43,150 matches
-
ea este mai mult potențială decât actuală, mai mult gândită decât trăită. Anxietatea este o stare emoțională neplăcută, având ca manifestare subiectivă frica sau expresia unei alte emoții strâns înrudită cu aceasta - trăiri direcționate spre viitor care apar fie în absența unui pericol recognoscibil, fie în prezența unui pericol (a unei amenințări) dar cu o intensitate cu totul disproporționată față de emoția care i-a dat naștere. Anxietatea este răspunsul emoțional la o situație care se anunță periculoasă sau numai simbolic periculoasă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
scăderea acetilcolinei libere), cu modificări consecutive în repartiția intra și extracelulară a ionilor de sodiu, potasiu, calciu și magneziu. Epilepsia idiopatică este cea care pune probleme în practica îngrijirilor dentare. Ea poate evolua sub formă de: • Crize mici ("petit mal") - absențe de scurtă durată • Crize mari ("grand mal") - epilepsia majoră. Factorii declanșatori în cabinetul de medicină dentară pot fi diverși: • anxietatea • infecții odontogene • nevralgii dentare • abuz de alcool • insomnia, surmenaj • reducerea medicației antiepileptice • supradoză de anestezice locale. Dintre numeroasele tipuri de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
predominantă într-o jumătate a emisferei cerebrale Crize epileptice inclasabile Stările de "rău epileptic” ( statusurile epileptice ) . Crizele generalizate pot fi de două categorii după cum se însoțesc sau nu de convulsii : neconvulsive și convulsive. Forme neconvulsive Criza “Petit Mal simplă” sau “absențele pure”, constă într-o suprimare bruscă și de scurtă durată a activității psihice, 5-15", fără convulsii. Bolnavul își întrerupe brusc activitatea pe care tocmai o desfășura, devine imobil, palid, cu privirea fixă, scapă obiectul pe care eventual îl ținea în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
își revine, și își reia activitatea de unde o întrerupsese fără să aibă amintirea episodului. Dacă pacientul se află în timpul unei conversații, vorbirea devine incoerentă sau întreruptă, iar după paroxism, continuă conversația de unde a lăsat-o. Este de remarcat că, dacă absența apare în cursul unei acțiuni automatice ca mersul, bolnavul își continuă drumul evitând uneori chiar și obstacolele. Aproape întotdeauna absențele se însoțesc de manifestări vegetative (midriază, salivație, sudorație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardio-respirator, emisie spontană de urină
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
conversații, vorbirea devine incoerentă sau întreruptă, iar după paroxism, continuă conversația de unde a lăsat-o. Este de remarcat că, dacă absența apare în cursul unei acțiuni automatice ca mersul, bolnavul își continuă drumul evitând uneori chiar și obstacolele. Aproape întotdeauna absențele se însoțesc de manifestări vegetative (midriază, salivație, sudorație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardio-respirator, emisie spontană de urină). Uneori se observă fenomene motorii discrete: deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pacient. Cel mai adesea, simptomele sunt date de hiperglicemie (poliurie, polidipsie, polifagie) dar uneori prima manifestare clinică poate fi o decompensare acută metabolică ce duce la comă diabetică. Ocazional expresia inițială este o complicație degenerativă cum ar fi neuropatia, în absența hiperglicemiei simptomatice. Tulburările metabolice din diabet sunt datorate deficienței relative sau absolute de insulină și excesului relativ sau absolut de glucagon. • Diabetul insulino-dependent Diabetul insulino-dependent debutează de obicei înainte de 40 de ani. Unii pacienți dezvoltă diabet tip 1 târziu în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mici decât cele prevăzute pentru nivelul glucozei plasmatice, adică este prezent un deficit relativ de insulină. Din motive necunoscute, pacienții cu diabet non-insulino-dependent nu dezvoltă cetoacidoză dar sunt susceptibili la a dezvolta comă hiperosmolară, noncetonică. O ipoteză care să explice absența cetoacidozei în timpul stressului este aceea că ficatul este rezistent la glucagon, inhibând oxidarea pe cale cetogenetică a acizilor grași. Astăzi nu există UN SINGUR „diabetic“ sau o SINGURĂ „terapie“ . Terapia medicală nutrițională pentru persoanele diabetice trebuie individualizată, cu acordarea atenției asupra
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ale inducerii comei hipoglicemice sunt : doza inadecvată de insulină ( crescută) renunțarea la un prânz efortul fizic prelungit și exagerat stress-ul, angoasa stress-ul chirurgical. Debutul este brusc, fără stare precomatoasă, manifestat prin: pierderea conștienței hiperexcitabilitate musculară transpirații reci tahicardie, aritmie hipoglicemie, absența glicozuriei și cetonuriei Coma hipoglicemică apare în general la pacienții diabetici cu un regim inadecvat când și-au administrat insulina sau antidiabetice orale dar nu au consumat o cantitate suficientă de glucide. Deoarece coma hipoglicemică nu apare brusc ci după
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
până la 20 de bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pierderea stării de conștiență, a sensibilității , motilității și în anumite grade și a reflexelor dar cu păstrarea funcțiilor vitale. DIAGNOSTICUL MORȚII CLINICE TREBUIE PRECIZAT RAPID, cu certitudine, identificând cât mai exact cauza generatoare. Semnele patognomonice de moarte clinică sunt următoarele: • absența pulsului la nivelul arterelor mari • oprirea respirației spontane absența totală a zgomotelor cardiace, linie izoelectrică sau fibrilație ventriculară, în cazul în care pacientul este monitorizat EKG • pupile midriazice, fixe, areactive 10.3.1. RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Tratamentul accidentului major de stop
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
anumite grade și a reflexelor dar cu păstrarea funcțiilor vitale. DIAGNOSTICUL MORȚII CLINICE TREBUIE PRECIZAT RAPID, cu certitudine, identificând cât mai exact cauza generatoare. Semnele patognomonice de moarte clinică sunt următoarele: • absența pulsului la nivelul arterelor mari • oprirea respirației spontane absența totală a zgomotelor cardiace, linie izoelectrică sau fibrilație ventriculară, în cazul în care pacientul este monitorizat EKG • pupile midriazice, fixe, areactive 10.3.1. RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Tratamentul accidentului major de stop cardio-respirator, indiferent de cauza care l-a produs, se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
aeriene se execută cu mare urgență la locul accidentului, de cele mai multe ori prin metode simple, mai rar cu truse speciale. Semnele clinice de obstrucție ale căilor respiratorii sunt în general violente, ușor de diagnosticat: dispnee penibilă, zgomotoasă, cianoză, absența curentului de aer la nivelul nasului sau gurii, tiraj, cornaj, anxietate, frică de moarte, afonie. 1. Hiperextensia capului pe gât din poziția de supinație are drept scop înlăturarea obstrucției glotice prin căderea limbii, la pacienții fără conștiență. Manevra se execută
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
speciale, cunoștințe tehnice și urgență maximă. B. BREATHING- Asigurarea respirației (Respirația artificială) A doua mare grupă a manevrelor de resuscitare respiratorie este formată din tehnicile de respirație artificială, realizabile numai în condițiile eliberării prealabile a căilor aeriene. Clinica stopului respirator: • absența mișcărilor respiratorii • absența curentului de aer la expir • absența sunetelor de respirație • absența conștientei. Dacă după eliberarea căilor respiratorii aceste semne se păstrează, se trece imediat la respirație artificială asistată sau controlată. Respirația asistată se aplică pacienților care mai prezintă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și urgență maximă. B. BREATHING- Asigurarea respirației (Respirația artificială) A doua mare grupă a manevrelor de resuscitare respiratorie este formată din tehnicile de respirație artificială, realizabile numai în condițiile eliberării prealabile a căilor aeriene. Clinica stopului respirator: • absența mișcărilor respiratorii • absența curentului de aer la expir • absența sunetelor de respirație • absența conștientei. Dacă după eliberarea căilor respiratorii aceste semne se păstrează, se trece imediat la respirație artificială asistată sau controlată. Respirația asistată se aplică pacienților care mai prezintă respirație spontană, proprie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
respirației (Respirația artificială) A doua mare grupă a manevrelor de resuscitare respiratorie este formată din tehnicile de respirație artificială, realizabile numai în condițiile eliberării prealabile a căilor aeriene. Clinica stopului respirator: • absența mișcărilor respiratorii • absența curentului de aer la expir • absența sunetelor de respirație • absența conștientei. Dacă după eliberarea căilor respiratorii aceste semne se păstrează, se trece imediat la respirație artificială asistată sau controlată. Respirația asistată se aplică pacienților care mai prezintă respirație spontană, proprie, dar de amploare redusă și ritm
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
doua mare grupă a manevrelor de resuscitare respiratorie este formată din tehnicile de respirație artificială, realizabile numai în condițiile eliberării prealabile a căilor aeriene. Clinica stopului respirator: • absența mișcărilor respiratorii • absența curentului de aer la expir • absența sunetelor de respirație • absența conștientei. Dacă după eliberarea căilor respiratorii aceste semne se păstrează, se trece imediat la respirație artificială asistată sau controlată. Respirația asistată se aplică pacienților care mai prezintă respirație spontană, proprie, dar de amploare redusă și ritm inadecvat, respirație care nu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
s-au aplicat cu succes tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie . Moartea biologică urmează după etapa scurtă a morții clinice și se caracterizează prin leziuni ireversibile la nivel cerebral . DIAGNOSTICUL MORȚII BIOLOGICE NU PRETEAZĂ LA CONFUZII : • Abolirea totală a conștientului • Cianoză generalizată • Absența activității respiratorii și cardiace • Midriază fixă , areactivă • Areflexie și relaxare musculară inițială, urmată de instalarea rigidității cadaverice • Lividitate cadaverică declivă. Decesul este stabilit de către echipa medicală, medicul fiind cel care hotărăște momentul la care pacientul este declarat decedat. „ Hotărârile luate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
momentului declanșării urgenței medicale este mandatorie pentru reacția medicului practician stomatolog sau chirurg dento-alveolar în inițierea rapidă a manevrelor de terapie de urgență. Factorii cauzali care pot acționa individual sau încrucișat în definirea momentului declanșării urgenței medicale sunt : Prezența sau absența premedicației specifice individualizate Pacient cu afecțiuni generale preexistente versus pacient „aparent sănătos” Nivelul anxietății dentare a pacientului Tipul de soluție anestezică folosită în anestezia loco-regională Durata , amploarea și caracterul ( de rutină versus de urgență- „ la cald”) intervenției chirurgicale Locul unde
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
funcțională Deși barierele structurale oferă un oarecare grad de protecție față de atacul și invazia agenților patogeni, rezistența plantelor depinde mai mult de substanțele produse în celulele vegetale înainte sau ca urmare a infecției. Mecanismele rezistenței funcționale constau, în prezența sau absența unei anumite substanțe sau grup de substanțe într-o plantă gazdă, care interferează cu creșterea și multiplicarea patogenilor (Agrios, 1978). Modul de exprimare a rezistenței fiziologice este rezultatul potențelor genetice ale celulelor plantei gazde. Rezistența funcțională preinfecțională. Unele substanțe chimice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor față de patogeni. Inhibitorii enzimelor produse de patogeni au, în acest caz, o funcție importantă. Boabele tinere de struguri conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen. Chimiotropismul. Zentmeyer (1961) a arătat că rădăcinile vii de avocado atrag zoosporii de Phytophthora cinnamoni, pe când cele moarte sau ale altor plante nu-i atrag
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
rezistenței plantelor la boli. Principalele elemente N, P, K trebuie administrate în doze echilibrate, ceea ce influențează o bună creștere a plantelor și o rezistență ridicată la atacul patogenilor. În general, utilizarea îngrășămintelor cu N în exces și mai ales, în absența celor cu K și P micșorează rezistența plantelor. Azotul în exces determină formarea de hidrați de carbon cu greutate moleculară mică, de zaharuri și acizi aminici, reduce conținutul plantelor în compuși fenolici și producerea de fitoalexine de către plantă . Printr-o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
materiale către gresia (de altfel fărâmicioasă) în care s-a afirmat spectaculos, ca sculptor, s-a datorat mai mult firii sale puse pe șotii, decât veleităților artistice. Cu toate acestea, evoluția de la mascagiu la sculptor nu poate fi considerată întâmplătoare.... Absența în zona tradiții ale meșteșugului pietrei sculptate ne îndeamnă să-l socotim pe Niculae Popa creator „tipic” de artă naivă, dar nu putem să nu surprindem în creația sa penetrația unor elemente de spectacol popular, de umor, de grotesc, de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul medic stomatolog, acum pătimașă pictoriță întru-totul dedicată artei, Constantina Voicu se autodefinește drept o luptătoare ferventă în slujba armoniei. La prima vedere te intrigă o aparență absență, sugerată de aerul rezervat și expresia de nedefinit. Este însă doar o aparență, pentru că pictorița Constantina Voicu e în permanent contact cu realitatea. „Deci sânt o visătoare am reușit să rămân întotdeauna cu picioarele pe pământ.” Pentru un slujitor al
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]