13,889 matches
-
membre ale Uniunii Europene, pe de o parte și Bulgaria și România, pe de altă parte, existând în același document prevederi de aplicație comună, dar și adaptate de cazul specific al fiecăruia; de aceea, s-a ajuns la situația aparent ciudată, dar explicabilă ca Parlamentul României să ratifice aderarea Bulgariei, și Parlamentul bulgar, pe cea a României. Regula alternatului nu a fost riguros observată, dar în art. 6 (clauza finală) enumerarea limbilor în care a fost redactat Tratatul s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cazul personajelor r]zboinice evocate de Homer), ins] adev]rata natur] a curajului a devenit o dilem] în secolul al V-lea î.Hr. În contextul în care navigatorii atenieni au început s] r]spândeasc] în patria de obârșie felurite idei ciudate și obiceiuri din alte p]rți ale lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]rac, dar cinstit, a c]rui familie se afl] într-o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-o varietate de c]i s] asigure necesarul de bani familiei sale, dar nu reușește. Într-un final, Rocco afl] despre inclinațiile ciudate ale vecinului s]u Vito. Vito, un b]iat înst]riț și sadic, ofer] 5.000 de dolari, plus asigurare medical], pentru cei care îi vor permite s] le reteze degetul mijlociu de la mână dreapt]. Vito chiar dispune de o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și etichetat că și simpl] „cazuistic]”. Având toate acestea în vedere, putem spune c] tematica eticii afacerilor, așa cum este înțeleas] în mod curent, nu este mai veche de un deceniu. Acum zece ani, aceasta era inc] reprezentat] de un amalgam ciudat format dintr-o revizuire de rutin] a teoriilor etice, din câteva considerații generale legate de corectitudinea capitalismului și de câteva cazuri standard, scandaluri și dezastre, care subliniau partea cea mai urât] și mai iresponsabil] a lumii afacerilor. Etică afacerilor era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ales de prezumția de maturitate, inteligent] și responsabilitate din partea consumatorului și de limitele rezonabile ale responsabilit]ții produc]torului. (Mențiunile speciale se aplic] în mod evident copiilor.) În ce m]sur] trebuie produc]torul s] se asigure împotriva utiliz]rii ciudate sau chiar stupide a produsului? Ce restricții ar trebui impuse în cazul produc]torilor care vând și distribuie produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâmpin] nici o dificultate în a explica obiectivitatea judec]ții morale și fenomenele legate de reflecția și discuția moral]. S-ar putea crede c] singură problem] a realistului este aceea c] dac] el trebuie s] evite existența unor propriet]ți morale „ciudate” a c]ror recunoaștere se raporteaz] în mod necesar la dorinț], atunci nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Dar problemele sunt, de fapt, mult mai complicate. Realistul moral trebuie s] admit] faptul c] acest caracter practic al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imaginea standard ne ofer] un model despre ceea ce înseamn] s] ai un motiv în termenii unei dihotomii dorinț]/credinț]. Dac] realistul moral dorește s] combine obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale f]r] s] apeleze la fapte morale „ciudate”, trebuie s] abordeze aceast] imagine standard. Totuși, problema este c] prezentarea imaginii standard că o explicație pentru motivația uman] pare corect]. Pan] la urm], este normal ca st]rile psihologice care motiveaz] acțiunile s] fie dispoziții de vreun fel, dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți fundamentale care caracterizeaz] motivele noastre începe s] semene prea mult cu o dogm] inconsistent]. Tipul de realism moral descris aici sprijin] o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate despre universul a c]rui recunoaștere are în mod necesar o influent] asupra dorințelor noastre. Realiștii au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate despre universul a c]rui recunoaștere are în mod necesar o influent] asupra dorințelor noastre. Realiștii au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile subiectiviste, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”.) Totuși, ceea ce vor s] spun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un fel care nu are nici o leg]tur] direct] cu alegerea cuiva de a acționa, i-a pus și mai mult în dificultate pe intuiționiștii care trebuiau s] r]spund] la întrebarea: cum reușește cineva s] cunoasc] aceste fapte ciudate? Nu era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cunoașterii morale. Închei prin a menționa dou] critici mari la adresa intuiționismului. Prima este plângerea lui Mackie potrivit c]reia intuiționismul implic] invenția gratuit] a unor propriet]ți particulare (justețe, falsitate) care nu prea au leg]tur] cu altele și au ciudată capacitate de a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar avea o form] bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977, capitolul I). Cred c] aceast] critic] nu e bine plasat]. Teoriile postintuiționiste ale lui Nagel și McDowell nu vorbesc mult despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre arici din niște premise în care ei nu apar (cel putin, nu prin logic]). Totuși nimeni nu propune o distincție fapte/arici și nici nu susține c] afirmațiile factuale despre arici nu sunt chiar afirmații factuale, ci o subcategorie ciudat] de porunci. În ambele cazuri, logica este cea care creeaz] pr]pastia și nu vreo diferenț] semantic] misterioas]. Nu mai exist] astfel nici un motiv pentru a preschimba judec]țile morale în cvasiporunci. Etică poate fi autonom] din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abnegație. În romanul englezului Jonathan Coe (Casa somnului), un fel de altfel de David Lodge, dar tot atît de hazos, un personaj, reprezentant al unei rețele de difuzare de filme, văzînd unul din acestea și plăcîndu-i la nebunie, cunoaște o ciudată și persistentă complicație la vezică: nu mai este în stare să urineze în prezența altor bărbați. (Nu se sugerează dacă perturbația ar fi aceeași și în prezența femeilor.) Dialoguri stupefiante în Timpul pierdut al lui Proust. Doar aparent. În climatul multiplu-lasciv
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceva pe brațe. Dau impresia a fi niște tălpi croite de papuci. Fiecare e mai mare, mijlocie sau mai mică. Codițele lor sunt ca niște bețișoare subțiri. Printre umbre și fantasme , se zăresc doi ochi strălucitori și înfricoșători. O formă ciudată cu sprâncene în formă de V sta pe un braț al unei arătări. Deodată își ia zborul, căci se aud fâlfâiri de aripi în văzduhul mohorât.Violetul amurgului nu lasă ca tălpilor cu codiță să li se observe culorile. De
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe el se văd trei planete. Pe prima planetă este apa limpede ca o mare de albăstrele, de aceea ea se mai numește și Planeta Albăstrelelor. Să nu uitați că acolo sunt numai râuri și mări. Acolo sunt și copaci ciudați, și ierburi ciudate ,și frunzele lor sunt așa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mișcare. A doua planetă este Planeta Marțienilor.Tot felul de ființe ciudate și tot felul de ciudățenii, și tot felul de ființe rar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
văd trei planete. Pe prima planetă este apa limpede ca o mare de albăstrele, de aceea ea se mai numește și Planeta Albăstrelelor. Să nu uitați că acolo sunt numai râuri și mări. Acolo sunt și copaci ciudați, și ierburi ciudate ,și frunzele lor sunt așa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mișcare. A doua planetă este Planeta Marțienilor.Tot felul de ființe ciudate și tot felul de ciudățenii, și tot felul de ființe rar văzute. Ele au
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că acolo sunt numai râuri și mări. Acolo sunt și copaci ciudați, și ierburi ciudate ,și frunzele lor sunt așa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mișcare. A doua planetă este Planeta Marțienilor.Tot felul de ființe ciudate și tot felul de ciudățenii, și tot felul de ființe rar văzute. Ele au defecte față de noi: ba sunt cu nasul mic și strâmb, ba au patru mâini, cinci urechi și ochii mari și tot felul de curiozități. A treia
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cred că este cea mai frumoasă planetă, pentru că eu sunt cel mai Mădălina Petraru TELEVIZORUL Privesc liniștită în zarea albastră și nu observ decât un punct negru ca un cuib. Devin curioasă și în inimă mi se strecoară un sentiment ciudat. Mă scol repede și deschid ușa. O boare de vânt îmi răscolește până și hainele. O iau pe jos, în depărtare, și ajung într-un final la acel punct negru. Era un televizor uriaș cu o telecomandă de două ori
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de inegalitate dintre câștigurile celor cu salarii mari (cei care câștigă mai mult decât 90% din forța de muncă) și al celor cu salarii mici (cei care câștigă mai mult decât 10% din forța de muncă), Statele Unite ale Americii deține ciudata distincție de a avea cel mai mare raport dintre cele mai avansate optsprezece națiuni. Analizând toate aceste numere, Lawrence Mishel, Jared Bernstein și Heather Boushey, de la Economic Policy Institute, au concluzionat că „mobilitatea ascendentă din punct de vedere al venitului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calul cu pricina, dar starea de spirit pe care piesa o evocă am experimentat-o cu toții deprimat de întunecată. Sub aparențele celei mai cenușii banalități se împînzește, ca o metastază, nefirescul. În traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii unui context mortificant, își pierd treptat prospețimea și conturul interiorității. O dezlegare ar fi: evadarea. Numai să nu se producă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Constantin Popa. În ce ne privește, o situăm, totuși, pe aceeași treaptă cu prezența sa din Ciocîrlia lui Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o evoluție asemănătoare caracterizează și limbile romanice. Montaut (2006) susține că tiparul ergativ și tiparul nominativ din indo-europeană reprezintă stadii diferite ale aceleiași logici de reînnoire a sistemului. În cele două limbi supuse analizei − hindi și urdu − paradigma verbală pare ciudată: formele nemarcate sunt subjonctivul, care are numai terminații de persoană și trecutul narativ/anterior, care are numai terminații de gen și de număr, iar prezentul este marcat. Marcarea sau lipsa acesteia este produsul evoluției istorice și al relației dintre limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cognitiv uman și (b) existența unei motivații cognitive universale pentru tiparul ergativ. (a) "Visitez les mers du Sud et plongez-vous dans l'insolite avec la construction ergative", scrie Tchekhoff (1978: 11), caracterizând construcția ergativă, necunoscută limbilor moderne occidentale, ca fiind ciudată, exotică, marginală. Participantul cel mai important la acțiune ar fi pacientul, care întreține cu verbul o relație mai intimă decât agentul, participantul cel mai puțin important, marcat și facultativ. Nu toți lingviștii care au avut în vedere fenomenul împărtășesc această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cercetării și verificării. În științele sociale, cercetătorul sau specialistul izolat are, așa cum am încercat să argumentez mai înainte, o credibilitate semnificativ mai scăzută decât în științele naturii. El reprezintă chiar, în anumite situații, un pericol. O asemenea afirmație poate părea ciudată. Este necesar de aceea să fie susținută mai pe larg. Există câteva tipuri de pericole provenite din nerealizarea funcțiilor verificatoare ale comunității științifice. • Pericolul amatorismului. În ingineria clasică, pericolul amatorismului este destul de scăzut. Rezultatele activității inginerului sunt relativ vizibile șiimediate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]