13,885 matches
-
multe peisaje ale lui Le Guin, reprezintă atât o imagine, cât și un simbol cu valoare și semnificație subconștientă. Susan Wood merge mai departe și arată că orașul este „construit deasupra abisului, un loc sfânt” Charlotte Spivack consideră că "Orașul iluziilor" include preocuparea lui Le Guin pentru contrastele, în special pentru necesitatea de a reconcilia conceptele opuse, element daoist, care are loc în mintea divizată a lui Falk. O altă temă notabilă a romanului este cea a izolării și a separatismului
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
poziție unică, ca un critic viclean al culturii contemporane poloneze, cunoscut sub numele de Tânăra Polonie (modernismul polonez) sau neoromantismul. „Legenda Tinerei Polonii” reprezintă denunțarea cea mai cuprinzătoare dintre aceste forme ale minții poloneze, care, în cuvintele lui Brzozowski, reprezintă "iluzia conștiinței culturale." În ceea ce privește patrimoniul său filosofic, Brzozowski a avut tendinta de a experimenta schimbări destul de radicale în propriile sale vederi asupra lumii, ca rezultat al unor lecturi ulterioare. Prima sa sursă importantă de inspirație filosofică a fost Friedrich Nietzsche și
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
realist-mecanică" (unui model prezentat din profil i se văd doar un ochi și doar o ureche) o reprezentare completă ar fi mult mai onestă. Portretele cubiștilor au o linie de profil aplicată pe o figură văzută frontal. Procedeul generează o iluzie optică interesantă, în care privitorul nu-și poate da seama daca portretul este vizualizat din față sau din profil (conform teoriei cubieste din ambele). Cubismul va genera anumite miscări satelit, cum este și cazul futurismului. Mișcararea nu-și mai propune
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
neimaginat săvârșite de locuitorii unui colț din acest punct asupra locuitorilor altui colț. Cât de frecvențe neînțelegerile lor, cât de gata să se omoare unii pe alții, cât de arzătoare ură lor. Importantă pe care ne-o arogam, egoul nostru, iluzia că suntem cineva și avem o poziție privilegiată în univers sunt puse sub semnul întrebării de acest punct albastru pâl. Planeta noastră este un punct decolorat și singuratic în marele întuneric cosmic atotcuprinzător. În toată imensitatea să nu este nici un
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
romancierul nu trebuie să ignore elementele timpului său, ci să le prezinte obiectiv, „în toată goliciunea și cu toate infamiile lor”. Scopul romancierului, îi scria el de la Roma la 1 octombrie 1889 lui Titu Maiorescu, este de a crea o iluzie cât mai intensă cu privire la realitatea vieții. Operele literare trebuiau să se inspire din viața reală și să prezinte întâmplări posibile, iar în opinia sa scriitorului nu-i era suficientă doar o imaginație debordantă precum cea a lui Alex. Dumas și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
o imaginație debordantă precum cea a lui Alex. Dumas și un stil literar asemănător cu cel al lui Flaubert pentru a crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-ar fi inspirat în scrierea acestui roman din revolta țărănească din Bordeni-Scorțeni (județul Prahova) ce a avut loc în august 1883 și care a fost tratată și în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
„Sfinxul”, tradusă inițial „Sphinxul”, (în ) este o povestire scrisă de Edgar Allan Poe și publicată în numărul din ianuarie 1846 al revistei "Arthur's Ladies' Magazine". Povestirea relatează o iluzie optică care-i creează protagonistului o spaimă uriașă din cauza credinței în superstiții. În timpul unei epidemii de holeră ce avea loc la New York, protagonistul acceptă invitația unei rude de a petrece două săptămâni cu ea în vila sa elegantă de pe malul
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
a șaisprezecea parte dintr-un țol. Imediat se uită pe geam și vede dihania, arătându-i-o protagonistului. „Monstrul” era doar o insectă mică, care urca pe un fir de pânză de păianjen și, din cauza apropierii de ochi, crea o iluzie optică că ar avea o dimensiune disproporționată. "Sfinxul" a fost publicată în ianuarie 1846 în revista "Arthur's Ladies' Magazine". Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată sub titlul „Sphinxul” în vol
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
printre producători, această casă de produceri sud-africană poate ispiti telespectatorii cu mările albastre și cu câteva aspecte frumoase, dar serialul este la fel de gol ca și navele sale." Todd VanDerWerff de la The A.V. Club a spus: ""Vele negre" este o iluzie frumoasă câteodată, dar nu trece niciodată de acest punct." Sezonul doi are în prezent un rating de 100% pe website-ul Rotten Tomatoes, și este bazat pe 5 recenzii, cu un rating mediu de 8,6/10. IGN i-a acordat
Vele negre (serial) () [Corola-website/Science/334381_a_335710]
-
acum, femeile de pretutindeni au început sa poarte acest tip de pantofi cu toc stiletto la diverse ocazii, la îmbrăcăminte de tip office, dar și la ținutele casual. Pantofii stiletto sunt în special apreciați datorită calității sale de a obține iluzia unei siluete mai suple, a unui picior mai lung și mai subțire. Numeroase femei aleg să poarte acest tip de pantofi pentru a obține o ținută cât mai senzuală, feminină și elegantă, întrucat înălțimea tocului modifică întreaga postură. Unii medici
Pantofi stiletto () [Corola-website/Science/335226_a_336555]
-
templul Tengu și intră singur într-o altă cameră. În timp ce Kai se luptă cu Maestrul Tengu, Oishi urmărește cum oamenii lui se luptă cu călugării Tengu și mor. Dar Oishi urmează sfatul lui Kai de a nu scoate sabia și iluzia luptelor dispare, ajungând astfel să câștige respectul Maestrului Tengu, astfel că Roninii primesc săbii speciale. Roninii plănuiesc să-l atace pe Kira în timpul pelerinajului său de rugăciune pentru nuntă. În schimb, grupul Roninilor cade într-o capcană întinsă de către forțele
Ronin: 47 pentru răzbunare () [Corola-website/Science/331578_a_332907]
-
reușit de Traian Vuia; 2007, producător independent prin Eliptic ( Firma de producție de filme) și realizator al documentarului "Te aven baxtale!"; 2009, realizator al filmului documentar "Stradă Eugeniu de Savoya"; 2011, realizator al filmului experimental:" Becul peticit sau autobiografia unei iluzii",- aplicație practică la teza de doctorat;2013, realizator și producător al filmului documentar "Grupul Sigma"; 2014, lansarea volumului "Becul peticit,explorări teoretice și practice în artele vizual-cinetice", Editura Triade/Brumar din Timișoara. Premii, mențiuni și expoziții:1996 - premiul A.P.T.R.
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
de la Galeria TIMCO-Timișoara este prezentată lucrarea video "Sălașul", adaptare în format de artă video a filmului documentar cu același nume; 2012 - premiul UCIN (Uniunii Cineaștilor din România) pentru Cel mai bun film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
a filmului documentar cu același nume; 2012 - premiul UCIN (Uniunii Cineaștilor din România) pentru Cel mai bun film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul expoziției Monumental este prezentată
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul expoziției Monumental este prezentată în format de lucrare video-art: "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii".; 2012 - 24 octombrie la Galeria Triade în cadrul expoziției colective Tăcere
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul expoziției Monumental este prezentată în format de lucrare video-art: "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii".; 2012 - 24 octombrie la Galeria Triade în cadrul expoziției colective Tăcere (dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui John Cage), sunt prezentate lucrările video-art: "The Darned Bulb I" și "The Darned Bulb ÎI"; 2013 - 17 - 27 ianuarie la UNA
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
și să arate jucătorului că un shooter poate avea o povestea decentă, capabilă de a invoca emoții. Pentru a obține asta, echipa a simplificat cadrul inițial al poveștii, acela de a-l face pe Konrad să fie un „megaloman cu iluzii mesianice”, la un cadru asemănător cu cel din "Inima întunericului". "Spec Ops: The Line" le dă jucătorilor oportunitatea de a face alegeri. Conform lui Williams, acesta a fost cel mai important concept al jocului încă de la începutul dezvoltării. Jocul nu
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
biografie a autorului de Grigore I. Alexandrescu. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
pe observații morale, precum istețimea care se poate ascunde sub o înfățișare modestă ca în povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii sunt umanizate cu un umor extraordinar (aspect ce este latent în creațiile folclorice); astfel dracii au parte de suferințe fizice ca și cum ar
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
inclusiv multe de la cititori cu doctorate, dezaprobau răspunsul acesteia. Între 1990-1991, aceasta dedică paradoxului încă trei artiole în revista Parade. Numeroase exemple de scrisori ale cititorilor articolelor lui vos Savant sunt prezentate și discutate în cartea „Dilema Monty Hall: o iluzie cognitivă prin excelență” a lui Donald Granberg. Discuția a primit răspunsuri și pe alte căi, de exemplu, în rubrica de ziar „The Straight Dope” a lui Cecil Adams, și a apărut în ziare importante precum New York Times. În încercarea de
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
lui Eliade și una din cele mai bune nuvele fantastice din literatura universală) urmăreau într-un mod oarecum senzaționalist o serie de fenomene paranormale. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra lumii, renunțând la iluzii și scriind o proză tot mai criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului Honigberger” și „Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
îi revine-asemanator că la Franz Marc-si animalului (cu precădere calul). Nici unul din pictorii ardeleni n'a redat scene cu animale de o asemenea spontaneitate. În desenele cuoscute, de expl. „Muncitor forestier“, „Îmblânzitorul de cai“ sau „Ulița satului“este eliminată iluzia spațială central-perspectivica , fiind păstrată însă în mare măsură realitatea expresionistica. Kimm însuși s-a considerat în evoluția să ulterioară ca artist influențat printre alții mai ales de Alfred Sohn-Rethel, Ferdinand Hodler și Egon Schiele, pe care i-a considerat drept
Fritz Kimm () [Corola-website/Science/335738_a_337067]
-
mișcau „în spate și în față pe șine”, în timp ce caii erau asigurați cu cabluri din oțel invizibile, galopând pe benzile de alergare către public. Fundalul era format dintr-o cicloramă vastă, care se învârtea în direcția opusă pentru a crea iluzia unei viteze mari. Benzi de cauciuc înfășurau roțile carelor, în timp ce ventilatoarele creau nori de praf. Producătorii au importat treizeci de tone de echipamente de scenă din Statele Unite, au angajat o distribuție mai mare de 100 de persoane și au realizat
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
angajat o distribuție mai mare de 100 de persoane și au realizat decoruri cu fântâni, palmieri și o galeră romană ce se scufunda. Un critic pentru "The Illustrated London News" a descris producția londoneză din 1902 ca „o minune a iluziei teatrale”, care a fost „memorabil mai presus de orice”, în timp ce criticul de la "The Sketch" a numit-o „palpitantă și realistă ... suficient pentru a aduce avere oricărei reprezentații” și a remarcat că „scena care trebuie să suporte greutatea de 30 de
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Megalomania (din mare, "μανία" nebunie), denumită și delir de grandoare, este o afecțiune psihiatrică în care pacienții prezintă iluzii de grandoare, crezând că posedă puteri și privilegii ieșite din comun. În unele cazuri, ei se pot crede de origine regală sau chiar divină. Megalomanii nu numai că au sentimentul patologic al grandorii propriei personalități, atunci când se consideră a fi
Megalomanie () [Corola-website/Science/332586_a_333915]