13,872 matches
-
apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe durate nedeterminate. O ploaie eternă acoperă o atmosferă Întunecată. Structura poeziei este aparent simplă. Se știe că poezia simbolistă nu a dat o atenție deosebită aspectelor formale și, Întrucât poezia În discuție este specific simbolistă, cercetarea literară nu s-a oprit În mod special asupra versificației, spre exemplu. Bacovia este considerat cel mai original poet simbolist, nu numai În planul literaturii naționale ci și al literaturii universale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se prefigurează În derutanta operă a acestui mare poet, pe care exegeții nu reușesc decât să-l mistifice”.32 George Bacovia a scris puțin În vers liber și vers alb, cum promova direcția simbolistă. În multe dintre poeziile sale aspectele formale nu i-au fost indiferente. Poezia „Plumb” trebuie cercetată foarte serios și din punct de vedere prozodic, deoarece, se pare, că și prin acest mijloc poetul amplifică forța sugestivă a expresiei. La o primă lectură, poezia pune pe cititor În fața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
social civil”. Primul se referă în principiu, la instituțiile guvernării ce influențează modul în care cooperează indivizii pentru producerea bunurilor publice. Conținutul capitalului social guvernamental este exemplificat, în special, prin modul de funcționare ca normă a legilor și a contractelor formale dintre indivizi. Capitalul social civil privește valorile, normele, rețelele informale și participarea în asociații care determină capacitatea indivizilor de a coopera. O altă distincție importantă este cea dintre capitalul social pozitiv și cel negativ, operată pentru capitalul social relațional în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional determină, alături de cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine convertirea capitalului social în capital economic, relațiile menținându-și însă rolul important și în postcomunism, adesea primând în fața regulilor formale. Este vorba însă despre relațiile din afara grupului de apartenență. Conform EVS’99, dintre țările foste comuniste doar Germania de Est (45%) și Slovenia (42%) înregistrează scoruri peste 40% în ce privește considerarea prietenilor și cunoștințelor drept „foarte importante”, în timp ce dintre țările vestice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
descris în figura de mai sus, Narayan (1999) specifică două principii de dezvoltare socială prin intermediul capitalului social, fiecare având o serie de măsuri standard asociate. O primă direcție constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la educație pentru toți, restructurarea economică astfel încât toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția bisericilor, indiferente la poziția socială a persoanei. Educația formală determină, la rândul ei, competențele civice în mod direct, prin sporirea capacității de înțelegere și de comunicare și indirect, prin asigurarea unei poziții de rețea mai bune (Nie, Junn, Stehlik-Barry, 1996). Activismul transmite un know-how al participării, dar și o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colective. Scările au și alte caracteristici care le fac atrăgătoare pentru studiile de genul celor de față: au granițele clare, care rezolvă una dintre preocupările formulate de Ostrom (Ostrom și Ahn, 1991) pentru astfel de instituții și dispun de regulamente formale care stimulează autoorganizarea și autoguvernarea. Potrivit Legii nr. 114 din 1996 privind locuința, problemele vecinătăților sunt rezolvate în cadrul asociațiilor de locatari, care sunt constituite, în cazul blocurilor, din una sau mai multe scări. Fiecare scară își poate constitui propria asociație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar. Un aspect curios, dar încă neclar din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accesului la servicii prin introducerea asigurării de sănătate a dus la apariția unor segmente ale populației care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgență. Persoanele neasigurate se selectează din rândul următoarelor segmente: persoane neîncadrate pe piața formală a muncii, liber profesioniști, familiile sărace din mediul urban neacoperite de ajutorul social, familiile (sărace) din mediul rural (o mare parte a țăranilor care obțin venituri din agricultura de subzistență) și o parte a populației de romi. Populația neasigurată se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parteneriatelor dintre școli și alți actori sociali care pot sprijini acțiunile acestora. Obiectivul 2: asigurarea accesului tuturor la învățarea continuă (lifelong learning) - măsurile destinate atingerii acestui obiectiv se înscriu în modelul european de coeziune socială, conform căruia accesul la educația formală și nonformală trebuie să le fie asigurat tuturor cetățenilor, prin trecerea de la un nivel la altul de educație (de exemplu, de la învățământul vocațional la învățământul superior), pe tot parcursul vieții. Obiectivul 3: creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru el, „orice acțiune pedagogică (A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excluziunii sociale. Segregarea romilor în educație este o măsură a excluderii nu doar în relație cu circumstanțele actuale și standardele de viață ale copiilor romi, ci mai ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială normală, în care există posibilitatea de a fi valorizați nu doar de propriul grup de referință, ci de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și unitățile organizației Todt, au acționat ca la ele acasă, încălcând prin exces înțelegerea formală dintre părți și, implicit, suveranitatea României. Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această intenție s-a suprapus în mod nefericit cu măsurile ordonate de Marele Stat Major român, care vizau deportarea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
985 din 22 Iulie 1941 Se transmite mai jos în copie ordinul Nr. 5811 din 18 Iulie 1941 al Ministerului Af. Interne. D. O. Șeful Serv. Jandarmeriei Colonel, /ss/ Tobescu 271 Copie: Domnul General Antonescu Conducătorul Statului a dat dispozițiuni formale ca toți evreii ce se găsesc în lagărele de muncă și prizonierii să fie puși la muncă grea, dacă fug se împușcă unul din zece, dacă nu muncesc cum trebuie să nu li se dea mâncare și nici nu sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
precum și recoltele de orice natură aparținând evreilor persoane fizice sau societăților evreești și care au servit sau au rezultat din exploatarea imobilelor rurale care au făcut obiectul contractelor declarate nule prin Decretul-Lege din 5 Octombrie 1940. Legea mai prevede interzicerea formală pentru evrei sau societățile evreești de a dobândi sau deține în viitor asemenea bunuri. Se consideră evreești societățile civile sau comerciale de orice natură în care majoritatea capitalului aparține evreilor. toate acțiunile societăților care stăpânesc bunuri imobiliare rurale sau industriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de măsurare este una de proporții, deoarece există un punct zero absolut. Cercetările calitative sînt acelea care nu presupun cuantificarea rezultatelor obținute pentru a fi analizate statistic. Studiile calitative folosesc metode de cercetare precum interviul sau observația fără o măsurare formală a fenomenelor analizate. O altă metodă specifică cercetărilor calitative este studiul de caz. Cercetările calitative sînt adesea folosite înaintea derulării cercetărilor cantitative, fiind surse pentru lansarea unor ipoteze ce vor fi verificate, sau ulterior, ca metode de validare a rezultatelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
diferențiere a celor două tehnici de cercetare specifice realizării anchetei, T. Rotariu și P. Iluț (1997) introduc ancheta realizată prin intermediul chestionarului (ca instrument de cercetare) și interviul ca metode de sine stătătoare. Cele două metode se diferențiază atît prin natura formală de realizare a cercetării, cît și prin natura conținutului problemelor investigate și a populației vizate. Combinînd liniile de demarcație între cele două metode, autorii enumeră elemente de diferențiere: -Tehnicile de realizare a anchetei sînt standardizate, în timp ce interviul poate îmbrăca și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări nu sînt necesare toate datele biografice amintite anterior, în timp ce în altele este necesară introducerea unor date suplimentare (de exemplu, numărul de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar să înregistrăm date despre unele experiențe ale subiectului (de exemplu, dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul mic; c)prea puține cadre didactice; d)materiale didactice insuficiente; e)mobilier vechi; f)bibliotecă școlară cu materiale insuficiente. Atît întrebările deschise, cît și cele închise trebuie să răspundă unor exigențe de ordin formal și de conținut: întrebările trebuie să fie clar formulate, să utilizeze un limbaj accesibil subiecților, să nu sugereze răspunsul, să conțină referiri la o singură situație (nefiind permise întrebările multiple), să evite negațiile duble. Formularea întrebărilor trebuie să evite distorsiuni
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
(Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948) Considerând școala ca principală instanță de socializare a copilului, integrarea școlară reprezintă procesul de includere În școlile de masă, În clasele obișnuite, la activitățile educative formale și nonformale ale copiilor considerați ca având cerințe educative speciale, adică necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de Învățare, precum și o asistență complexă (medicală, socială, educțională
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
presupune focalizarea intervenței pe elev, examinarea elevului de către specialiști și acordarea unui diagnostic pe baza rezultatelor obținute, elaborarea unor programe de intervenție individualizate și plasarea copilului În programe adecvate. Integrarea pune accentul pe cerințele copiilor, expertiză specializată, recuperarea copiilor, suport formal și intervenție specializată. Decizia de integrare a unui copil cu cerințe educative speciale În Învățământul de masă se ia pentru fiecare caz În parte În urma unei expertize complete asupra copilului, a consultării factorilor direct implicați În acest proces și a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex / 410 Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică / 411 Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism /411 Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent / 412 Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor / 413 Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut / 417 Lista figurilor Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" / 32 Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni / 39 Figura 3. Producție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]