14,670 matches
-
a coincis cu din Regatul Unit, dar el era așa de hotărât să meargă încât a plecat neînsoțit cu bicicleta, parcurgând tot drumul de peste de la Southampton la Sherborne, oprind peste noapte la un han. Înclinația naturală a lui Turing către matematică și științe nu i-a adus respectul unora dintre profesorii săi de la Sherborne, a căror definiție a educației punea accent mai mult pe umanioare. Directorul său a scris părinților: „sper să nu cadă între două luntre. Dacă trebuie să rămână
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
cu câțiva ani în urmă. Acest eveniment a distrus credința religioasă a lui Turing. A devenit ateu, considerând că toate fenomenele, inclusiv funcționarea creierului uman, sunt de natură . După Sherborne, Turing a studiat la , de unde a dobândit mari onoruri în matematică. În 1935, la frageda vârstă de 22 de ani, a fost ales la King's în urma unei disertații în care a demonstrat , deși nu știa că ea fusese demonstrată deja în 1922 de . În 1928, matematicianul german David Hilbert atrăsese
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
participat la cursurile ținute în 1939 de Ludwig Wittgenstein despre . Cursurile au fost reconstituite complet, cu tot cu intervențiile lui Turing și ale altor studenți, din notițele studenților. Turing și Wittgenstein a polemizat, Turing apărând formalismul, iar Wittgenstein promovând ideea sa că matematica nu descoperă adevăruri absolute, ci mai degrabă le inventează. A început să lucreze și part-time la („Școala Guvernamentală de Coduri și Cifruri”). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing a fost un important participant la eforturile depuse la Bletchley
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
NPL). La 19 februarie 1946, a prezentat o lucrare în care dădea primul design detaliat al unui . Textul „” al lui Von Neumann era anterior lucrării lui Turing, dar era mult mai puțin detaliat și, după cum spune , superintendent al Diviziei de Matematică de la NPL, „conține mai multe idei care aparțin dr. Turing”. Deși ACE era un proiect fezabil, secretul din jurul activității din timpul războiului de la Bletchley Park a condus la întârzieri ale demarării lui, iar Turing a devenit deziluzionat. La sfârșitul lui
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
a fost numit în cadrul al . În 1949, a devenit director adjunct al Laboratorului de Calcul de acolo, lucrând la software pentru unul dintre primele calculatoare cu program stocat— . În această perioadă, el a continuat să efectueze studii mai abstracte de matematică,<ref name="doi10.1093/qjmam/ 1.1.287"></ref> și în „” ("Mind", octombrie 1950), Turing a abordat problema inteligenței artificiale și a propus un experiment numit de el „jocul imitației” și astăzi denumit , o încercare de a defini un standard
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
vieții și realizărilor lui Turing, organizată de British Logic Colloquium și de a avut loc la 5 iunie 2004 la Universitatea din Manchester; în acea vară, în cadrul universității, a fost înființat Institutul Alan Turing. Clădirea care este sediul Școlii de Matematică, Institutului de Știința Fotonilor și al Centrului de Astrofizică Jodrell Bank poartă numele de "Clădirea Alan Turing" și a fost deschisă în iulie 2007. La 23 iunie 1998, în ziua în care Turing ar fi împlinit 86 de ani, , autorul
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
ar: "baytu-l-hikma" بيت الحكمة), care îndeplinea mai multe funcții: bibliotecă, instituție de învățământ, oficiu de traduceri. Aici se desfășoară o intensă activitate de traducere a moștenirii științifice și filosofice a antichității. Se traduc lucrări de medicină (Galenus, Hippocrate, Dioscoride), astronomie, matematică, fizică, geografie (Ptolemeu, Euclid, Arhimede), drept. Epoca abbasidă a traducerilor, inaugurată în anul 750, a durat aproape un secol. În această perioadă, arabii au jucat un rol fundamental în transmiterea comorilor vechilor științe ale Occidentului și Orientului. Suveranii abbasizi, Hărūn
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
(n. 17 august 1601, Beaumont-de-Lomagne aproape de Montauban, Franța d. 12 ianuarie 1665, Castres, Franța) a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților. Lui Fermat îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori "părinte" al
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
în administrația civilă. În 1631 a fost numit consilier la Departamentul de Solicitări din Toulouse. Intră în corespondență cu consilierul Bernard Frenicle de Bessy din Paris, renumit pentru dexteritatea cu care rezolva probleme dificile de aritmetică. Pasiunea lui Fermat pentru matematică l-a condus la studii și cercetări care au prefigurat calculul probabilităților și teoria numerelor. La aceasta l-a stimulat și contactul cu René Descartes, al cărui admirator sincer era. În 1652 a fost afectat de o formă a ciumei
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
știință. Aici cursurile se țin în limba germană, dar Kafka studiază și limbi clasice (latina, greaca), franceza și ceha. Deși sistemul este foarte competitiv, iar Kafka își subestimează mereu abilitățile, reușește să obițină rezultate remarcabile la toate disciplinele, mai puțin matematica și primește câțiva ani calificativul "Vorzugschüler" ("elev excelent"). Disprețuiește însă, în forul său interior, acest mod de educație bazat pe memorare și uniformizare. Într-un sistem al înregimentării și îndoctrinării, Kafka învață să își păstreze independența spirituală, cu o abilitate
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
între ei. Araba a împrumutat multe cuvinte altor limbi ale lumii islamice, având un rol comparabil cu cel al latinei pentru limbile europene. În Evul Mediu, araba a funcționat de asemenea ca un vehicul major pentru cultură, în special științe, matematică și filozofie, având drept rezultat faptul ca multe limbi europene au împrumutat, de asemenea, numeroase cuvinte arabe. Araba a fost și, într-o oarecare măsură, mai este încă o sursă majoră de vocabular pentru diverse limbi: berberă, kurdă, persană, swahili
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
până la țărmurile Mării Negre, Italia de Sud (în , sau "Grecia Mare") și Asia Mică. Aceste state și coloniile lor au atins niveluri înalte de prosperitate, care au avut ca efect o explozie culturală fără precedent, cea a Greciei clasice, exprimată prin , , , matematică și . În 508 î.Hr., Clistene a instituit primul sistem democratic de guvernare în Atena. Până în 500 î.Hr., Imperiul Persan controla teritorii ce se întindeau din zona lor de origine din Iran până în Grecia și Turcia actuale, și a devenit o
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
sub forma Achaea. În ciuda superiorității militare, romanii admirau realizările culturii grecești și s-au lăsat de ele, de unde și celebra afirmație a lui Horațiu: "Graecia capta ferum victorem cepit" („Grecia, deși cucerită, și-a luat cuceritorul prizonier”). Știința, tehnologia și matematica grecești sunt în general considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice. Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în secolele al II-lea și al III-lea, și primii lideri și
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei sau anti-derivata). Derivata unei funcții într-un punct semnifică rata cu care se modifică valoarea funcției atunci când se modifică argumentul. Cu alte cuvinte, derivata este
Derivată () [Corola-website/Science/298215_a_299544]
-
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o "funcție necunoscută", argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale. În practică, se presupune de obicei că "funcția necunoscută" există, deși stabilirea riguroasă a acestui fapt
Ecuație diferențială ordinară () [Corola-website/Science/298220_a_299549]
-
de evrei convertită la protestantism, fiu al unui avocat, cu preocupări de filozofie și cultură clasică, care a transmis fiului său interesul pentru fenomenele sociale și politice. După absolvirea gimnaziului, se înscrie în 1918 la Universitatea din Viena, unde studiază matematica și fizica, apoi obține și doctoratul în psihologie (1928). Îl interesesează Teoria relativității, respinge însă marxismul și psihanaliza, considerându-le lipsite de fundament științific. Din aceste confruntări cu temele cel mai mult dezbătute în acel timp se cristalizează preocupările care
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
cuprinde obiecte mai generale decât spațiul euclidian, dar o mare parte din teorie poate fi văzută ca extensie ideilor din geometria clasică idei, cum ar fi drepte, planuri și analogii în dimensiuni superioare. Astăzi, spațiile vectoriale au aplicații în toată matematica, în științe și inginerie. Acestea sunt noțiunile liniar-algebrice adecvate pentru a trata sisteme de ecuații liniare; a oferi un cadru pentru dezvoltarea în serie Fourier, utilizată în rutinele de ; sau a oferi un mediu care poate fi folosit pentru tehnici
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
la ministerul comunicațiilor și Ida de Gattis. De mic, era foarte inventiv, împreună cu Giulio, fratele mai mare, a construit un electromotor și aeromodele după schițe proprii. După moartea prematură a fratelui său, în 1915, Enrico își îneacă tristețea în studiul matematicii și fizicii. După absolvirea liceului la Roma, își continuă studiile la "Scuola Normale Superiore" din Pisa. Fermi stăpanea foarte bine fizica clasică și teoria relativității, astfel că a publicat câteva lucrări științifice, iar în anul 1922 și-a susținut teza
Enrico Fermi () [Corola-website/Science/298241_a_299570]
-
Scuola Normale Superiore" din Pisa. Fermi stăpanea foarte bine fizica clasică și teoria relativității, astfel că a publicat câteva lucrări științifice, iar în anul 1922 și-a susținut teza de doctorat. Din anul 1924 a început să predea fizica și matematica la Universitatea din Florența, unde a publicat o lucrare renumită, referitoare la fizica statistică a particulelor. În această lucrare a pus bazele așa-numitei "statistica Fermi-Dirac", care a fost larg aplicată în fizica atomică și l-a făcut vestit peste
Enrico Fermi () [Corola-website/Science/298241_a_299570]
-
o bursă a „Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român”. În 1987 și-a luat bacalaureatul cu mențiunea „eximio modo maturus”. Tot o bursă, din partea fundației Gojdu, în valoare de 200 de florini, i-a permis să urmeze Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din Cluj (in limba maghiară), unde și-a luat licența în 1891. A fost repartizat la gimnaziul din Brad, dar a rămas încă un an la Cluj, ca bursier de stat la laboratorul de fizică, unde
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
cometei: Dupa ce se observă o a doua trecere la periheliu, cometa primește o cifră inițială. Două comete poartă un nume românesc, și anume cometele 1943C Daimaca și cometa 1943 W1 Van Gent-Peltier-Daimaca. Descoperitorul lor a fost un profesor de matematică din Târgu Jiu: Victor Daimaca (1892-1969). Cometele au fost văzute, superstițios, mult timp ca aducătoare de calamități sau evenimente importante. Girolamo Cardano afirma că atunci când o cometă cade în apropiere de Saturn ar anunța ciumă, secetă și trădări; când ar
Cometă () [Corola-website/Science/298255_a_299584]
-
timp de 8 ani (de la vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani) și a urmat cursuri de balet. Primele aprecieri apar la „Forumul Național al Pionierilor”. În 1984 a fost admisă cu nota 9,95 la Liceul de Matematică - Fizică nr.1 din Onești, fiind prima pe liste. A câștigat Premiul I la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984), iar la nici 14 ani, la faza națională a concursului „Cântarea României” de la Focșani, a fost remarcată de Dumitru Moroșanu
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
Universittea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895). Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice. În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară
Ludwig Boltzmann () [Corola-website/Science/298264_a_299593]
-
d. 15 iunie 1929, București) a fost un academician și matematician român, profesor universitar la București și la Timișoara. A fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara. Personalitate proeminentă a școlii matematice românești. Are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii. era fiul unui funcționar de bancă, numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din Cornea
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
rector al Școlii Politehnice din Timișoara. Personalitate proeminentă a școlii matematice românești. Are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii. era fiul unui funcționar de bancă, numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din Cornea - județul Caraș-Severin, care a scris „"Agenda băncilor populare și metodul de coeficient Lalescu"”. Mama sa era, după părinți, ardeleancă. Profesia tatălui face
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]