14,112 matches
-
național de adâncime, 79.4m atinși de Bolek. Acesta revine în luna August a aceluiași an și reușește să-și depășească recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 m, aflată la 250 m de la intrare. Și peșteră continuă. La această adâncime însă se schimbă și morfologia, galeria lărgindu-se, iar tavanul nu se mai vede... În luna Octombrie 2002 grupul revine, fără Bolek. În condiții asupra cărora încă se mai pot face speculații, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului și conducător
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
vede... În luna Octombrie 2002 grupul revine, fără Bolek. În condiții asupra cărora încă se mai pot face speculații, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului și conducător al expediției, își pierde viață și este recuperat câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 m. În aceste condiții explorările sunt momentan întrerupte. Eforturile sunt reluate în August 2003, când echipa lui Bolek nu reușește să depășească zona deja cunoscută a peșterii. Anul 2004 aduce o altă veste teribilă: Wiktor Bolek, liderul scafandrilor
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
locului, Włodzmierz Szymanowski depășește vechiul terminus, si străbate sala de la -85m, care se înalță vertiginos. Reușește să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20m, până la circa -50 m. În Ianuarie 2005 Szymanowski revine și reușește să urce până la adâncimea de -30m. Depășirea sifonului pare să fie aproape. Dar atât de departe... Din nefericire, în 6 aprilie a aceluiași an, Szymanowski piere la rândul sau într-un accident de scufndare. În septembrie 2014, în cadrul unei tabere de explorare româno-finlandeze organizată
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
Națională de Speologie, Sami Paakkarinen și Patrik Grönqvist reușesc trecerea sifonului 2. După parcurgerea unei scurte galerii aerate ajung la sifonul 3, adânc de circa 5m și lung de 20. Explorarea s-a oprit după 300m în sifonul 4, la adâncimea de 60m. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
-a - zone protejate" și are o suprafață de 1 ha. Rezervatia naturală (inclusă în Parcul Natural Apuseni) reprezintă o zona montană în al carei areal se află un izvor cu activitate intermitenta (izbuc), ce funcționează pe principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
structura de rezistență. Documentațiile geotehnice pot fi de mai multe feluri: Care sunt etapele de realizare ale unui studiu geotehnic? Realizarea unui studiu geotehnic presupune parcurgerea mai multor etape. Printre cele mai importante menționam: - Efectuare foraje geotehnice. Numărul forajelor și adâncimea lor sunt determinate de tipul de construcție. La o casă obișnuită cu lațurile ce nu depășesc 16 metri iar regimul de înălțime este de maximum P+1, se efectuează un singur foraj la 5-6 metri. În urmă realizării forajelor se
Studiu geotehnic () [Corola-website/Science/325680_a_327009]
-
Detaliile din studiul geotehnic sunt însă doar cu titlu de recomandare, decizia finală aparținând entității responsabile de dimensionarea structurii de rezistență. Care este prețul unui studiu geotehnic? Prețul unui studiu geotehnic depinde în primul rând de numărul de foraje și adâncime lor și de analizele aferente. În final toate acestea depind foarte mult de tipul de construcție pentru care se realizează un studiu geotehnic. Atenție! Studiul geotehnic se realizează pentru un anumit tip de construcție, astfel ca daca ulterior realizării lui
Studiu geotehnic () [Corola-website/Science/325680_a_327009]
-
de 5-6 metri, pentru realizarea de blocuri cu 10 etaje se poate ajunge și la foraje de până la 20-30 de metri, mai ales dacă acestea au și subsol pe mai multe niveluri. De asemenea, la prețul final, pe lângă numărul și adâncimea forajelor, se mai pot adăuga teste speciale, penetrometrie ușoară sau grea, teste cu placa etc, care pot de asemenea să crească prețul. De ce este important un studiu geotehnic? Pe baza rezultatelor studiului geotehnic se proiectează noua construcție corespunzător și eficient
Studiu geotehnic () [Corola-website/Science/325680_a_327009]
-
în groapă, el decide că nicio soartă nu ar putea fi mai rea decât să cadă în ea. Textul implică faptul că naratorul se teme de ceea ce vede în partea de jos a gropii sau poate că este speriat de adâncime. Cauza exactă a fricii lui nu este clară. Cu toate acestea, pe măsură ce naratorul se deplasează înspre groapă, el vede că zidurile roșu-fierbinți îl lasă fără niciun punct de sprijin. Pe măsură ce prizonierul este împins încet înspre groapă, începe să audî voci
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
de mercur). Submarinul a lansat o torpilă care a lovit partea de la tribord, în spatele punții. Aceasta a fost urmată de a doua explozie în interiorul navei. În doar 18 minute, "Lusitania" se afla sub apă. Epava se găsește la 295 metri adâncime. Din cei 1.959 de oameni aflați pe navă, 128 erau cetățeni americani. Au fost recuperate doar 289 de cadavre. Scufundarea navei "Lusitania" a dus în scurt timp la intrarea S.U.A. în primul război mondial.
RMS Lusitania () [Corola-website/Science/325023_a_326352]
-
Roșie" (MPR) și "Ovalul BA" , ce este roșu, de asemenea. Acestea două și multe alte pete de mărime mare sunt anticicloane. Anticicloanele mai mici tind să fie de culoare albă. Oamenii de știință cred că vârtejurile sunt structurate pe o adâncime relativ mică, de aproximativ câteva sute de kilometri. Localizat în emisfera sudică, "Marea Pată Roșie" este cel mai mare vârtej cunoscut din întreg Sistemul Solar. La mărimea extraordinară pe care o deține, "Marea Pată Roșie" poate măsura în diametru de
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
dens decât hidrogenul, heliul s-ar putea să se fi condensat în nucleul lui Jupiter. Atmosfera mai conține o varietate de mulți alți compuși simpli ca apa, metanul (CH), hidrogenul sulfurat (HS), amoniacul (NH) și fosfina (PH). Abundența acestora în adâncimea troposferei (sub 10 bari) indică faptul că atmosfera lui Jupiter este bogată în carbon, azot și posibil și în oxigen. Gazele nobile argon, krypton și xenon se află în cantități mari raportat cu cele prezente pe Soare, în timp ce neonul este
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
în Japonia pe 6 octombrie 1974. Povestea are loc în anul 2199, când o rasă extraterestră numită Gamilas (Gamilon în versiunea engleză) dezlănțuie meteoriți radioactivi asupra Pământului, făcându-l nelocuibil. Omenirea s-a retras în orașe subterane construite la mari adâncimi, dar radiațiile încep să afecteze încet și aceste adăposturi. S-a estimat ca umanitatea urma să piară în doar un an. O capsula cu un mesaj se pare că s-a prăbușit pe planetă Marte și este recuperată de Flotă
Space Battleship Yamato (serial) () [Corola-website/Science/325153_a_326482]
-
cu stuf. La 0,8 km, în amonte de loc. c.f. Pîrlița, lunca se întrerupe.Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. De la izvor, pe o durată de 3,5 km, rîul este secat, în aval adîncimile ating 0,1-0,3 m. Viteza cursului de apă nu depășește 0,1 m/s. Albia este stabilă, pe alocuri cu rogoz și stuf, patul este neted, mîlos, la s. Pîrlița - lutos. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 0,5-2
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
5-2,5 m, constituite din argile nisipoase și luturi, la muchii înierbate.La 1 km de la gura de vărsare rîul este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare format aici este de 3,2 km, adîncimea maximă - 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul - 2,5 mln. m3.Regimul rîului se studiază la postul hidrometric din s. Pîrlița, din martie 1957. Observațiile continuă și în prezent. Nivelul apelor de primăvară începe
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se o homotermie și o stratificare termică inversă, cu mici diferențieri, de scurtă durată și al valori absolute ridicate
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării. Relieful minor, care predomină pe podul terasei, este constituit din dune și interdune remaniate eolian. Nisipurile aduse și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului, cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
unul de 2,1ha și unul de 7,9ha. Lotul de 2,1 este situat în partea stângă spre Adjud din fața gării de la marginea drumului care duce la Sascut Sat se numără 105 metri spre Adjud și 200 metri în adâncime spre Sascut Sat și de la marginea aceluiași drum se numără 395 metri spre Bacău și 200 metri în adâncime spre Pâncești sau Sascut Sat. În anul 1881 Societatea Zaharina din România își autorizează fabrica de zahăr de la Sascut prin Decret
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
Adjud din fața gării de la marginea drumului care duce la Sascut Sat se numără 105 metri spre Adjud și 200 metri în adâncime spre Sascut Sat și de la marginea aceluiași drum se numără 395 metri spre Bacău și 200 metri în adâncime spre Pâncești sau Sascut Sat. În anul 1881 Societatea Zaharina din România își autorizează fabrica de zahăr de la Sascut prin Decret Regal și intră în faliment în anul 1884. În anul 1885, luna iunie, lichidatorii fabricii au vândut fabrica de
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
ceață și chiciură. În timpul verii pătrund, uneori mase de aer fierbinte și uscat, de origine mediteraneeană sau nord-africană, provocând canicule cu temperaturi de până la 35-36șC. Hidrografia este formată din ape subterane și ape de suprafață. Stratul freatic este situat la adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au fost poluate cu nitriți
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
poluate cu nitriți datorită folosirii iraționale a îngrășămintelor chimice azotoase. Din acest motiv dar și din cauza debitului redus nu pot fi folosite pentru alimentarea unui sistem de distribuție a apei potabile, locuitorii exploatând această apă pentru consum cu ajutorul fântânilor. La adâncimi de 40, 60, 110 m au fost identificate strate acvatice de adâncime cu debite foarte bogate și constante, ultimul strat conținând apă puternic mineralizată și nu este folosită pentru consum.Datorită purității și a debitului bogat locuitorii au început să
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
motiv dar și din cauza debitului redus nu pot fi folosite pentru alimentarea unui sistem de distribuție a apei potabile, locuitorii exploatând această apă pentru consum cu ajutorul fântânilor. La adâncimi de 40, 60, 110 m au fost identificate strate acvatice de adâncime cu debite foarte bogate și constante, ultimul strat conținând apă puternic mineralizată și nu este folosită pentru consum.Datorită purității și a debitului bogat locuitorii au început să foreze făntîni la adâncimi de 40 m. "Râul Ialomița" este singura apă
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
110 m au fost identificate strate acvatice de adâncime cu debite foarte bogate și constante, ultimul strat conținând apă puternic mineralizată și nu este folosită pentru consum.Datorită purității și a debitului bogat locuitorii au început să foreze făntîni la adâncimi de 40 m. "Râul Ialomița" este singura apă de suprafață și formează granița cu comuna Perieți și Municipiul Slobozia pe o lungime de 13 km. Debitul multianual al Ialomiței măsurat la stația hidrometrică Slobozia este 45,7m³/sec, înregistrându-se
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]