15,885 matches
-
impermeabilă la modernitate. Este naționalist și „reacționar“ (În toate sensurile, inclusiv politic). Unele dintre versurile lui, dar mai cu seamă articolele politice (a fost redactor la ziarul conservator Timpul, unde a promovat Însă mai puțin ideologia conservatoare cât propria lui ideologie) exprimă refuzul modernității și teama de străini. Eminescu visa la o Românie ancestrală și eternă. A scris fără Încetare, dar Își cizela la nesfârșit fiecare vers, așa Încât poeziile se succedă În nenumărate variante, rămase În manuscris. Opera publicată se rezumă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuprinde vreo 30 de titluri, aproape tot atâta cât opera lui Shakespeare! Iorga a scris și nenumărate articole de ziar, Îndeosebi În gazeta Neamul românesc, pe care a condus-o mai bine de trei decenii. A reușit să Îmbine o ideologie naționalist-conservatoare cu un spirit european. A fost nu numai un ideolog, dar el Însuși om politic, cu o contribuție de seamă În mobilizarea națională din timpul Primului Război Mondial, cel dintâi președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului României Mari și prim-ministru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ideea În sine a unui unic muzeu de istorie națională, cu alte cuvinte, un singur discurs, o singură interpretare. Nici după 1989 nu se schimbaseră prea multe În alcătuirea lui, renunțându-se doar la partea de după 1918, prea contaminată de ideologia comunistă (fără a se pune altceva În loc). În sfârșit, cea mai mare parte a secțiilor a fost Închisă, În vederea unei reamenajări; se așteaptă rezultatele. Oricât de criticabilă i-ar fi concepția, muzeul este Însă excepțional de bogat. S-au adunat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prin București <endnotelist> 1. Cea mai completă monografie privitoare la evoluția orașului Îi aparține lui Constantin C. Giurescu: Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până În zilele noastre, București, 1966, impresionantă prin informație, dar, desigur, cu concesiile de rigoare făcute ideologiei comuniste. O succintă lucrare recentă, cu text bilingv româno-francez și cu o sugestivă iconografie: Dana Harhoiu, București, un oraș Între Orient și Occident / Bucarest, une ville entre Orient et Occident, București, 1997. 2. Această faimoasă axă bucureșteană — Calea Victoriei — este evocată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de drum. VASILE GÂRNEȚ: Discut cu estonianul Peeter Sauter, răvășit și el de cele văzute în sălile muzeului din Ypres. Moartea înfățișată în cele mai mici amănunte - cele care dau corporalitate războiului, îl scot din tiparele publicisticii „angajate” și ale ideologiilor - pieirea unor tineri imberbi, secerați de gazul otrăvitor, te consternează. Mult mai mic ca suprafață, Muzeul In Flanders Fields îmi evocă Memorialul Holocaustului de la Washington, pe care l-am vizitat în toamna lui 1998. Avem timp și pentru o scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înțelege lupta și drama acestor oameni, pe umerii cărora apăsa întreaga tradiție și răspundere a „vechii Românii”, o Românie părăsită de Vestul orgolios și îmbibat de victoria sa contra nazismului, fraternizând în luptă și, cum am văzut, uneori și în ideologie cu Rusia lui Stalin. Acești intelectuali de vârf, mulți dintre ei cu doctorate în Apus și privind neclintit spre valorile sale, deodată părăsiți în mlaștina unei noi ocupații, o teroare, spre deosebire de cea seculară, turcească, nemulțumindu-se să ne spolieze aurul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
țării, fie ei militari, preoți sau prim-secretari. Este, oare, iarăși necesar să facem referire la glorioasa epocă a Renașterii, în care domnea bunul plac al cardinalilor și prinților, nu rareori arbitrari până la brutalitate și cinism abia mascat de o „ideologie” sau alta, la ducatele absolutiste germane, unde, în ciuda poliției și arbitrariului părinților, a înflorit una din cele mai mari școli de filozofie europeană după greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dimpotrivă, îl disprețuiam, nu uitam ticălosul său „denunț literar”, în Pe muchie de cuțit, unde îl încondeiază pe marele poet și filozof Lucian Blaga, care l-a primit în casă și i-a acordat amiciția, ca pe un fascist în ideologie, fapt ce a provocat un „dosar Blaga” la securitate, urmărirea lui și pregătirea unui eventual proces. Nu uitam că în zilele fierbinți ale lui august ’68, când am căzut cu toții în capcana revoltei publice a lui Ceaușescu contra Pactului de la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
atâția alții în acei ani, vrând să-și ferească copiii de „viitorul luminos”! Unde, se pare, încă nu găsește editor...Ă Camera mea din Nerva-Traian devenise între timp oarecum centrul nu numai al unui grup, dar și al unei, posibile, ideologii literare ce avea înscrisă, în oriflamele ei luptătoare, deviza Esteticului über alles, noi, cei câțiva, Nichita, Cezar, Grigore, Matei, cărora li s-a adăugat, „tânăra promisiune poetică” ce era în anii aceia Adrian Păunescu, am simțit că acesta era unicul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și ei credeau în „noul romantism”, de altfel, așa s-a și chemat al doilea volum de versuri al lui Mugur, Romantism, de primul avea eleganța să se dezică, „fusese o comandă socială”, îmi spunea mândru. Crezând înfocat însă în ideologie, crezând „prea mult”, au și pățit-o, de altfel, cerând la una din Conferințele tinerilor scriitori, ce precedau Conferința „mare” a scriitorilor, „drept” de a fi sinceri, de a „relata adevărul integral!” din cele ce se petreceau în societatea românească
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prompt și fiecare dintre cei citați mai sus a trebuit să sufere rigorile partidului, pierderea postului, interdicția, provizorie, de semnătură etc. Le-au trebuit ani ca să se „reabiliteze”, dar ei, veritabili „fii ai lui Lenin”, nu s-au dezis de ideologie, e un „accident de parcurs”, spunea Mugur, cu ochii înflăcărați de „o altă lume”. E explicabil de ce Mugur, ca și alți scriitori evrei, a fost iute aproape și a servit „noul regim” care învinsese Germania nazistă și care aborda sublimele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
conotație clar negativă. Chiar și cuvântul „elită” este abhorat cu putere, deși „crema” intelectualității parisiene se comportă strict și trainic ca o elită „luptătoare”. Cu unele excepții, dar mediile, editurile sunt încă dominate de l’esprit soixantehuitard, de generația și ideologia acelui „68”, mulți dintre tinerii care s-au baricadat la Sorbona în mai ’68 aflându-se astăzi în posturi de conducere în școli, administrație, politică și afaceri, susținând sus și tare a nu renunța la „acele idealuri”, au lendemain qui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de secol de creație literară (cum o face o redactoare a României literare, infirmând nu numai pe eminenții critici, citați de mine mai sus, care au fost membri ai juriilor respective, dar și afirmând implicit că, spre deosebire de alte culturi înfeudate ideologiei comuniste, ungare, cehoslovace, poloneze sau rusești, România și creatorii ei au trăit cincizeci de ani de sterilitate, de incapacitate nu numai de creație, dar și de luptă pentru păstrarea tradiției și a specificității culturale!Ă - iată forme absolut aberante, reacționare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aprige, s-au distrus vocații și prietenii fundamentale, dar s-au și născut personalități și opere autentice care au fost semnalul, cum o spuneam mai sus, că regimul ideologic comunisto-bolșevic putea fi învins în chiar ambiția și esența sa: în ideologie, în creație. (Deoarece istoria, istoria reală, „modificarea oamenilor, a instituțiilor și a reflexelor de gândire”, cu un cuvânt, suprastructura, este singura ce justifică o „revoluție”. În absența ei, a unei noi „și revoluționare” suprastructuri, orice așa-zisă „revoluție” nu e
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
el masca sa destul de iute, era că Nichita „o ascundea” continuând „să pozeze”, derutând aproape pe toată lumea, prin farmec! O făcea, cred eu, din motive multiple, în primul rând fiind conștient de caracterul riscant, revoluționar cu adevărat, „reacționar” - vizavi de ideologia comunistă! - a marii sale arte. De altfel, aici, instinctul său era remarcabil, orice artist de excepție, orice real inovator într-o zonă a artei trebuie să „se ascundă”, orice devoalare precoce a esenței, a noutății artei sale riscă să-l
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
poeziei sale și de o anume consacrare a persoanei, Nichita propune în 11 Elegii, scris sub influența stilistică a lui Rilke, mai ales din volumele Stundenbuch și Duineser Elegien, din care am făcut, ambii, lecturi intense în original, o întreagă „ideologie” a „suprasensibilului”, a „mitului”, a „unei alte lumi sau a unei alte realități ce trebuie pur și simplu să o justifice pe a noastră” etc., într-o descendență vizionară din En-Ghidu. Critica literară însă nu a sesizat acest aspect esențial
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unui Titu Maiorescu, amplu, abundent înjurat și el?! Nu am fi reacționat oare, ca orice tânăr etern de pe toate meridianele literare, neglijându-ne înaintașii, într-o frondă splendidă, nu ne-am fi așezat într-o comodă iconoclastie ca într-o ideologie posibilă, cum o fac tinerii de azi... și poate e bine că o fac? Dar... care era viața noastră de zi-cu-zi, care era viața mea „privată”, atunci? Continuam să viețuiesc în camera mare, cu patru geamuri (unul zidită, unde într-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de la Târgoviște”, Olăreanu, Radu Petrescu, M.H. Simionescu, Țopa și, bineînțeles, un D. Țepeneag, din „școala onirică”. A fost succesul meu și al nostru, succes literar, dar care ascundea, cum o spuneam, și o formă clară de „rezistență și luptă” contra „ideologiei regimului”; de aceea protestele unora față de ideea „rezistenței prin cultură” mi se par simple diversiuni, dacă nu forme crase de oportunism cultural. 5 După cum ușor se poate observa, pentru cel ce a citit cu atenție rândurile de mai sus în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Naum sunt - și au fost mai ales în acei ani în care o bună parte a establishment-ului literar profesa pseudovalori - semne ale intelectualului de rasă. Dar generația ei, sclipitoare, a fost îmbâcsită și apoi insistent și brutal manipulată de ideologii de serviciu. O influență negativă a avut și prietenul ei de tinerețe din Galați, Ov.S. Crohmălniceanu; ins deosebit de inteligent, cu un gust sigur, rafinat literar, din păcate pentru calitățile sale native, ca și pentru „aerul vremii literare”, a servit cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ai anilor ’50 și ’60 - Crohmălniceanu, Paul Georgescu, N. Tertulian și alți câțiva ce au sprijinit stalinismul cultural și au „excomunicat” în tonuri aspre valorile mari ale modernismului literar românesc - s-au „revoltat” nu contra comunismului ca practică a unei ideologii brutale și discriminatorii care urmărea să distrugă temeliile și tradiția unei națiuni și nu au fost capabili să-și recunoască „erorile tinereții”, boicotându-l pe Ceaușescu doar pentru „naționalismul” său ori pentru autocrația dinastiară pe care încerca să o omologheze
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care tresar când tu, venit dintr-o mică țară din estul european, îndrăznești să condamni în tonuri prea aspre practicile sângeroase ale maoismului - revoluția culturală, de exemplu, de care înșiși chinezii, care, în mod formal nu au renunțat la o ideologie de stat comunitară, se distanțează categoric.Ă Aflat azi spre sfârșitul unei ample cariere literare, nu pot să nu-mi exprim recunoștința pentru căminul cultural al lui „Ali și Nina” care m-au primit în intimitatea casei și a gândurilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Stalin... Dar, nesocotiți cum eram, în loc să ne „fofilăm printre stâncile abrupte ale stalinismului și apoi „să fugim”, cum au făcut-o pe bună dreptate nu puține progenituri ale micii și marii burghezii românești, noi am îndrăznit să pătrundem în sfânta-sfintelor ideologiei comuniste, izbindu-se la fiecare ceas și la fiecare cotitură a numeroaselor și îmbâcsitelor culoare ale „creației” și „literaturii” acelei vremi de inși violenți, agramați și fanatici nu de un adevăr sau altul, ci de credința cea mai abjectă pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-unul din interviurile date mai târziu, am afirmat că, într-un fel sau altul, noi, intelectualii de vârf, sub comuniști, eram „evreii acelei vremi”: victime judecate, condamnate dinainte, ținte ușoare - și necesare!, se pare, mai ales în stalinism, după ideologia stalinistă în care, în ciuda „progreselor societății și ale cetățenilor, lupta trebuia să se ascută”! De fapt - lucru ce se uită de mulți dintre cei care-au trăit acea încordare monstruoasă politică și socială importată o dată cu „tancurile roșii eliberatoare”! -, nu a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de extindere și desfacere!Ă, dar și „ideologice și culturale”: resuscitarea marilor mituri istorice românești, până la caricatură, cu ideea, secretă - de altfel, tot mai puțin ascunsă! -, de a fonda o dinastie!... O contradicție in adjecto pentru un sistem și o ideologie colectivistă, comunistă, nu numai „antisovietică”, dar și profund anti-leninistă. Probabil, în ultimă instanță, paranoia puterii de care era posedat tot mai evident - generos și pervers alimentată nu numai de unii oportuniști locali, interni, dar și de unele mari state care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau imaginare, aruncând săgeți de la distanță sau folosind pe „unii” în rol de berbece - precum un Goma, care a fost apoi îndepărtat (nu am zis aruncat!Ă după folosință, pe unii tineri sau mai puțin tineri veleitari din țară, propagând „ideologia vinei” tuturor acelora care au avut „succes” și au publicat „sub comuniști”, foști membri sau ne-membri de partid, în totala ignorare a valorii actelor și textelor lor majore. Da, am luptat și eu, și, în ceea ce mă privește, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]