13,868 matches
-
ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director Ángel Herrera Oria, care a subordonat publicația ierarhiei ecleziastice. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. Cei ce revizuiau textele erau ierarhii metropolitani conduși de episcopul de Madrid-Alcalá. Ziarul s-a opus în 1913 măsurilor de secularizare ale contelui Romanones, consolidându-și poziția în lumea jurnalistică și adunând în paginile sale articolele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
majoritatea aparițiilor publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 484 Dănuț Doboș, "Personalități catolice: Canonicul Carol Auner", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. 942 Albina, nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 943 Ibidem. 944 Ibidem. 945 "Noi o repetăm încă o dată, nu vrem să știm de nimeni. Când luăm condeiul ca să scriem în Albina, renunțăm la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în venituri). În economia actuală, teoriile și modelele economice trebuie să influențeze doctrina economică în funcție de realitatea fiecărei țări. Prin urmare, România trebuie să-și precizeze calea spre dezvoltare în funcție de realitatea ce o caracterizează, prin politici și strategii specifice și în armonie cu lumea înconjurătoare (țări dezvoltate). 1.2.2 Abordarea dezvoltării regionale în teoria economică Problema dezvoltării în profil regional este complex, deoarece se construiește pe corelații multiple între fenomene economice, sociale, politice, geografice și de mediu. Decalajele înregistrate în timp
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sănătoasă, prosperă și stabilă, prin obiective de lungă durată. Cu alte cuvinte, dezvoltarea durabilă urmărește menținerea calității vieții pe termen lung. Este esențială analiza interferențelor dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile în scopul instituirii unor strategii care să asigure armonia între obiectivele economice, sociale și de mediu în promovarea politicilor de dezvoltare pe termen lung. La reuniunea de la nivel înalt din aprilie 2001, Comitetul de Susținere a Dezvoltării al OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) a aprobat linii directoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
concept, ,,dezvoltarea durabilă”, se construiește pe trei dimensiuni: economică, socială și de mediu și urmărește menținerea calității vieții pe termen lung. Este esențială analiza interferențelor dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile în scopul instituirii unor strategii care să asigure armonia între obiectivele economice, sociale și de mediu în promovarea politicilor de dezvoltare pe termen lung. Deși teoria și practica economică abordează câteva idei referitoare la un mod de dezvoltare durabil chiar înainte de apariția acestui concept, teoriile emise în acest sens
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să ținem minte, întrucât totul e repetat și explicat la vremea cuvenită. Se insistă asupra temei muzicii. William Byrd, compozitor care mai încolo, în alt vis, chiar ține o prelegere despre muzică, declară: Dumnezeu e în esență muzician fiindcă instaurează armonia în univers. Detectivul extinde afirmația asupra noastră, a tuturor: Toți căutăm acea armonie, Timothy. Toți suntem detectivi în căutarea tiparului. Astfel de rânduri, care par scrise pentru a fi citate, dau cărții un aer de muzică autentică. Detectivul descoperă că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
insistă asupra temei muzicii. William Byrd, compozitor care mai încolo, în alt vis, chiar ține o prelegere despre muzică, declară: Dumnezeu e în esență muzician fiindcă instaurează armonia în univers. Detectivul extinde afirmația asupra noastră, a tuturor: Toți căutăm acea armonie, Timothy. Toți suntem detectivi în căutarea tiparului. Astfel de rânduri, care par scrise pentru a fi citate, dau cărții un aer de muzică autentică. Detectivul descoperă că tatăl lui Tim a plecat cu o tânără, istoriile se amestecă. Austin Smallwood
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
părea golit de parcă îl săpase pe dinăuntru trecerea vremii". Tim îi dă din puterea lui. Are tot atunci un vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor!", care ne duce cu gândul la Peter Ackroyd însuși. Romanul se unduiește ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și un refren care nu rimează deloc: Sunt aceeași, dar n-aș vrea să vorbesc de iubire". Pe lângă această demonstrație că muzica versului e fără rost (înțelesul nu are nevoie de rime perfecte; e mai mult sens acolo unde lipsește armonia verbală), Brownjohn recurge și la gramatică în dorința lui de a ocoli: limpezimea lui pune mereu ceva la cale. El se folosește de verbe englezești ale modalității (lucru ce amintește de poemul Byzantium, de W.B. Yeats) precum și de valorile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem aceste sublinieri. Intuiția și înțelegerea sintagmei: medicina - filosofie, știință și artă. Emoția descoperirii de noi soluții medicale, umanizează profesia, asemenea emoției estetice, prin aportul esențial la refacerea și păstrarea armoniei funcționale a organismului uman. Pe de altă parte, trăsăturile definitorii ale intuiției medicale se regăsesc nuanțat în filosofia artei și în arta propriu-zisă: dragostea de om, pasiunea creării, gândirea dinamică, reflexiunea, conexiunile: sensibilitate afectivitate, inteligență conștiință, contemplare - experiment, revelație - experiență
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ideilor. Medicina ca filosofie - știință - artă, extinde și adâncește sfera umanului, ilustrând partea sa de mister. Coexistența lor este osmotică, înțelepciunea încoronându-le pe toate. Când poetul latin Juvenal afirma el s-a gândit la omul înțelept care cere transcendentului, armonia Spirit trup. Similar și gânditorul Ralf W. Emerson consideră sănătatea, condiție a înțelepciunii și veselia, ca ipostază a sa. Dar dacă sănătatea înseamnă mai ales cultură și civilizație, standard optim de viață, în aceste condiții înțelepciunea medicală este deplin operațională
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și astăzi atrag cercetători. Descifrarea, în 1822, a scrierii hieroglifice de către J. F. Champollion, a deschis noi orizonturi în înțelegerea și aprofundarea culturii și civilizației egiptene. Cooperarea dintre zei și oameni și-a avut importanța ei productivă. Isis era zeița armoniei matrimoniale, a medicinei spirituale, magice și vindecătoare, având puterea învierii din morți. Universalitatea ei s-a extins, prezentă fiind cu influența până pe la jumătatea primului mileniu creștin. Stăpânind forțe magice și posedând cunoștințe secrete, ea a fost de timpuriu numită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în marginea imnului „Zeița sănătății, Hygea“, (altă ortografiere a numelui n.n.) compus de tracul Orfeu, poetul hieratic prehomeric, inspirat de muze și protejat de Apollo care i-a dat chiar lira sa ca, îmblânzind și fiarele, să întoarcă lumea la armonie. În acest imn, al LXVIII-lea Hygieia este care îndepărtează bolile . Poetul o invocă împreună cu întreaga fire și existență: Boala „fără leac“ la care se referă poetul poate fi orice maladie incurabilă, dar și orice boală netratată. Sintagma aceasta poate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al școlii de la Agrigente — Sicilia, era recunoscut ca vindecător și făcător de minuni. Focul etern și purificator al lui Heraclit, concură la patrulaterul aer - apă - foc - pământ. Focul lui Heraclit și Empedocles este sacru pentru că e creator, și generator de armonie. El este un bioenergetician atent la rolul mediului ambiant. Zenon (336 - 264), susținătorul principiului contradicției (A nu poate fi simultan și B; reumatismul nu poate fi și hepatită, etc.) scrie și trei tratate despre natură și un discurs medical. Heraclit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
celor patru humori, ce constituie organismul: sângele, bila galbenă, bila neagră, flegma, care în stare de echilibru realizează starea de sănătate eucriza — și în caz de dezechilibru — discrazia generează boala; natura sau fizisul este o calitate proprie, individuală, care reglementează armonia dintre umori și este diferită de la un individ la altul. Toate scrierile sale sunt integrate în Corpus Hippocraticum, realizat la începutul Evului Mediu. în total vreo 60 de texte (cărți), cele mai multe în dialect ionian. Când prezintă bolnavi, le dă toată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e dragostea din triada Sf. Apostol Pavel (credința, speranța și dragostea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oferind soluții operaționale. în această reconciliere metodologică doctorul vede și omul și lumea, atât prezentul cât și viitorul, împreună cauza și simptomatologia, cazul în speță și maladia ca atare. și dacă medicina imită natura și artele, adică este în serviciul armoniei, integralității funcționale a organismului uman, atunci medicul este interpretul ei. în studiul „Despre boli“, Hippocrat afirmă sistematic: Această viziune sintetică, generalizatoare era nouă. Observația este centrală în metodologia sa. Ea deschide calea cunoașterii, stabilirii diagnosticului. Notată și sistematizată ea devine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
salvarea lor. Cunoscând boala trebuie să cunoști foarte bine și bolnavul. Investigarea cazului vizează deopotrivă antecedentele, circumstanțele producerii maladiei, ca natura să poată fi ajutată în eforturile sale reparatorii. științei observației i se adaugă arta priceperii de a reface sănătatea, armonia funcțională a organismului, de a o recrea. Arta medicală constă mai întâi în priceperea de a explora, de a cunoaște totul în legătură cu maladia și cu bolnavul care a contactat-o. Orice cunoaștere parțială va duce la soluții dubitabile. și ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
special pentru a deveni adevărate rezervoare de apă. Terapeuții daci aveau un spirit de observație și o capacitate intuitivă excepționale care pledează în favoarea unui pragmatism medical susținut de varietatea și abundența resurselor farmaceutice naturale, la atenția acordată legilor echilibrului, compensației, armoniei din natură. Cultul apei, focului, aerului, pământului, mișcării, toate guvernate de spirit, constituia cadrul în care nemuritorul dac își învingea durerile. Medicina dacă a fost influențată cum am mai afirmat, și prin numeroasele contacte la frontiere și dincolo de acestea cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea și deschiderea spre lume a Epistolelor Sf. Apostol Pavel cu care se împrietenise schimbând și scrisori. Acesta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și în Imperiul Roman. Oameni din toate straturile sociale și-au abandonat zeii, fiind atrași de creștinism. în ciuda sutelor de mii de martiri, îndeosebi în primele trei secole ale noii ere, creștinismul s-a eternizat în lume prin dragostea de armonie, de adevăr și dreptate. SE APROPIE EVUL MEDIU Evul mediu este perioada de mijloc, cuprinsă între antichitate și renaștere, de aproximativ un mileniu, în care dieta spirituală reorientează omenirea spre cunoașterea prin valorile creștine, prin înfrățirea dintre oameni, prin revelarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Averroes (sec. XII) care căuta să concilieze Rațiunea cu Revelația și peste un secol, Sf. Toma d’Aquino prin armonizarea Rațiunii cu Credința, adică raționalismul aristotelic cu credința creștină, adevărul științific cu cel religios prin „iubirea unificatoare, realizatoare de armonie în om și omenire“. Teologia, filosofia, religia creștină și medicina Evului Mediu nu-și propuneau să ignore cultura și medicina de până atunci, ci să le revigoreze printr-o orientare nouă în măsură să lumineze în efortul omului de a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și filosofia, intrând în conștiința culturală a lumii ca model de urmat privind viața individuală, familială, civică și situarea omului în univers. Confucianistul Mencius (Mengzi) (371 - 289 î.Chr.) este el însuși un filosof și creator de sofie. Gândind la armonia socială, el crede că oamenii trebuie să aibă șanse egale pentru a fi egali. Printre alte cărți confucianiste cu tematică istorică, ritualic magică, una cuprinde cugetările lui Confucius, e numită Lun-Yu și datează, ca reproducere, din secolul II î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
negativiștii. Cărțile daoiste susțin că viața, duhul primordial, poate fi prelungită prin gimnastică, dietă, tehnici spirituale. Școala filosofică Yin-Yang (negativ-pozitiv) adică a antagonismelor: bărbat-femeie, zi- noapte, lumină-întuneric, da-nu etc. reprezintă coexistența, completitudinea, naturalul, ordinea socială posibilă și ordinea cosmică, armonia în varietate. Chinezii au căutat din adâncul istoriei lor să afle alchimistic un elixir magic, nu aur, ci mai degrabă o apă vie, ca-n basmele românești, pentru prelungirea vieții. Construirea zidului chinezesc, „Marele Zid“, sub dinastia imperială Chin până în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]