13,916 matches
-
o acțiune violentă de reeducare a deținuților. Condițiile de la Pitești erau optime pentru pornirea operațiunii. În cea de-a doua parte a anului 1949, regimul penitenciar s-a înrăutățit considerabil: secțiile închisorii au fost izolate, iar posibilitățile de comunicare între deținuți întrerupte. Celulele erau supraaglomerate iar conținutul caloric al mâncării scazut (maxim 1000 calorii pe zi). Asistența medicală era aproape nulă, ieșirea la program se făcea în grup; mulți deținuți nu ajungeam în timpul alocat la veceu și își faceau nevoile în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
considerabil: secțiile închisorii au fost izolate, iar posibilitățile de comunicare între deținuți întrerupte. Celulele erau supraaglomerate iar conținutul caloric al mâncării scazut (maxim 1000 calorii pe zi). Asistența medicală era aproape nulă, ieșirea la program se făcea în grup; mulți deținuți nu ajungeam în timpul alocat la veceu și își faceau nevoile în gamelele de mâncare, pe care apoi le spălau. Gardienii îi băteau pe deținuți iar pedepsele cele mai severe includeau introducerea la "casimcă", o celulă mică, fără lumină și aerisire
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
calorii pe zi). Asistența medicală era aproape nulă, ieșirea la program se făcea în grup; mulți deținuți nu ajungeam în timpul alocat la veceu și își faceau nevoile în gamelele de mâncare, pe care apoi le spălau. Gardienii îi băteau pe deținuți iar pedepsele cele mai severe includeau introducerea la "casimcă", o celulă mică, fără lumină și aerisire, foarte rece, cu podeaua inundată de apă și urină. Totodată, după deciderea derulării acțiunii, în jurul închisorii au fost construite ziduri exterioare iar în perimetrul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ofițerilor politici. În prealabil, prin rețeaua informațională a închisorii (din care făceau parte inclusiv cei din grupul reeducator), se strângeau detalii compromițătoare despre viitoarele victime. (de exemplu: apartenența legionară, omisiuni din timpul anchetelor, activitate anti-comunistă nedeclarată). Aceștia se infiltrau printre deținuți, devenind apropiați în condițiile regimului de detenție. După o perioadă de tatonare, în care membri grupului de reeducat erau chestionați cu privire la atitudine lor față de mișcarea legionară, partidul comunist, respectiv li se cerea să-și facă demascarea și să participe la
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de orientare pro-regim) urmau bătaia și tortura opozanților. Aceasta etapă reprezenta „explozia” lui Makarenko, și se făcea în colectiv, procesul reeducativ fiind o acțiune de masă, nu una individualizată. Bătăile erau de multe ori de o bestialitate ieșită din comun, deținuții erau loviți cu bâtele sau călcați în picioare, uneori fiind de nerecunoscut după ieșirea din dispozitiv. Torturile erau variate; dacă inițial vizau fie "umilirea deținuților", care erau obligați să-și pună tineta în cap, să sară ca broasca, să se
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
masă, nu una individualizată. Bătăile erau de multe ori de o bestialitate ieșită din comun, deținuții erau loviți cu bâtele sau călcați în picioare, uneori fiind de nerecunoscut după ieșirea din dispozitiv. Torturile erau variate; dacă inițial vizau fie "umilirea deținuților", care erau obligați să-și pună tineta în cap, să sară ca broasca, să se târască pe jos, să mănânce fără să-și folosească mâinile, fie atingerea unei "uzuri fizice" care îi făcea mai maleabili: erau privați de apă zile
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
în cerc, fiecare lingând anusul celui din față sau în timpul slujbelor religioase înscenate să recite versuri obscene și să facă gesturi perverse. În momentul „șocului”, după bătaie și umilire, venite de multe ori din partea celor pe care îi considerau prieteni, deținuții mai erau supuși unei presiuni: administrația le întorcea și ea spatele. Gardienii participau de multe ori la bătăi, cei răniți primesc din partea sanitarului un tratament sumar, în celulă, nu la infirmerie, și doar dacă acceptau să-și facă demascarea, iar
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
presiuni: administrația le întorcea și ea spatele. Gardienii participau de multe ori la bătăi, cei răniți primesc din partea sanitarului un tratament sumar, în celulă, nu la infirmerie, și doar dacă acceptau să-și facă demascarea, iar inspecțiile periodice, care găseau deținuți de multe ori mutilați, tratau subiectul cu sarcasm dovedind astfel că starea de fapt era cunoscută autorităților și acceptată de acestea. Astfel, erau înștiințați că nu se puteau aștepta de la niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
cu sarcasm dovedind astfel că starea de fapt era cunoscută autorităților și acceptată de acestea. Astfel, erau înștiințați că nu se puteau aștepta de la niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia. Bătaia sistematizată și torturile continuau până când deținuții își făceau demascarea. Procesul de demanscare era împărțit în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
puteau aștepta de la niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia. Bătaia sistematizată și torturile continuau până când deținuții își făceau demascarea. Procesul de demanscare era împărțit în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea unei autobiografii; cu cât
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea unei autobiografii; cu cât mai negativă, cu atât mai mult demonstra schimbarea radicală de gândire și orientarea spre curentul progresist. Deținuții erau obligați să se prezinte pe ei și familiile lor ca imorali, criminali, incestuoși, scelerați
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea unei autobiografii; cu cât mai negativă, cu atât mai mult demonstra schimbarea radicală de gândire și orientarea spre curentul progresist. Deținuții erau obligați să se prezinte pe ei și familiile lor ca imorali, criminali, incestuoși, scelerați, în public, în fața grupului. Acțiunile anti-regim care aveau ca și consecință prezența lor în închisoare erau prezentate astfel prin filtrul acestui mediu depravat de educație
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
discuții de doctrină și practică comuniste. Dacă în prima fază se probează desprinderea de trecut, iar în cea de-a doua fază se confirmă această desprindere, postdemascarea îi conferă un fundament doctrinar care are rolul de a o face definitivă. Deținuții care își făceau demascarea erau încadrați în dispozitivul de demascat și obligați să-i bată/tortureze pe ceilalți. Uneori, cei demascați erau trecuți din nou prin reeducare, din diferite motive: erau prinși că nu declaraseră tot, fie se considera ca
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și obligați să-i bată/tortureze pe ceilalți. Uneori, cei demascați erau trecuți din nou prin reeducare, din diferite motive: erau prinși că nu declaraseră tot, fie se considera ca "nu băteau bine". Țurcanu era reeducatorul șef de drept al deținuților, el decidea dacă deținuții spuneau adevărul, numea comitetele de reeducare și le repartiza pe celule, participa direct la violențe și torturi iar reeducații își faceau demascările în fața lui. Închisoarea avea forma literei T, iar deținuții erau încarcerați în funcție de categoria de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
bată/tortureze pe ceilalți. Uneori, cei demascați erau trecuți din nou prin reeducare, din diferite motive: erau prinși că nu declaraseră tot, fie se considera ca "nu băteau bine". Țurcanu era reeducatorul șef de drept al deținuților, el decidea dacă deținuții spuneau adevărul, numea comitetele de reeducare și le repartiza pe celule, participa direct la violențe și torturi iar reeducații își faceau demascările în fața lui. Închisoarea avea forma literei T, iar deținuții erau încarcerați în funcție de categoria de pedeapsă pe care o
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
reeducatorul șef de drept al deținuților, el decidea dacă deținuții spuneau adevărul, numea comitetele de reeducare și le repartiza pe celule, participa direct la violențe și torturi iar reeducații își faceau demascările în fața lui. Închisoarea avea forma literei T, iar deținuții erau încarcerați în funcție de categoria de pedeapsă pe care o primiseră după proces: "corecția" la etajul I, pe capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii T-ului, tot la etajul I; deținuții în carantină
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
T, iar deținuții erau încarcerați în funcție de categoria de pedeapsă pe care o primiseră după proces: "corecția" la etajul I, pe capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii T-ului, tot la etajul I; deținuții în carantină erau încarcerați la subsol, secția "lagăr", la parter, iar la etajul II se aflau cei aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4 "spital" (cea mai mare - putea acomoda peste 60 de deținuți) aceasta constituind principalul loc de procesare al deținuților. În timp, se va extinde și la secțiile temnița grea și muncă silnică. Tortura fizică și psihică fiind devastatoare, unii prizonieri au încercat să se sinucidă, tăindu-și venele cu cioburi de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4 "spital" (cea mai mare - putea acomoda peste 60 de deținuți) aceasta constituind principalul loc de procesare al deținuților. În timp, se va extinde și la secțiile temnița grea și muncă silnică. Tortura fizică și psihică fiind devastatoare, unii prizonieri au încercat să se sinucidă, tăindu-și venele cu cioburi de sticlă. Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
rândul său cu Alexandru Roșianu. După preluarea Serviciului Operativ de către Sepeanu, la indicațiile acestuia, ofițerul politic va fi și el înlocuit, pe 1 iunie Mihai Mircea luându-i locul lui Ion Marina. Aceste schimbări nu vor înbunătăți cu nimic situația deținuților, reeducarea continuand până la mijlocul anului 1951. În timp, mulți deținuți trecuți prin reeducarea de la Pitești vor fi transferați la alte închisori. Publicitatea negativă din jurul acestui fenomen, ancheta colonelului Ludovic Czeller, șeful Corpului de Control Administrativ al DGP din iulie 1951
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Sepeanu, la indicațiile acestuia, ofițerul politic va fi și el înlocuit, pe 1 iunie Mihai Mircea luându-i locul lui Ion Marina. Aceste schimbări nu vor înbunătăți cu nimic situația deținuților, reeducarea continuand până la mijlocul anului 1951. În timp, mulți deținuți trecuți prin reeducarea de la Pitești vor fi transferați la alte închisori. Publicitatea negativă din jurul acestui fenomen, ancheta colonelului Ludovic Czeller, șeful Corpului de Control Administrativ al DGP din iulie 1951, în urma căreia o mare parte din personalul închisorii a fost
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
acestui fenomen, ancheta colonelului Ludovic Czeller, șeful Corpului de Control Administrativ al DGP din iulie 1951, în urma căreia o mare parte din personalul închisorii a fost destituit sau transferat (Alexandru Dumitrescu a fost înlocuit cu Anton Kovacs) și transferul tuturor deținuților politici de la Pitești la Gherla, în frunte cu Țurcanu, la 29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
1882. Închisoarea era împărțită în două secții, una fiind rezervată elevilor, cealaltă polițiștilor și foștilor membrii ai Siguranței. În prima secție, încarcerații aveau, în medie 16-20 de ani. Inițial, regimul era relativ lejer: primirea pachetelor (inclusiv a cărților) era permisă, deținuții puteau primi bani iar o data pe lună un gardian întocmea liste cu cumpărături, mâncarea era la un nivel acceptabil iar personalul închisorii, în frunte cu directorul Spirea Dumitrescu, facea tot ce era cu putință pentru protejarea deținuților. După schimbarea destinației
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
cărților) era permisă, deținuții puteau primi bani iar o data pe lună un gardian întocmea liste cu cumpărături, mâncarea era la un nivel acceptabil iar personalul închisorii, în frunte cu directorul Spirea Dumitrescu, facea tot ce era cu putință pentru protejarea deținuților. După schimbarea destinației închisorii, aici se construiește un atelier de țesătorie, în vederea creării unui cadru de reeducare prin muncă, cât despre îndoctrinare, directorul și directorul adjunct organizau ședințe de reeducare la care se țineau prelegeri despre diferite capitole din operele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
adjunct organizau ședințe de reeducare la care se țineau prelegeri despre diferite capitole din operele lui Marx și Engels. În timp însă, situația va degenera, cel puțin din punct de vedere al regimului carceral ajungând la nivelul celorlalte închisori de deținuți politici din țară. În august 1949 sosește de la Suceava un grup de aproximativ 100 de deținuți din care peste jumătate erau aderenți la reeducare. Aceștia înființează un "Comitet de conducere a reeducări", și inițiază contactul cu administrație închisorii pentru a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]