarea de fonduri bănești 122. Politicianismul funcționa deci din plin. Treptat, tot mai mulți studenți intrau în dezacord cu Iorga. Vremea Apostolului apusese. Mult prea multe scrisori care îi erau adresate purtau trista menționare Fostul Apostol ("celui care era cîndva un Apostol")123. La începutul anului 1923, Iorga a ținut o conferință la Ateneu. La ieșire, fiind însoțit de ministrul învățămîntului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
etc. Blank avea întotdeauna la dispoziție un cont din sumele pe care le cheltuia pentru tipărirea cărților lui Iorga, sponsorizînd școlile lui Iorga de peste hotare, studiile fiului său etc. În 1926, atunci cînd Argetoianu (asociat politic al lui Iorga la vremea aceasta) a aflat toate acestea, și-a dat în mod loial demisia din Consiliul de Administrație al băncii lui Blank. La un moment dat, Blank i-a oferit lui Iorga președinția Partidului Țărănesc, în caz de refuz declarînd că va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiului său, care studia în Italia, și ar putea părea jenant faptul că Iorga a acceptat ca fiul său să lucreze ca inginer la una din filialele lui Blank, chiar dacă Mircea Iorga era competent în profesia sa. Dar Bucureștiul acelor vremuri era atît de departe de etica puritană! Iorga era cel aflat cel mai aproape de puritanism, astfel că relativismul rămîne în picioare. Cu atît mai mult cu cît corupția de toate felurile era atît de răspîndită, începînd cu Coroana (și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]