137,849 matches
-
care este calea cea bună ce trebuie urmată". Sau: " S-ar părea că generația mea nu este binevenită în orice domeniu posibil. Ca și cum am fi vinovați că ne-am născut cu atîta timp în urmă și că am supraviețuit atîta vreme"11. Iorga a analizat problemele tineretului român, ajungînd la concluzia că acesta era dezorientat, dar că existau totuși patru tendințe distincte, una dintre acestea fiind cea legată de carieră. O altă tendință era pătrunsă de Mesianism. Cea de a treia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frămîntărilor, a terorii și a căutării "eroului"", oferea Iorga un exemplu, "se află cei care încearcă să-i "educe pe eroi" sau "studenții care le dau lecții profesorilor"". Părerea lui era că universitățile românești, profane și subjugate (de nazism) la vremea aceea, ar trebui să ia exemplu de la Lincoln. Numai că tineretul român prefera în 1937 să-și caute modele mai curînd în Codreanu, Hitler și Mussolini decît în Abraham Lincoln. Iorga explica aceasta prin faptul că adolescentul român al acelui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei, precum și unele dintre cele mai strălucite spirite din Europa produse de ea dau impresia că viața este o permanentă petrecere. Din păcate, istoria nu păstrează o înfățișare frumoasă multă vreme. Se pare că a dobîndit această tendință de la bun început, ruinînd reputații nepătate și aducîndu-i pe creduli cu picioarele pe pămînt. După carnagiul din Războiul cel Mare, Viena nu mai reprezenta legenda multicoloră care fusese sub Habsburgi, ci o metropolă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîțiva membri mai puțin importanți, aflați cu toții sub supravegherea "iubitei Dudui". Influența Magdei Lupescu asupra lui Carol rămînea la fel de puternică. Codreanu avea dreptate remarcînd că "ordinele Madamei erau dorințele regelui". După desființarea partidelor politice, Iorga a considerat că "a venit vremea reconcilierii". O nouă Constituție Corporatistă a fost instituită, Iorga avînd un rol important în elaborarea ei. Constituția a fost supusă unui referendum prin balotaj deschis și a fost aprobată cu un procentaj mult prea impresionant de 99% din voturi. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în elaborarea ei. Constituția a fost supusă unui referendum prin balotaj deschis și a fost aprobată cu un procentaj mult prea impresionant de 99% din voturi. A fost fondat un nou "Partid Unic", PRN (Partidul Renașterii Naționale), și, potrivit "Poruncii vremii" , au fost introduse uniforme pentru fiecare funcționar și fiecare profesie. Cum era de așteptat, numai Maniu și Mihalache au refuzat să poarte noile însemne fasciste. Iorga, cu disprețul lui față de asemenea elemente teatrale, s-a opus purtării uniformei, dar Călinescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucru la care se gîndeau aceste "gloate vulgare". Cîteva sute de mii din rîndul acestora l-au întîmpinat pe Hitler în spațiul imens de la "Hofburg" cu un tunet de "Sieg-Heil!" Ce devenise Viena în zilele acelea, Viena, care fusese atîta vreme sediul puterii și centrul cultural al Europei Centrale! Nu este de mirare că "gloatele vulgare" îl prețuiau pe Hitler! El era opera lor, nu a Vienei cosmopolite, ci a celeilalte, a dormitorului din Meldeman Strasse. Furnicarul anonim al unui mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Jurnalul doamnei Liliana (1 aprilie 1938): au început să sosească scrisori în care se afirma că "Iorga s-a vîndut evreilor". În altă scrisoare se susținea că, dacă Hitler ar veni în România, "ne-ar putea scăpa de evrei". "Ce vremuri triste și grele trăim", scria doamna Liliana (Iorga era mai puțin preocupat de siguranța sa decît era familia sa). Iorga avea uneori idei de ultim moment. După cum își amintește doamna Liliana într-o însemnare din jurnalul ei, datată din 17
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mussolini (sic!), Stalin sau, ca să zicem așa, Kemal Atatürk". Iar Anglia încearcă să scape de toate acestea ocupîndu-se de Ducele de Windsor (Jurnalul doamnei Liliana, 28 septembrie 1938). Cehoslovacia a fost în cele din urmă sacrificată la München "pentru pacea vremurilor noastre". Țelul părea lăudabil, iar sacrificiul n-ar fi fost prea mare dacă ar fi asigurat pacea. După cum s-au desfășurat însă lucrurile, rezultatul vădit a fost distrugerea singurei democrații din Europa Centrală și, cu milioane de cehi apăsați de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionare, s-au predat ca să-și ispășească fapta. "Neamul românesc" a apărut cu chenar negru. "Un om care a sacrificat totul pentru liniștea și pacea României", scria Iorga, "a fost asasinat ieri de niște fanatici care îl urmăreau de multă vreme. Țara va condamna această faptă". "Pînă chiar în ultimul moment al vieții sale", scria Iorga, "[Călinescu] a avut grijă să ferească România de război și s-o păstreze întreagă. Dacă există cineva care urmărește un alt țel, acesta este împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cult al mașinii, care se insinua cu brutalitate în ordinea morală și călca totul în picioare, rîzînd triumfător în fața hecatombelor de morți uciși cu cele mai perfecte și mai sofisticate unelte de distrugere. Totuși, cei care au reușit în aceste "vremuri stupide" (secolul al XIX-lea) să-și facă educația au fost formați în spiritul unei religii a credinței în om. Națiunile care se deșteptau și sufletele care se îndoiau au fost expuse literaturii învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în spiritul unei religii a credinței în om. Națiunile care se deșteptau și sufletele care se îndoiau au fost expuse literaturii învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar atîta timp cît sîntem încă vii", încheia Iorga, "noi, cei educați în vremurile acelea, vom rămîne mîndri că aparținem acelui secol semeț, ale cărui creații sînt în zilele noastre călcate în picioare de către barbari"95. Odată cu declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga și-a reluat ideile referitor la rolul națiunilor mici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga l-a omagiat, numindu-l "un adevărat descendent al vikingilor"108. Cîteva săptămîni mai tîrziu, avea să vină nefasta dimineață a zilei de 10 Mai 1940. Așa cum obișnuia să spună el, literatura era pentru Iorga "oglinda sufletului națiunii". De pe vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale, literatura devenise un cîmp de bătălie important pentru el, unul esențial, pe care milita cu îndărătnicie. Orice nu se încadra în "realismul său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un curent cosmic, eșuînd într-o poezie umoristică absurdă, care se menținea totuși într-o permanentă fuziune dintre tradițional și modern. Arghezi apela la un realism îndrăzneț, detaliind promiscuitatea și mizeria cîtorva aspecte ale vieții românești de la periferia societății acelei vremi. El a introdus în literatura română estetica urîtului (inter alia), l-a șocat pe Iorga descriind două pisici făcînd dragoste într-un copac). Înțelegem ostilitatea resimțită de Iorga, dat fiind "realismul (său) naționalist", față de arta lui Arghezi. Dacă existaseră vreodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apa mai adîncă, se vor răsturna. Anumite mode noi se impun la fel de ușor pe cît de puțin timp durează. Insolența îndrăzneață a pretențiilor lor le ajută la fel de puțin ca și vehemența polemicilor. Nici acceptarea docilă de către un public prostit o vreme nu le face vreun bine. Deoarece există în literatură o regulă de fier prezentă și în artă, care stă la temelia tuturor societăților omenești și nimeni nu o poate eluda: tot ceea ce se adresează oamenilor trebuie să rămînă uman. Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o puritate exemplară. Fratele lui Iorga, Gheorghe, și-a dat obștescul sfîrșit în 1933. O pierdere mult mai grea (în primăvara lui 1934) a fost moartea, la mai mult de 90 de ani, a mamei sale, Doamna Zulnia. Cu puțină vreme înainte de moartea lui Stere, întrucît acesta se angajase într-un conflict serios cu Maniu și scrisese cîteva articole violente împotriva liderului Partidului Național Țărănesc (care l-au încîntat în mod deosebit pe Iorga), Iorga și-a mai domolit ostilitatea înverșunată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care au dus la moartea lui Iorga. Ziua de 10 mai 1940 a pus capăt unei lumi în care Europa jucase un rol decisiv. Franța va fi "cîntărită" și "i se va găsi lipsă la cîntar". Marea Britanie va deveni o vreme purtătoarea de cuvînt a Europei. După prăbușirea nonistoricului Reich nazist și pînă la dezmembrarea URSS-ului, deciziile vor fi luate de supraputerile din afara Europei, cu continentul inevitabil împărțit între ele. Ar fi inutil să punem obișnuitele întrebări chinuitoare începînd cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Strada Sărindari. Este interesant faptul că nu presa legionară, ci aceea a burgheziei cuziste se afla în primele rînduri. Atacurile din presă aveau drept vîrf de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și de ziarul lui. Anterior, Rădulescu îi adulase într-o manieră grețoasă pe regele Carol și pe Iorga. Era un dușman înverșunat al Legiunii, iar Iorga era pentru el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împlinită de sentimentele față de națiunea noastră". Urmează alte citate, în care Prundeni preamărește "martiriul și sacrificiul" lui Codreanu 24. Cuza și fiul său (cu toate că partizanii lui A. C. Cuza nu erau îndrăgiți de către legionari) aveau o mare influență asupra ziarului "Porunca Vremii", dar nu au ridicat nici un deget ca să oprească această campanie împotriva lui Iorga. Nu și-au manifestat niciodată indignarea față de împroșcarea cu noroi a unui vechi prieten părăsit și singur acum. Mircea, fiul lui Iorga (instigat de Cocoș) a încercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
provocări care îi trecuse prin minte. El a trecut cu vederea "cele trei zile de răzbunare" după care Legiunea avea să revină la normalitate 44. A doua zi dimineață, Mircea Iorga a fost primit de Antonescu. Acesta aflase cu puțină vreme în urmă de asasinarea lui Iorga de la colonelul Nicolae Dragomir, subsecretar la Ministerul Coordonării cu Marele Stat Major. Colonelul Dragomir i-a relatat doamnei Liliana cum îi spusese lui Antonescu: "Știți ce s-a întîmplat? L-au ucis pe Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Europe unite într-un coșmar"1. Nu este chiar așa. Aceste evenimente ilustrează doar cît de eficient este încă procesul de realizare a unității Europei, cît de indolenți și slabi sînt încă europenii și cît de confortabil au trăit atîta vreme, permițînd situației din Balcani să le scape din mînă, cînd ar fi putut să o țină sub control și să o influențeze. Balcanii fac parte din Europa, iar europenii au căpătat o oarecare experiență în privința naționalismului balcanic în ultimii 150
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
milioane de ființe umane! Sîntem martorii unei revoluții de eliberare în regiunea aceasta și o revoluție nu este niciodată un proces pașnic. Numai o Europă Unită, pașnică, democrată și prosperă poate oferi o alternativă la ceea ce era numită de multă vreme și în sens peiorativ "balcanizare". Numai o astfel de Europă poate arăta drumul spre unitate și pace în locul anarhiei, al naționalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) și al războiului. Dacă Europa va continua să se ghideze după tendințele actuale (cu grupuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
majoritatea statelor europene se vor dezmembra, fie că situația va fi luată drept o invitație de către vreo forță atotputernică să calce în picioare orice caracter național și autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge în ambele cazuri și pentru multă vreme șansa realizării unei Europe unite clădită pe prosperitate și democrație. Epoca lui Iorga era și mai agitată. Motivul era atunci tot autodeterminarea națională periclitată și frustrată. Sesizăm și adesea condamnăm manifestările blamabile ale naționalismului, dar trebuie totuși să recunoaștem că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că pentru multă lume din Europa central-răsăriteană democrația înseamnă (în cel mai bun caz!) principiul majorității. Nu prea există loc pentru o "Declarație a Drepturilor", în absența căreia democrația se poate transforma în manifestările unei gloate pestrițe, care, încă de pe vremea lui Socrate, era dornică să-i distrugă pe cei ce aveau mai multă inteligență și mai mult curaj decît cei de rînd. Iorga credea în permanența și în indestructibilitatea acestei "Ființe Gigantice": națiunea. Epictet avertiza: "Nu încercați să schimbați natura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după părerea lui, națiunea era mai presus de societate, iar menținerea ordinii era pe cît de firească, pe atît de esențială. El ura anarhia și revoluțiile (avertizîndu-l pe Kerenski, "care spera să schimbe lumea cu două-trei discursuri"). Discreditate cu multă vreme în urmă, Iorga respingea schimbările sociale deliberate și reformele forțate. Soluția era o transformare organică treptată în cadrul naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) îi irită atît pe cei de stînga, cît și pe cei de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După ce a citit mii de pagini din jurnale, corespondența, articolele și operele istorice ale lui Iorga, el nu a dat peste nici o manifestare a acelei uri aproape instinctive, a acelui antisemit insurmontabil pe care îl cunoaște atît de bine din vremea cînd trăia în Europa răsăriteană, care devine aproape un "al șaselea simț" acolo și apare la suprafață nediscriminatoriu atunci cînd antisemiții est-europeni vin chiar și întîmplător în contact cu evreii! După părerea lui Iorga, evreii nu aveau nici un fel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]