14,078 matches
-
ascultându-i mai curând pe francezi decât pe tehnocrații urbanismului. Ideile "chalandoniene" și parcelările conturează un nou tip de mari ansambluri, care se întind acum pe orizontală, spre zonele periurbane. "Rurbanizarea"204 apărută în anii 1970 va fi o formă dominantă a creșterii urbane în decursul anilor 1980. Dezbaterea rămânea totuși deschisă, sau, mai precis, nu făcea decât să înceapă între, pe de o parte, aceia care insistau asupra a tot ceea ce poate fi pozitiv în dezvoltarea periurbană, "orașul emergent"205
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să taxeze mai curând întreprinderile decât pe proprietarii funciari și pe ocupanții locuințelor). Așadar, a existat de mult timp competiție între orașe pentru a atrage resurse fiscale, adică întreprinderi și oameni bogați. Competiția a putut fi temperată atunci când anumitor grupuri dominante le era teamă că-și vor pierde din putere prin dezvoltarea economică a orașului. Astfel, în unele orașe, unii industriași se puteau teme că-și vor pierde monopolul asupra ocupării mâinii de lucru, iar unii aleși cu gândul la alegeri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instrument de pilotaj interesant pentru acțiunea publică locală, întrucât sunt "un mijloc eficient pentru majoritate de a testa reacțiile cetățenilor în legătură cu anumite subiecte, de a cunoaște evoluția și starea opiniei publice. Astfel, puterea poate să-și modifice discursul în funcție de opinia dominantă"482. Cu siguranță, chiar și instituționalizată, democrația participativă lasă spații publice a căror potențialitate subversivă nu este niciodată total circumscrisă. O informare privind traseul unui tramvai poate da naștere unor interogații mai generale asupra politicii transportului în comun. Cu toate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu ceilalți"552. Concluzie Căile urbane ale democrației moderne Poliție a orașului, planificare urbană, proiect urban. Aceste practici nu s-au substituit radical unele pe altele de-a lungul istoriei. Cu toate că e posibil să identificăm pentru fiecare epocă un discurs dominant și preocupări prioritare, aceste modalități de conducere a orașului nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deschideri"); modernizarea socială a tradus, a pus în act o concepție structural-funcțională; în "Les Trente Glorieuses" (glorioșii ani '30) planificarea realizată de către stat nu "prinde" și "localul" în acțiune, acesta urmărind să aibă, eventual, asentimentul locuitorilor, nu participarea lor (rămânând dominantă "logica controlului"); din cauza creșterii dezinteresului populației pentru treburile publice, statul este pus în situația de a cere locuitorilor să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea de echipamente culturale și de animarea teritoriului local (vom asista ulterior la o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a fi la înălțimea poziției sale actuale față de lume și viață. În acest sens cartea de față umple o lacună. Titlul ediției daneze este Marele humor (Den store Humor). Hőffding înțelege printr-asta o dispoziție sufletească durabilă, un sentiment total dominant, care reunește sau contopește într-o sinteză mereu înnoită toate opozițiile și contradicțiile vieții, toate sentimentele particulare față de ceea ce este mare și mic, tragic și comic, într-un nou întreg cuprinzăror. El descrie mai amănunțit această stare sentimentală, într-o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
împrejurări speciale, cînd pot să apară niște efecte ce par să nu aibă nimic în comun cu ea. Țelurile pe care și le fixează un om sînt determinate, în general, de starea totală de care e stăpînit, de mentalitatea sa dominantă. Cînd e necesar să se lucreze și să se lupte însă pentru aceste țeluri, este posibil ca din cauza unor piedici apărute în cale, ori a unor mijloace ce trebuie procurate, să fie declanșate idei și efecte ce nu țin, în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
brutalității. Ilustrul criminalist Anselm von Feuerbach a subliniat în chip special această contradicție aparentă între mentalitate și efect, ca fiind necesară înțelegerii caracterelor criminale (vezi Psychologie, VI, E, 5). În cazul celor "născuți de două ori" (twice born), starea totală dominantă este obținută printr-o ruptură sau printr-o criză, în care unele tendințe existente anterior sînt reprimate. Continuitatea nu apare la ei tot atît de evident ca la cei născuți o singură dată, deși o cercetare mai profundă poate arăta
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut. Ele se pot folosi însă, în conflictul cu împrejurările practice, de asemenea funcții psihice, mai curînd elementare. Starea totală dominantă este cea care stă, în general, la baza oricărei încercări de caracterizare a unei personalități, a oricărei afirmări de însușiri considerate ca specifice pentru un om. O descriere exactă a modului în care se naște starea totală se găsește deja
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui; la observația imediată, el apare simplu și nedivizat. Un alt gen de sentiment total prezintă caracterul de organizare, prin faptul că autonomia diferitelor elemente sentimentale nu este suspendată, ci ele se ordonează reciproc, conform raportului lor cu un interes dominant și cu importanța lor pentru acesta, pentru valoarea fundamentală, ce-și poate găsi expresia într-o idee călăuzitoare. Există forme de totalitate analoage și în celelalte domenii ale vieții psihice. O analogie pentru contopire o oferă în psihologia cunoașterii, de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o analiză mai penetrantă ca laturi separate ale vieții sufletești. Personalitatea și activitatea lui Socrate, de exemplu, devine de neînșeles, dacă nu reținem faptul că prin cunoștințele (Wissen), în care vede baza acțiunii juste, el înțelegea "ceva puternic, conducător și dominant suficient de puternic pentru a-l ajuta pe om în decursul vieții" (Platon, Protagoras, p. 357, BC). O distincție între cunoștințe și voință, între cap și inimă s-a afirmat de abia mai tîrziu; lipsea, în orice caz, capacitatea de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a putut împlini o contopire. Deseori, o contopire poate avea loc în momente izolate, deosebit de concentrate, pe cînd sentimentele individuale, în alte clipe, se schimbă între ele sau se află în luptă. Mîhnirea, de exemplu, nu este atunci sentimentul dominant; el se înstăpînește numai în niște condiții favorabile, pe cînd altminteri tristețea cauzată de pierdere și bucuria pentru valoarea celui pierdut se înlocuiesc între ele. Caracterul unui om eul real nu apare, în general, nedivizat, în fiecare stare particulară. Numai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
bunăvoință și mînie sînt favorizate sau obstrucționate prin activitatea în serviciul valorii fundamentale și această activitate însăși va stimula nașterea unei serii de sentimente individuale. Prin legătura în care intră sentimentele individuale, cînd se realizează o organizare în jurul unui interes dominant, sînt produse în constituția acestor sentimente modificări și nuanțe. În parte, direcția în care se desfășoară întreaga silință va căpăta influență asupra genului și gradului sentimentelor individuale în parte, interacțiunea lor, cînd se întîlnesc pe parcursul strădaniilor, le va conferi un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
felul special în care el apare într-o situație dată. Un vechi estetician (Hurd, citat în Hamburgische Dramaturgie, nr. 73, a lui Lessing) observase deja că nici măcar caracterele lui Shakespeare, cel mai viguros conturate, nu-și dezvăluie trăsătzrile esențiale ori dominante în orice exprimare sau acțiune, ci doar atunci cînd situația le oferă un prilej firesc. Aș prefera totuși să răstorn fraza și să spun că atunci cînd situația le oferă ocazia, se pot ivi acțiuni sau declarații ce nu se
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cînd situația le oferă un prilej firesc. Aș prefera totuși să răstorn fraza și să spun că atunci cînd situația le oferă ocazia, se pot ivi acțiuni sau declarații ce nu se situează de obicei, în mod direct, în însușirile dominante, deși nu sînt incompatibile cu ele. Aceasta atestă profunda înțelegere a naturii umane de către Shakespeare. Orice caracter este asemenea unei orchestre, care este întreruptă numai în unele episoade de partituri solo. Sînt nedreptățiți dramaturgii, cînd se trece cu vederea această
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în astfel de clipe. Ne poate cuprinde amețeala cînd ne amintim de ceea ce, în momentul trăirii sau al înfăptuirii, nu ne-a produs defel amețeală. În clipa acțiunii, au fost prezente afecte ce au intrat în contradicție cu stările psihice dominante în mod obișnuit și care au acaparat temporar întreaga energie. Un zelos alpinst i-a povestit lui Ludwig Fielberg (Samlede Skrifter, p. 736) despre o coborîre periculoasă pe o pantă abruptă și înghețată: Cînd m-am gîndit mai tîrziu", a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
deplin în drepturi. Seriozitatea va putea avea într-adevăr gluma ca formă de expresie în humor trebuind să fie conciliabilă cu blîndețea și înțelegerea, cu ceea ce ne oferă viața, chiar cînd datul respectiv nu se potrivește deîndată cu dispoziția noastră dominantă. Aspectele luminoase ale vieții trebuie să-și poată exercita și ele acțiunea. Dintre cele două dispoziții vitale opuse, optimism și pesimism, se pare totuși că optimismul este o piedică mai mare decît pesimismul în cxalea apariției marelui humor. Optimismul este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
împrejurarea că ne simțim tot una cu substanța lumii, cu ceea ce rămîne statornic dincolo de toate schimbările, întrucît recunoaștem legătura spiritului nostru cu întreaga natură (De emendatione intellectus). Atunci, ceea ce este mic și inconstant dispare din orizontul nostru și starea sufletească dominantă este bucuria cunoașterii. Este absolut sigur că lui Spinoza nu i-a lipsit interesul pentru individual și specific, mai ales în domeniul vieții psihice. El nu a scris doar cartea întîi și a doua a Eticii sale, care tratează despre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cît se pare, se întîlnește rareori la marii filosofi, motivul trebuie căutat, cum spuneam mai sus, în special în faptul cî pentru ei totul se concentrează în jurul interesului intelectual și că, prin urmare, acesta trebuie să le determine sentimentul total dominant. Cauza se poate afla deseori într-un idealism febril ce-i conduce la accentuarea mai puternică a opoziției față de experiență decît la legătura cu ea. James Sully (Essay on laughter, pp. 397, 401), care a făcut de asemeni observația că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
40 Kg/m2 care trebuie să scadă rapid în greutate datorită problemelor medicale intercurente sau urgențelor chirurgicale. În plus, acest ultim tip de dietă predispune la ciclizarea greutății și la un risc crescut de complicații cardiovasculare. Astăzi, în funcție de principiile alimentare dominante, sunt utilizate în practica clinică mai multe tipuri de diete hipocalorice (60). Dieta cu aport scăzut de lipide (20-30% din aportul caloric). Acest tip de dietă conduce obișnuit la o scădere modestă a greutății corporale, comparativ cu rezultatele obținute la
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
postul Paștelui. Sub influența asimilării dintre Dionisos și Osiris, cultul lui Bachus a evoluat către consacrarea vieții de după viață. De la vinul de aici, simbolismul se îndrepta către viața de dincolo. Spre deosebire de creștinismul de la începuturi, Bacanalele nu erau îndreptate împotriva ideologiei dominante. Dar reuniunile bahice, al căror caracter secret nu putea decât să neliniștească statul, provocau dezordine și, în special, fervoarea adoratorilor lui Bachus, al căror număr nu înceta să crească, se îndrepta către un zeu al vieții eterne mai degrabă oriental
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
țară maritimă. Cât privește termenul kolpos (poală, sân), acesta desemnează un golf de dimensiuni mai mici sau mai mari, sugerând o reprezentare a unei mări (mame) protectoare, matrice primordială. Uneori, denumirea scoate în evidență o asociere a spațiului cu rolul dominant al unui popor care îl folosește: pentru istoricul grec Tucidide, aceasta este "marea elenică", pentru romani, mare nostrum ("marea noastră": Mediterana romană). O viziune menită să justifice politica de cuceriri neîncetate, întrucât, "înainte de a fi artizana pax romana, [Roma] a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de neînlocuit pentru anumite regiuni, care produc de altfel vinuri celebre: vinul de Patras și de Corint în Peloponez, de Samos și de Rodos. 3. Viile mediteraneene din zona Mării Negre. În aceste țări (Bulgaria, România, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Georgia), este dominantă vița de vie care produce struguri destinați vinificării. Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Bulgaria 88,2 71,7 România 90,5 84,9 Republica Moldova 88,3 83,8 Rusia, Ucraina 92,9 86
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost întemeiată prima misiune californiană. Coardele de viță, aduse din Spania, au dat naștere unui soi numit Mission Grape. Iar primii puieți din regiune au fost cunoscuți sub numele de "viță de vie a misiunii". Acest soi a fost dominant în industria vinicolă californiană până la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior, călugării franciscani au continuat să întemeieze misiuni pe măsură ce înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit să producă un vin de bună calitate pe care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la Paris, unde a intrat în contact cu enciclopediștii, a fost în 1777 autorul cărții Paris, modelul națiunilor străine, sau Europa franceză (Paris, le modèle des nations etrangères, ou l'Europe française)148, în care scria, printre altele: "O națiune dominantă se recunoaște mereu după efortul altora de a o imita; odinioară, totul era roman, astăzi totul e francez."149. Este adevărat că termenii "secolul Luminilor" și "secolul al XVIII-lea" se regăsesc în limba franceză în studiile provenind din lumea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]