15,099 matches
-
principiu, de fond și de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. În acest cadru, dispozițiile criticate consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii. Instituirea unei astfel de condiții este, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art.
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
73 alin. (3) lit. h) din Constituție, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se stabilesc prin lege organică, revenind legiuitorului să reglementeze care este conținutul concursului de infracțiuni, precum și tratamentul sancționator aplicat acestuia. Astfel, alegerea uneia sau alteia dintre soluțiile consacrate în diversele sisteme de drept (absorbția, cumulul juridic, cumulul aritmetic, sporul obligatoriu, sporul facultativ etc.) reprezintă o opțiune de politică legislativă, ea constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituțional. 9. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 126
DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273743_a_275072]
-
să corespundă dimensiunii operațiunii și trebuie să fie suficient de vizibile astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului. Dimensiuni recomandate 4000mmx2450mm și 2000 mmx1200mm. Cel puțin 25% din suprafața panoului va fi consacrată participării Comunității, și în mod specific va cuprinde: a) imaginea Uniunii, cu steagul și cuvintele "Uniunea Europeana" fără a fi prescurtate; ... b) titlul proiectului/investiției; ... c) valoarea proiectului; ... d) menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene. Mărimea caracterelor pentru menționarea contribuției financiare
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.286/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate, din cadrul operaţiunii 4.1c) "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273524_a_274853]
-
susțin, în esență, că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , prin condiția referitoare la prezentarea unui număr minim de semnături de susținere odată cu depunerea listei de candidați la alegerile locale, îngrădesc dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție, text ce nu prevede posibilitatea reglementării prin lege a vreunei cerințe de genul celei criticate. Operațiunile tehnice de determinare a numărului exact al cetățenilor cu drept de vot dintr-o anumită circumscripție, interdicțiile legale specifice
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
susține în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate și în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislației în materie. În sfârșit, în considerarea celor susținute, se arată că dispozițiile de lege criticate nu consacră un caz de restrângere a exercițiului dreptului de a fi ales, deci nu se poate pune în discuție nici încălcarea art. 53 din Constituție. 24. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273574_a_274903]
-
53. 15. Totodată, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia, în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIE nr. 257 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) şi ale art. 215^1 alin. (8) cu referire la art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273618_a_274947]
-
unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării și modernizării societății. Prin Constituție sunt reflectate interesele tuturor cetățenilor unui stat, imprimându-i o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituția unui stat democratic sunt consacrate principiile vieții economice, sociale, politice și juridice, care își au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează și le apără. Ca atare, Constituția unei țări reglementează aspectele cele mai importante și generale ale ordinii juridice a societății, principiile
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
de a folosi limba maternă în relațiile cu autoritățile administrative publice locale în unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia au o pondere semnificativă, prevăzută în prezent de art. 120 alin. (2). Întrucât această posibilitate reprezintă o garanție a dreptului la identitate consacrat de art. 6 din Constituție, suprimarea acesteia încalcă limitele revizuirii, potrivit dispozițiilor art. 152 alin. (2). În plus, dispoziția propusă pentru art. 13 alin. (2), referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administrației publice, nu poate fi
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. În acest context, amintim și dreptul cetățenilor români aparținând minorităților naționale de a se exprima în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 136. 6.4. Normele din cuprinsul art. 20, referitoare la efectele tratatelor internaționale privind drepturile omului, propuse spre abrogare la art. I pct. 20, reprezintă garanții ale
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
ei neputând fi arestați sau judecați pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepția flagrantului, și numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea. Instituția imunității parlamentare a fost preluată și întărită de constituțiile următoare, cu excepția celor din perioada dictaturii comuniste. Constituția României din 1991 a consacrat din nou instituția imunității parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituțiile statelor europene, influențate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea. Astfel, instituția imunității parlamentare este
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
membrilor Guvernului de către Președintele României, Guvernul răspunzând numai în fața acestuia [art. 109 alin. (1), propus la pct. 110], poate fi interpretată ca semnificând situația caracterizată de doctrină drept "falsă revizuirea sau fraudă constituțională"*5), adică "o modificare a regimului politic consacrat în textul inițial al Constituției fără a se schimba în mod corespunzător și cadrul constituțional".*6) *5) Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 204. *6) Idem. În sistemul constituțional
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
I pct. 81. *7) C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 819. Prin urmare, o astfel de modificare a raportului dintre autoritățile publice generează modificări esențiale în cadrul regimului politic actual consacrat de Constituție, putând fi interpretat ca încălcând limitele revizuirii. 6.11. Referitor la norma propusă la art. I pct. 110, pentru art. 109 alin. (2), potrivit căreia răspunderea penală a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
12. La art. I pct. 133, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), întrucât inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanție a realizării principiului independenței justiției, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, întrucât depășește limitele revizuirii Constituției, consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. 6.13. Norma propusă la art. I pct. 140 pentru art. 131 alin. (1), prin eliminarea referirii la apărarea de către Procuratură (actualul Minister Public) a drepturilor și libertăților cetățenilor, încalcă limitele revizuirii
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
sau de generalitate și care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4) precizăm că principiul consacrat de dreptul constituțional este acela al separației și echilibrului puterilor în stat, și nu al "separației independenței și echilibrului autorităților statului", așa cum se prevede în proiect. În acest context precizăm că autoritățile statului sunt acele persoane juridice de drept public
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentația națională era unicamerală - Marea
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
identificare ale persoanei fizice: numele, prenumele, seria și numărul actului de identitate, codul numeric personal și domiciliul;". 13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 45 care consacră accesul liber al persoanei la o activitate economică. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de neconstituționalitate din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași norme din Constituția României
DECIZIE nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1^2) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273658_a_274987]
-
timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ovidiu Arbureanu într-o cauză având ca obiect restituirea taxei judiciare de timbru. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât, în raport cu principiul consacrat de art. 56 alin. (2) din Constituție, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă și echitabilă, ceea ce înseamnă că, în condițiile în care există o vădită disproporție între taxa datorată și serviciul public efectiv prestat, taxa
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
în opinia autorului excepției. 17. În acest context, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată susținerea autorului excepției în sensul că reglementarea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art. 56 alin. (2), întrucât instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituție privind contribuțiile financiare, dispoziții potrivit cărora " Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice". Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
sau I. G. și, prin urmare, denumirea de origine sau indicația geografică este protejată; sau ... b) anulată. (2) O marcă, dintre cele menționate la alin. (1) pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau care este consacrată prin utilizare de bună-credință, dacă această posibilitate este prevăzută de dreptul în domeniu, pe teritoriul Uniunii Europene, fie anterior datei obținerii protecției D.O.C. sau a I. G. în țara de origine, fie anterior datei de 1 ianuarie 1996
NORME METODOLOGICE din 20 iulie 2016 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273975_a_275304]
-
cererea vizează înregistrarea denumirii societății reglementată de Legea societăților nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Mărcile înregistrate cu încălcarea prevederilor alin. (1) se anulează. ... (3) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), o marcă comercială depusă, consacrată prin utilizare la nivelul Uniunii Europene și înregistrată la o dată anterioară datei de depunere a cererii de protecție a D.O.C. sau I. G., poate fi utilizată în continuare chiar dacă a fost acordată protecția pentru D.O.C. sau I.
LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 (*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274009_a_275338]
-
la apărare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urmăririi penale, când făptuitorul nu are calitatea procesuală de învinuit sau inculpat. 17. În ceea ce privește dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, reține că acestea consacră posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a restitui cauza la parchet dacă se constată că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termen și atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății. Ca atare, apreciază
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
realizarea obiectului urmăririi penale, sens în care, după sesizare, are obligația să caute și să strângă datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunii, să ia măsuri pentru limitarea consecințelor acesteia și să strângă și să administreze probele necesare cu respectarea exigențelor consacrate de art. 100 și 101 din Codul de procedură penală referitoare la administrarea probelor în acord cu principiul loialității. *) Decizia Curții Constituționale nr. 236 din 19 aprilie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
mișcare a acțiunii penale și dispunerea directă a acestei măsuri. 30. Cu același prilej, Curtea a reținut că nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia posibilitatea procurorului de a începe urmărirea penală afectează principiul imparțialității care guvernează activitatea procurorilor, consacrat de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece, potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
că sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel încât obligația de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor. Astfel, Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității. 20. Așa fiind
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. ... (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 24 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274033_a_275362]