14,009 matches
-
faptul că se mișcă într-un cerc vicios și își stabilește poziția actuală (începutul terapiei). Ea își spune că ar fi putut să acționeze mai devreme, dar că nu era conștientă de tot ceea ce se întâmplase. Convorbire motivațională - Balanță decizională Convorbirile motivaționale permit explorarea și consolidarea motivației pentru schimbare. Terapeutul respectă cronologia următoare: - avantaje și dezavantaje pentru a continua să consume alcool pe termen scurt, - avantaje și dezavantaje pentru a continua să consume alcool pe termen lung, - avantaje și dezavantaje pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Istoria bolii Schema generală de parcurs a subiectului alcoolo-dependent este explicată. Fiecare pacient identifică, pentru sine însuși, traseul său în cerc vicios. Sonia întâmpină câteva dificultăți în a-și efectua sarcina primită, deoarece nu înțelege imediat care este scopul acesteia. Convorbirea care are loc în cadrul terapiei individuale îi permite, în final, să-și definească propria istorie. A face față trebuințelor, dorințelor de a bea Această temă permite descrierea și ilustrarea procesului prin care se manifestă dorința de a bea. Pacienții conștientizează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără importanță sunt mici decizii neînsemnate, care apar fără legătură directă cu situația de reluare a consumului de alcool dar care, în urma analizei, se dovedește că au favorizat comportamentul inadecvat. In cazul Soniei, această temă este lucrată, de asemenea, în cadrul convorbirii individuale. Situația aleasă este aceea a recăderii din anul 2002, în timpul unei petreceri organizate împreună cu sora sa și cu noul său partener. Sonia își amintește că fiica sa era în custodia surorii sale. Aceasta tocmai întâlnise un bărbat pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
provoacă nici o complicație și depresia rămâne singura pentru care acesta este contraindicat. Unul dintre avantajele tehnicilor cognitiv-comportamentale este acela al posibilității de a putea fi aplicate în același timp cu chimioterapia. Intr-adevăr, uneori este foarte important să se planifice convorbirile motivaționale în timpul perioadei de sevraj fizic. Acest lucru permite stabilirea nu numai a unui bun raport colaborativ (liniștirea pacientului, oferirea de răspunsuri la întrebările sale, la temerile sale, sprijinirea acestuia să se încadreze în structura respectivă), ci și reluarea împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îl „ucide”. Cuplul pare să fi parcurs douăzeci și trei de ani de viață comună fără mare dificultate, mai degrabă în mod excelent la toate nivelele. Hubert gândește la fel, chiar dacă este mai puțin demonstrativ. El precizează totuși, în timpul primei convorbiri: „Doresc să rezolv această problemă pentru mine mai întâi. Carolyn va beneficia de aceasta, evident”. El cere să i se permită să vină singur la consultația următoare. Carolyn precizează: „Pentru că acum Marine, fiica mea, are un prieten, doresc și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu este fără importanță, cu atât mai mult cu cât Carolyn precizează: „Nu trebuie să renunțăm chiar în momentul în care îi avem pe îndrăgostiții noștri (fiica sa și prietenul său) în casă. Acest lucru întunecă atmosfera”. Chiar de la prima convorbire s-a spus aproape totul. Mai rămâne să se determine dacă problema este de natură organică: nu este cazul sau este doar în mică măsură, și tratamentul propus de medicul specialist ameliorează rapid polakiuria și permite reducerea hipertrofiei benigne a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția, impotența soțului meu, dar am impresia că sunt la fel de impotentă ca și el și, în ceea ce mă privește, nu m-a tratat nimeni”. Terapeutul caută împreună cu Carolyn, pe parcursul convorbirilor, ce se poate face pentru ea din punct de vedere fizic. Sedința 4: convorbire cu Hubert după analiza funcțională Hubert vine din nou singur la această ședință. Autoînregistrarea ideilor eronate Terapeutul îl întreabă pe Hubert dacă a realizat, așa cum au
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meu, dar am impresia că sunt la fel de impotentă ca și el și, în ceea ce mă privește, nu m-a tratat nimeni”. Terapeutul caută împreună cu Carolyn, pe parcursul convorbirilor, ce se poate face pentru ea din punct de vedere fizic. Sedința 4: convorbire cu Hubert după analiza funcțională Hubert vine din nou singur la această ședință. Autoînregistrarea ideilor eronate Terapeutul îl întreabă pe Hubert dacă a realizat, așa cum au convenit, o autoînregistrare a ideilor sale eronate privind sexualitatea bărbatului și prostata, dacă a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Mama nu mi-a vorbit niciodată despre sexualitate, tata nici atât. Era un subiect tabu. Voi încerca să fac uitat acest trecut și să am o atitudine pozitivă. Ce avem noi astăzi, ceva ce am construit bine, frumos, măreț?” In timpul convorbirii, terapeutul și Hubert evocă împreună ceea ce acesta a notat ca fiind gânduri iraționale, pe care le întreține, și caută modalități de a le modifica. Hubert a menționat în special: - Toți bărbații de vârsta mea iau medicamente pentru a avea o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
erecție. De altfel, dimineața, am avut erecții spontane. - Soția mea are în mod sigur problemele sale, dar nu este rea. - Pot spune „nu” lui Carolyn făcându-i alte propuneri pozitive. Ea nu a refuzat niciodată. Mie îmi este frică. Continuarea convorbirii Convorbirea continuă cu referire la consecințele înțelegerii avantajelor modificării comportamentului său asupra atitudinii personale și motivației: - erecțiile vor fi calitativ mai bune deoarece pacietul va fi mai puțin angoasat și mai puțin agresiv față de partenera sa; - vor fi mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
De altfel, dimineața, am avut erecții spontane. - Soția mea are în mod sigur problemele sale, dar nu este rea. - Pot spune „nu” lui Carolyn făcându-i alte propuneri pozitive. Ea nu a refuzat niciodată. Mie îmi este frică. Continuarea convorbirii Convorbirea continuă cu referire la consecințele înțelegerii avantajelor modificării comportamentului său asupra atitudinii personale și motivației: - erecțiile vor fi calitativ mai bune deoarece pacietul va fi mai puțin angoasat și mai puțin agresiv față de partenera sa; - vor fi mai puține tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
va fi mai puțin angoasat și mai puțin agresiv față de partenera sa; - vor fi mai puține tensiuni în casă în legătură cu copiii; - pacientul va dezvolta o mai bună stimă de sine; - pacientul se auto-întărește: „Cred că sunt pe calea cea bună”. Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra prevenției răspunsului, se gândește la mai multe atitudini ostentative ca la niște reflexii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prietenilor săi, ne simțim bine în acest moment, să trăim clipa prezentă.” După ce a reușit să rezolve această problemă, el devine mai puternic cu atât mai mult cu cât terapeutul îl întărește pozitiv în vederea cooperării active în cadrul terapiei. Sedința 5: convorbire cu Carolyn după analiza funcțională Carolyn vine singură la această ședință. Carolyn n-a dezvoltat subiectul privind antecedentele istorice, ea nefiind marcată nici șocată de ceva anume. Ea spune doar că regretă faptul că n-a avut discuții/informații cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei; el administrează crizele împreună cu pacientul și îl supervizează pe acesta din urmă în timpul aplicării strategiilor învățate în cadrul grupurilor psiho-educaționale. El îl întâlnește pe pacient într-un program de o ședință săptămânală de o oră.. Conținutul și structura ședințelor Conținutul convorbirilor terapeutice individuale este structurat în funcție de manifestarea sau nu, în timpul săptămânii, a comportamentelor problemă: - comportamentele suicidare și automutilatorii sunt supuse travaliului terapeutic cu prioritate; - urmează apoi comportamentele care interferează cu terapia; - în sfârșit, terapeutul individual și pacientul urmăresc împreună comportamentele care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manifestarea sau nu, în timpul săptămânii, a comportamentelor problemă: - comportamentele suicidare și automutilatorii sunt supuse travaliului terapeutic cu prioritate; - urmează apoi comportamentele care interferează cu terapia; - în sfârșit, terapeutul individual și pacientul urmăresc împreună comportamentele care au efect asupra calității vieții. Convorbirile individuale sunt structurate astfel: - primirea pacientului, - analiza fișelor de auto-observare și a sarcinilor prescrise, - agenda ședinței, - travaliu terapeutic asupra comportamentelor problemă, - concluzii în legătură cu ședința. Strategii terapeutice In timpul convorbirilor individuale, terapeutul utiliează o panoplie de strategii terapeutice cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și pacientul urmăresc împreună comportamentele care au efect asupra calității vieții. Convorbirile individuale sunt structurate astfel: - primirea pacientului, - analiza fișelor de auto-observare și a sarcinilor prescrise, - agenda ședinței, - travaliu terapeutic asupra comportamentelor problemă, - concluzii în legătură cu ședința. Strategii terapeutice In timpul convorbirilor individuale, terapeutul utiliează o panoplie de strategii terapeutice cum ar fi contractele de funcționare a terapiei, analizele comportamentale progresive și soluțiile respective, identificarea modelelor de funcționare, psihoeducația patologiei și a instrumentelor terapeutice, procedurile administrării contingențelor, antrenamentul în vederea însușirii de competențe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o supervizare în ceea ce privește aplicarea competențelor însușite în cadrul grupurilor psiho-educaționale privind situațiile dureroase pe care le traversează. Regulile consultației telefonice Oricare ar fi contextul consultației telefonice, este necesar să se respecte cu strictețe două reguli: - o consultație telefonică nu este o convorbire terapeutică; ea se centrează pe modul în care pacientul supraviețuiește crizei și nu asupra rezolvării ei în acest mod și constă într-o supervizare a aplicării unor competențe care durează între 10 până la 20 de minute maximum; - terapeutul și pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra mecanismelor psihologice asociate acestor două tulburări. Structured Clinical Interview for the DSM-IV, vezi First, Spitzer, Gibbon și Williams, 1997. Anxiety Disorders Interview Schedule for DSM-IV, vezi Brown, Di Nardo și Barlow, 1994. Clinicianul nu trebuie să utilizeze strict întrebările convorbirii structurate, dar aceasta furnizează elementele care contribuie la realizarea unei evaluări fiabile. Pe lângă faptul că sugerează pertinența evaluării tulburării de anxietate generalizată, această informație indică prezența posibilă a antecedentelor istorice îndepărtate, care trebuie să fie aprofundate în timpul analizei funcționale. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Crits-Christoph, 1998. El trebuie în special să fie în măsură să evalueze riscul suicidar. Pentru o descriere mai exhaustivă a problemei, trimitem cititorul la capitolul 3 în legătură cu relația terapeutică. Truax și Mitchell, 1971. Trebuie să se inspire din tehnicile de convorbire motivantă: Miller și Rollnick, 1991, capit. 2. Beck și al., 1979; Blackburn și Cottraux, 2001. Beck și al., 1979. Incapacitate de a refuza sau de a renunța la ceva: se observă în special în cazul dependențelor și adicțiilor. Beck și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințe pe săptămână). Sedințele următoare sunt săptămânale. El profită de acest moment pentru a-i demonstra relația dintre interpretarea greutății ("Mă îngraș"), trăirea emoțională (teama) și comportamentul (vomismentele). El îi reamintește despre rehidratarea corpului consecutivă reducerii purgațiilor și realimentării. Obiectivele convorbirii sunt obținerea de informații și implicarea părinților în terapie. Terapeutul îi cere fiecărui părinte să descrie problemele lui Gwen, apoi le pune întrebări pentru a afla cum înțeleg ei dificultățile acesteia. Nef și Simon, 2004. Terapeutul îi reamintește lui Gwen
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a existenței. Ghaderi, 2006; Hendricks și Thompson, 2005. Kennedy-Moore și Watson, 2001. Nu "informală" chiar dacă stilul relațional este relaxat. Vezi capitolul 3. Linehan, 2000. Ca, de exemplu, exercițiul celor două scaune, sau amplificarea voluntară a comportamentelor non verbale preconștiente. Aceste convorbiri nu constituie, de fapt, o terapie familială, dar pare să fie un element indispensabil în cazul terapiei individuale. Părinții își păstrează deplina lor libertate de a întreprinde, sau nu, o terapie personală sau de cuplu, dar terapeutul poate să le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Wetzel și al., 2004. Barlow, 1997; Hollon și al., 1993. Currie și al., 2004. Schade și al., 2005. Schade și al., 2003. Un bun clinician posedă solide cunoștințe privind alcoolul, dependența și tulburările psihiatrice. El dezvoltă competențe pentru a realiza convorbiri individuale și familiale, pentru a anima grupuri, a prescrie tratamente medicamentoase și a le înțelege efectul. Acest copil n-are sechele în ciuda alcoolismului din timpul sarcinii. Eventuala descoperire a unei complicații grave (cancer, hepatopatie cronică...) întrerupe tratamentul deoarece subiectul "contemplă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
there other ways of spelling modernity? This appropriation of the „reactionary modernism” discourse for the analysis of Romanian anthropogeography and sociology is, in itself, an example of translating/transforming scientific discourses on a central-perifery axis. Primit la redacție: mai 2005 CONVORBIRI SOCIOLOGICE Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție Septimiu Chelcea Universitatea București În acest studiu sunt prezentate unele constante ale opiniei publice despre actele de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
două decenii de carieră a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei (I, 1935), Pedagogie generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]