14,068 matches
-
și fratele său, el a contribuit la revista "Punch". În timp ce Charles Edward Brock a pictat în ulei și a fost ales membru al British Institution, H. M. Brock a lucrat în publicitate și ca ilustrator de cărți. De exemplu, el a ilustrat volumul "Marile speranțe" al lui Charles Dickens și a realizat patru ilustrații colorate pentru ediția din 1935 a povestirii "Colind de Crăciun". În plus, Brock a fost unul dintre cei șapte artiști care au realizat ilustrații pentru povestirile incluse în
H. M. Brock () [Corola-website/Science/324810_a_326139]
-
colorate pentru ediția din 1935 a povestirii "Colind de Crăciun". În plus, Brock a fost unul dintre cei șapte artiști care au realizat ilustrații pentru povestirile incluse în volumul "Ultima reverență" a lui Arthur Conan Doyle (mai precis, el a ilustrat povestirea "„Cercul roșu”" din 1911). Cele mai multe dintre ilustrațiile lui Brock au fost realizate pentru operele literare clasice victoriene și edwardiene. El a făcut, de asemenea, o mare activitate pentru D'Oyly Carte Opera Company pentru care a produs afișe și
H. M. Brock () [Corola-website/Science/324810_a_326139]
-
Zorio, volumul de poezie pentru copii "Taina ghemului de ață", cu grafică semnată de Nicolae Tonița Junior. În 2012 a publicat volumul de povestiri " Cândva mă chema Codiță", iar în 2013 volumul de versuri pentru copii "Cruciada pisicilor". Ambele sunt ilustrate de Nicolae Tonitza. În luna noiembrie a anului 2013 lansează la Târgul Gaudeamus volumul Basme, Editura Zorio, cu ilustrație de Anca Smarandache. ”Volumul are 136 de pagini și conține 14 basme și 28 ilustrații. Textele propuse de se înscriu în
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
Release-urile em:t sunt cunoscute pentru design-ul lor grafic impresionant, folosit în mod constant și tematic în întreaga discografie. Fiecare CD este ambalat într-o carcasa Digipak de carton. Coperta din față prezintă fotografi din natura de înaltă rezoluție, ilustrând animale în mediul lor natural. Partea din spate este în alb simplu cu lista pieselor în negru. Animalele folosite pe coperțile clasice Em:t, includ "Ceratophrys ornata", "Plecotus auritus", "Ctenophore" și "Ramphastos sulfuratus". Imaginile cu broaște au fost folosite exclusiv
Em:t Records () [Corola-website/Science/326049_a_327378]
-
Aceasta este lucrarea sa cea mai celebră și a fost cea mai capabilă declarație și apărare a principiului de libertate absolută de conștiință, care a apărut într-o limbă oarecare. Este sub forma unui dialog între Adevăr și Pace și ilustrează bine vigoarea stilului său. În timpul aceluiași an a apărut în Londra un pamflet anonim, care acum este atribuit lui Williams, intitulată: "„Interogări de cea mai Înaltă Considerație Propuse la Domnul Tho. Goodwin, Domnul Phillip Nye, Domnul Wil. Bridges, Domnul Jer
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
fondul vieții monahale caracterizate de apostolat fără predică și trai fără discipoli. Un element caracteristic anahoretismului de pe teritoriul românesc, anume acela al formării unor mici comunități de pustnici organizați în jurul unui schit principal cu rol funcțional de biserică, a fost ilustrat și în arealul rupestru din zona Buzăului. În cadrul acestor comunități, reunirea s-a făcut doar în timpul duminicilor și de sărbători. În secolul al XIV-lea ca urmare a activității lui Nicodim de la Tismana, monahismul din Țara Românească a fost reorganizat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
acustic. Înregistrarea "Concertului de la Lisabona" din 1995 îl prezintă pe Riley într-un formă solo la pian, improvizând pe lucrările sale. În notele albumului Riley îi citează pe Art Tatum, Bud Powell, și Bill Evans drept "eroii" lui de pian, ilustrând importanța centrală a jazz-ului în concepțiile sale și unele asemănări notabile cu cele ale lui Keith Jarrett. (Titlul albumului invită această comparație. ) Lucrările și diferitele inovații ale lui Riley i-a influențat pe mulți alții în diferite genuri, inclusiv
Terry Riley () [Corola-website/Science/326232_a_327561]
-
a însușit valorile artei plastice tradiționale și moderne formîndu-și propriul stil inconfundabil și inedit. Trecînd prin perioade de viață dificile el niciodată n-a cedat în fața greutăților și nici pentru o clipă n-a pierdut firul evoluției sale artistice. Cărțile ilustrate de către Vasile Movileanu fac parte din patrimoniul artistic și cultural al Republicii Moldova și sînt recunoscute nu nu numai în țară dar și peste hotarele ei prin premii prestigioase și participări la diferite concursuri internaționale. În primăvara anului 1955, 19 martie
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
fost înmormîntat pe 7 iulie la țară acolo unde a văzut lumina zilei în Comuna Secăreni, Hîncești. Clopotul din micul sat așezat între dealuri, încărcat de disperare și durere vestea încă odată trecerea în eternitate a pictorului Vasile Movileanu. A Ilustrat Cărți pentru copii și adulți scrise de: Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovschi, Mihail Sadoveanu, Claudia Partole, Menelaos Ludemis, Ianoș Țurcanu, Gianni Rodari, ș.a. "Președintele Grupului UNION FENOSA în Moldova D-nul Ignacio Ibarra". "Isai Cârmu. Maestru emerit în arte
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
literar cu imaginea ce-l însoțește în cadrul cărții. Subiectele ilustrațiilor realizate de Vasile Movileanu sunt bazate pe observațiile proprii asupra lumii înconjurătoare și vin să completeze textul literar cu conotații semantice vaste, ce asigură un nivel informativ optimal al cărților ilustrate de artist. Adesea plasticianul utilizează metafora plastică, personificarea lumii, procedeu ce asigură tensiunea emoțională frecventă a cărții ca obiect cultural distinctiv destinat copiilor. Ilustrațiile elaborate de către plastician se caracterizează atît printr-o echilibrată viziune compozițională, cît și printr-o subordonare
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
diversitatea culturală și influențele fiecărei țări participante. Față de edițiile anterioare ale concursului, Suedia a preferat să pună accentul pe artiști și țările din care provin, în loc să-și promoveze propria țară. Montajele prezentate înaintea fiecărui cântec, care erau folosite pentru a ilustra natura, cultura și societatea țării gazdă, au fost schimbate pentru a ilustra viața de zi cu zi a artiștilor din țările lor. În 2013, câștigătoarea a fost Danemarca, reprezentată de Emmelie de Forest cu piesa „Only Teardrops”, care a acumulat
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
Suedia a preferat să pună accentul pe artiști și țările din care provin, în loc să-și promoveze propria țară. Montajele prezentate înaintea fiecărui cântec, care erau folosite pentru a ilustra natura, cultura și societatea țării gazdă, au fost schimbate pentru a ilustra viața de zi cu zi a artiștilor din țările lor. În 2013, câștigătoarea a fost Danemarca, reprezentată de Emmelie de Forest cu piesa „Only Teardrops”, care a acumulat 281 de puncte, cu 47 mai multe decât Azerbaijan. A fost pentru
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
și zgârcită și s-a afirmat că în timp ce fosta soție a soțului ei mereu a încercat să-l convingă să arate clemență în acțiunile sale, Christina a făcut opusul. Ea a executat un control foarte strict asupra curții, care este ilustrat de anecdota că ea măsura personal până și firul de cusut pentru slujitorii ei. Mariajul ei a fost descris ca fiind fericit, cei doi având personalități foarte asemănătoare. Ea l-a însoțit în Estonia și Finlanda în 1600-1601. Nu se
Christina de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/326409_a_327738]
-
triunghiuri verzi, al treilea aria totală a triunghiurilor galbene și tot așa. Simplificând, obținem: Pentru a completa demonstrația, Arhimede a arătat că Expresia din partea stângă este o progresie geometrică cu rația 1/4. Arhimede a evaluat suma folosind metoda geometrică, ilustrată în figura din dreapta, care arată un pătrat unitate care a fost împărțit într-o infinitate de pătrate mai mici. Fiecare pătrat mov are aria 1/4 din aria pătratului anterior, iar aria tuturor pătratelor mov fiind egală cu suma: Pătratele
Cuadratura parabolei () [Corola-website/Science/322554_a_323883]
-
împăratului. Înainte de a transfera colecțiile din Castelul Belvedere, un pictor specializat în acoarelă a primit sarcina de a analiza starea în care se aflau acestea. În 1891, Franz Iosif inaugurează oficial . Sălile muzeului trebuiau decorate după gusturile Habsburgilor, pentru a ilustra măreția acestor dinastii. Însă lucrurile nu s-au întîmplat așa. După 25 de ani, Imperiul Habsburgic piere, iar colecțiile sunt confiscate de noul stat republican. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, toate operele din Muzeul de
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii crucii s-a încheiat cu preluarea monumentului de către primarul de atunci, doctor Romulus Coțoiu. Crucea a fost concepută după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu, ilustrând o troiță românească. Monumentul a fost executat de către frații Rossa. Este construit din granit și are următoarele dimensiuni: 3,6 metri înălțime, iar brațul lateral are 1,20 metri. Pe margini este învelită cu o împletitură reprezentând un simbol al
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
au fost lăsați să plece cu circa 1.500 de oameni la cetatea Bender, controlată de Imperiul Otoman, aflată la granița cu Moldova. Carol a stat cinci ani în exil înainte de a reuși să revină în Suedia. Bătălia a fost ilustrată în filmul suedez din 1925 "Karl XII" cu Gösta Ekman în rolul regelui Carol al XII-lea și cu actorul emigrant rus Nicolai de Seversky în rolul lui Petru I. Mai recent, bătălia a apărut în filmul rusesc din 2007
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
Ilici Ceaikovski; printre spectatori s-a aflat și Anatol Vulpe. În iunie-august 1942 artistul se află la Sevastopol, sub ascultarea secției militare de propagandă. Se află acolo de comun acord cu direcția artelor -- "în scopul măririi patrimoniului documentar-istoric ce va ilustra efortul României în campania de răsărit". Pe data de 9 decembrie 1942 este admis în Corpul Artiștilor Plastici. În timpul războiului a fost și pe front, în diferite locuri a reușit să picteze și să participe la expoziții. La 13 septembrie
Anatol Vulpe () [Corola-website/Science/322071_a_323400]
-
la iveală noi spații de la demisol (umplute, anterior, cu pământ), care serveau ca spațiu de depozitare a alimentelor. După finalizarea lucrărilor de consolidare a clădirii, aici s-a inaugurat la 20 iulie 2006 Muzeul Viei și Vinului din Moldova, care ilustrează principalele etape din viața omului când se consumă vinul: la naștere, nuntă sau moarte, în celelalte săli fiind expuse piese etnografice legate de tehnica viticolă: butoaie, ulcioare, teascuri, zdrobitori, lin, fierbătoare, un răboj pe care țăranul însemna de fiecare dată
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
(n. 22 septembrie 1979, Napoli) este un scriitor și jurnalist italian. În scrierile, articolele și în cartea sa, "Gomorra", roman de debut, folosește literatura și reportajul pentru a ilustra realitatea economică, teritorială și de afaceri a Camorrei și a crimei organizate în general. Din cauza amenințărilor cu moartea pe care le a primit în 2006 din partea cartelurilor camoriste, denunțate într-o expunere în piața Casal del Principe (Napoli) în timpul unei
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]
-
au apărut oamenii lui și au pus stăpânire pe castel. După aceea, fortăreața a devenit castelul familiei Grimaldi. Acest eveniment este comemorat de statuia lui François Grimaldi din incinta palatului (ilistratia 6) și de emblemă Casei Grimaldi, unde François este ilustrat ținând o sabie, îmbrăcat că un om al bisericii (ilustrația 2). Charles I, care a condus din 1331 până în 1357, si a fost fiul varului lui François Grimaldi, Ranier I, a lărgit semnificativ fortăreața, adăugând două clădiri mari: una în
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
așezate în fața aripii construite anterior de Lucien I, au fiecare doisprezece arcuiri, decorate cu marmură albă, formând o balustradă până la ultimul nivel. Astăzi ultimele arcade sunt cunoscute că și galeriile lui Hercule pentru că tavanul lor a fost pictat cu scene ilustrând Muncile lui Hercule de către Orazio de Ferrari, în timpul domniei târzii a lui Honoré ÎI. Aceste arcade sau logii au oferit coridoare către încăperile oficiale din aripa de sud (acum cunoscută că the State Rooms Wings). În cealaltă parte a curții
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
prințul Antoine l-a succedat pe Louis I și a moștenit un Monaco aproape falimentar, deși mai târziu a adus îmbunătățiri Camerei Regale. Pe tavan, Gregorio de Ferrari și Alexandre Haffner au pictat o figură a Faimei înconjurată de lunete ilustrând cele patru sezoane. Căsătoria lui Antoine cu Mărie de Lorraine a fost nefericită și a adus doar două fiice. Constituția din Monaco conferea tronul doar membrilor familiei Grimaldi, așa încât Antoine ar fi fost încântat că fiica sa, prințesa Louise-Hippolyte (ilustrația
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
are apartamentele private. Aripa este și căminul Muzeului Napoleon și a arhivelor. Frescele ce decorează arcada deschisă cunoscută ca si Galeria lui Hercules au fost modificate de Rainier al III-lea, care a importat lucrări făcute de Pier Francesco Mazzucchelli, ilustrând eroi mitologici și legendari. În plus, multe din camere au fost remobilate și redecorate. Multe din podelele de marmură au fost restaurate în camerele oficiale și decorate cu intarsii ce includeau monograma cu dublu R a prințului Rainier al III
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
la locul paznicului monitorizând activitatea pentru o rețea radio de urgență. La momentul erupției, Gary Rosenquist a fost avertizat cu privire la Vulcan de câțiva membri ai petrecerii lui la camping și a început aprinderea primului cadru secvență din 24, care a ilustrat clar alunecarea de teren și începutul momentelor de explozii laterale și simultane, iar Keith Ronnholm era la câțiva pși depărtare. În același timp, Ty și Mariana Kearney au fotografiat explizia din partea de vest, iar Keith și Dorothy Stoffel din aer
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]