14,167 matches
-
cu Angus la chitară lead, Malcolm la chitară ritmică, Colin Burgess la tobe, Larry Van Kriedt la chitară bas și Dave Evans la voce. „Can I Sit Next to You Girl”, primul lor single, a fost mai târziu reînregistrat cu Bon Scott ca și vocalist. Se presupune numele de „AC/DC” a fost luat de pe o mașină de cusut, sau poate fi atribuit chiar soției lui George Young, Sandra. Angus a încercat o varietate mare de costume pe scenă, cum ar
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
des criticați pentru stilul lor extrem de simplu. Ca răspuns, Angous a menționat într-un interviu oferit pentru "Atlanta Gazette": Angus este faimos pentru prezența lui scenică: sărituri, alergat înainte și înapoi, duckwalk, etc. Obișnuia să se urce pe umerii soliștilor Bon Scott sau Brian Johnson, și amândoi mergeau în fața publicului prin fumul care venea chiar dintr-un ghiozdan pe care îl ținea în spate, în timp ce cânta un solo improvizat și extins de chitară. Acest lucru se întâmpla pe melodia „Rocker” când
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
și amândoi mergeau în fața publicului prin fumul care venea chiar dintr-un ghiozdan pe care îl ținea în spate, în timp ce cânta un solo improvizat și extins de chitară. Acest lucru se întâmpla pe melodia „Rocker” când AC/DC cântau cu Bon Scott și acum pe melodia „Let There Be Rock”, cu Brian Johnson. Angus folosește foarte des și mișcarea "duckwalk" a lui Chuck Berry, dar și niște spasme intenționate, trântindu-se pe jos, învârtindu-se și agitându-se în toate felurile
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
să urce pe scenă într-o pauză a trupelor consacrate, si nu aveau nici un nume "de gașca", lui Criști i-a atras atenția faptul că Andrei - fratele mai mic - fredona refrenul de la "TNT" repetând : "Watch me explode!", în stilul lui Bon Scott. De aici i-a venit, imediat, numele trupei: 'Explode'. Care, mai apoi, s-a transformat în X-plod, construit pe jocul de cuvinte "plod" (copil) și "X" (oarecare), asadar un fel de "copil al nimănui". Pe scenă, noi aparținem, însă
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
cunoscută este ""Psychologie des Foules"" (1896) ("Psihologia mulțimilor") care analizează problemele inconștientului colectiv și al comportării mulțimilor. este considerat a fi creatorul disciplinei psihologiei sociale. Născut la 7 mai 1841, Nogent-le-Rotrou, departamentul Eure-et-Loir (în prezent în regiunea Centre), Gustave Le Bon și-a făcut studiile liceale la Tours. În continuare s-a înscris la Facultatea de Medicină din Paris, obținând titlul de doctor în medicină în 1866. Unul din biografii săi recenți se îndoiește însă că ar fi absolvit facultatea. În
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Tours. În continuare s-a înscris la Facultatea de Medicină din Paris, obținând titlul de doctor în medicină în 1866. Unul din biografii săi recenți se îndoiește însă că ar fi absolvit facultatea. În perioada războiului franco-prusac din 1870-1871, Le Bon s-a înrolat în serviciul sanitar al armatei și, în noiembrie, a luat parte la bătălia de la Champigny pentru apărarea Parisului. În timpul asediului Parisului, Gustave Le Bon a comandat câteva brigăzi de evacuare a răniților, fiind distins pentru activitatea sa
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
însă că ar fi absolvit facultatea. În perioada războiului franco-prusac din 1870-1871, Le Bon s-a înrolat în serviciul sanitar al armatei și, în noiembrie, a luat parte la bătălia de la Champigny pentru apărarea Parisului. În timpul asediului Parisului, Gustave Le Bon a comandat câteva brigăzi de evacuare a răniților, fiind distins pentru activitatea sa cu gradul de cavaler al Legiunii de Onoare. După terminarea asediului a avut loc insurecția Comunei din Paris. Execuțiile sumare, violurile, rechizițiile forțate, furturile și distrugerile provocate
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
răniților, fiind distins pentru activitatea sa cu gradul de cavaler al Legiunii de Onoare. După terminarea asediului a avut loc insurecția Comunei din Paris. Execuțiile sumare, violurile, rechizițiile forțate, furturile și distrugerile provocate de insurgenți au generat aversiunea lui Le Bon împotriva mulțimilor și a violenței pe care a manifestat-o toată viața. În momentul în care situația a reintrat în normalitate, el a publicat un tratat de igienă practică a soldatului și a răniților, bazat pe experiența sa din timpul
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
pagini despre psihologia umană aplicată la igienă și la medicină. Lucrarea îl arată ca un discipol al lui Marie François Xavier Bichat, Claude Bernard și Paul Broca, militând pentru igienism și nutriționism. Cu toate că aceste lucrări au fost bine primite, Le Bon renunță progresiv la practicarea medicinei, preferând să se dedice cercetărilor. El începe să colaboreze la publicații științifice din Franța, în special în "Revue philosophique", înființată în 1876 de Théodule Ribot și în "Revue scientifique". Începând din 1875, Gustave Le Bon
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Bon renunță progresiv la practicarea medicinei, preferând să se dedice cercetărilor. El începe să colaboreze la publicații științifice din Franța, în special în "Revue philosophique", înființată în 1876 de Théodule Ribot și în "Revue scientifique". Începând din 1875, Gustave Le Bon întreprinde o serie de călătorii pentru a se documenta la fața locului asupra culturii diferitor popoare. El vizitează întâi mai multe țări europene: Belgia, Regatul Unit, Spania, Italia, Grecia. În 1879 ajunge la Moscova de unde pleacă în Galiția parcurgând zona
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
care, datorită izolării geografice, s-au conservat relativ nealterate. Itinerarul său exact nu s-a păstrat, astfel încât nu există informații dacă această călătorie l-a dus și în Maramureș sau Bucovina de Nord. Din cauza lipsei de mijloace de transport, Le Bon a parcurs călare o parte însemnată a drumului său, experiența căpătată determinându-l, ulterior, să scrie un manual de călărie. În 1881, publică o lucrare monumentală în două volume, „Omul și societatea”, în care face o sinteză a dezvoltării omenirii
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
de progresul civilizației. El caută să demonstreze că atât specia umană cât și societatea se perfecționează pe măsură ce trece timpul. Încrezător în destinul omenirii el afirma: " Dacă există o epocă de aur, ea se află în viitor, nu în trecut". Le Bon considera această lucrare doar un început și era decis să scrie o serie de volume despre istoria marilor civilizații ale omenirii. Fascinat de civilizația arabă, între 1882 și 1884 efectuează călătorii în coloniile franceze din Africa de Nord: Maroc, Algeria și Tunisia
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
această lucrare doar un început și era decis să scrie o serie de volume despre istoria marilor civilizații ale omenirii. Fascinat de civilizația arabă, între 1882 și 1884 efectuează călătorii în coloniile franceze din Africa de Nord: Maroc, Algeria și Tunisia. Le Bon își continuă periplul în diferite regiuni ale imperiului otoman: Egipt, Palestina, Liban, Siria, Anatolia, Mesopotamia. De la Bagdad, pornește mai departe până la Ispahan în Persia și la Samarkand în Imperiul Rus. Ca urmare a acestei călătorii, Le Bon publică în 1884
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
și Tunisia. Le Bon își continuă periplul în diferite regiuni ale imperiului otoman: Egipt, Palestina, Liban, Siria, Anatolia, Mesopotamia. De la Bagdad, pornește mai departe până la Ispahan în Persia și la Samarkand în Imperiul Rus. Ca urmare a acestei călătorii, Le Bon publică în 1884 tratatul său despre "Civilizația Arabilor", cuprinzând numeroase ilustrații. În 1884, Ministerul Învățământului Public din Franța îl însărcinează pe Le Bon să efectueze o călătorie pentru studierea artei, religiilor și arheologiei din subcontinentul indian. Gustave Le Bon parcurge
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
departe până la Ispahan în Persia și la Samarkand în Imperiul Rus. Ca urmare a acestei călătorii, Le Bon publică în 1884 tratatul său despre "Civilizația Arabilor", cuprinzând numeroase ilustrații. În 1884, Ministerul Învățământului Public din Franța îl însărcinează pe Le Bon să efectueze o călătorie pentru studierea artei, religiilor și arheologiei din subcontinentul indian. Gustave Le Bon parcurge toată India, întocmind un inventar detaliat al monumentelor arheologice, căutând să reconstituie istoria diferitor populații ale subcontinentului și încercând să găsească explicația dispariției
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Le Bon publică în 1884 tratatul său despre "Civilizația Arabilor", cuprinzând numeroase ilustrații. În 1884, Ministerul Învățământului Public din Franța îl însărcinează pe Le Bon să efectueze o călătorie pentru studierea artei, religiilor și arheologiei din subcontinentul indian. Gustave Le Bon parcurge toată India, întocmind un inventar detaliat al monumentelor arheologice, căutând să reconstituie istoria diferitor populații ale subcontinentului și încercând să găsească explicația dispariției budismului din India. În continuare, cu sprijinul viceregelui Indiei, el reușește să obțină autorizația de a
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
India. În continuare, cu sprijinul viceregelui Indiei, el reușește să obțină autorizația de a vizita Nepalul, care la acea vreme era una din țările cele mai greu accesibile de pe glob. Înarmat cu un aparat de fotografiat și un teodolit, Le Bon a efectuat relevee foarte detaliate ale templelor nepaleze. Multe dintre aceste monumente au fost distruse în 1934, din cauza unui cutremur. Deoarece dificultățile de a vizita Nepalul fuseseră menținute până după cel de al doilea război mondial, releveele lui Gustave Le
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
a efectuat relevee foarte detaliate ale templelor nepaleze. Multe dintre aceste monumente au fost distruse în 1934, din cauza unui cutremur. Deoarece dificultățile de a vizita Nepalul fuseseră menținute până după cel de al doilea război mondial, releveele lui Gustave Le Bon au fost singurele documente care arătau starea monumentelor înainte de distrugere și au fost de mare ajutor pentru lucrările de reabilitare a văii Kathmandu. După întoarcerea sa din călătorie, în intervalul 1887 - 1893 a publicat mai multe lucrări despre civilizația și
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
și au fost de mare ajutor pentru lucrările de reabilitare a văii Kathmandu. După întoarcerea sa din călătorie, în intervalul 1887 - 1893 a publicat mai multe lucrări despre civilizația și monumentele din India și Nepal. Pe lângă activitatea publicistică, Gustave Le Bon participa la diferite întâlniri cu personalități ale vremii, împărtășindu-le impresii asupra călătoriilor efectuate. Astfel, la întoarcerea sa din India, l-a invitat pe Marie François Sadi-Carnot, la acea vreme ministru al lucrărilor publice, să-și aleagă una din statuetele
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
efectuate. Astfel, la întoarcerea sa din India, l-a invitat pe Marie François Sadi-Carnot, la acea vreme ministru al lucrărilor publice, să-și aleagă una din statuetele din colecția cu care se întorsese. Când Carnot și-a indicat preferința, Le Bon l-a sfătuit să-și modifice alegerea, deoarece statueta era purtătoarea unui blestem, conform căruia posesorul statuetei urma să fie omorît în momentul în care va atinge apogeul carierei sale. Carnot nu a ținut seama de avertizarea primită, considerând că
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
nu a ținut seama de avertizarea primită, considerând că este o superstiție. La 24 iunie 1894, după ce fusese ales președinte al Republicii Franceze, Sadi Carnot a fost asasinat la Lyon, de către un anarhist italian. Instalându-se în Franța, Gustave Le Bon s-a ocupat de cercetări proprii și a publicat numeroase lucrări. Pe lângă aceasta, Gustave Le Bon a fost directorul publicației „Revue Scientifique”, principala revistă științifică din Franța din acea vreme, și a lucrat la editura Flammarion unde, în 1902, a
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
după ce fusese ales președinte al Republicii Franceze, Sadi Carnot a fost asasinat la Lyon, de către un anarhist italian. Instalându-se în Franța, Gustave Le Bon s-a ocupat de cercetări proprii și a publicat numeroase lucrări. Pe lângă aceasta, Gustave Le Bon a fost directorul publicației „Revue Scientifique”, principala revistă științifică din Franța din acea vreme, și a lucrat la editura Flammarion unde, în 1902, a înființat colecția "Bibliothèque de Philosophie Scientifique" („Biblioteca de filosofie științifică”) pe care a condus-o până la
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
lucrări ale unor celebrități ale vremii, printre care Henri Poincaré, Lucien Poincaré, Félix Le Dantec, Henri Bergson, Gabriel Hanotaux, William James, Ernest Flammarion, Marie de Bonaparte, Maurice de Broglie, Cesare Lombroso, James Clerk Maxwell și alții. Lucrările lui Gustave Le Bon au acoperit domenii foarte deosebite printre care arheologia, sociologia, psihologia, fizica și multe altele. Pentru a ilustra acestă varietate se poate aminti că în 1889 a scris un tratat asupra tehnicilor de fotografiere în timpul călătoriilor, aducând la cunoștința publicului experiența
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
de folosit în aer liber.. Mai târziu, în 1892, a publicat lucrarea "Călăria contemporană și principiile ei" în care analiza tehnicile de călărie, utilizând un aparat de fotografiat pentru descompunerea mișcărilor cailor. Studiului acestor mișcări i-a permis lui Le Bon să pună în evidență modalitățile de ameliorare a dresajului ecvestru. Timp de peste un secol, lucrarea a fost utilizată ca un manual de bază al școlilor de cavalerie din Franța. .. Din diversitatea domeniilor de care s-a preocupat, cel în care
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
în evidență modalitățile de ameliorare a dresajului ecvestru. Timp de peste un secol, lucrarea a fost utilizată ca un manual de bază al școlilor de cavalerie din Franța. .. Din diversitatea domeniilor de care s-a preocupat, cel în care Gustave Le Bon a reușit să se impună în mod durabil este cel al psihologiei sociale. Cu toate că Émile Durkheim reușise să afirme sociologia ca disciplină universitară, îi revine lui Le Bon meritul de a fi creat disciplina psihologiei sociale. În perioada 1890 - 1910
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]