15,461 matches
-
al lobului optic reflectă importantă vederii pentru majoritatea păsărilor. Cerebelul este implicat în coordonarea mușchilor scheletici, și deci a zborului. Are o mărime destul de mare . Cerebrumul la păsări este alcătuit din telencefal și lobii olfactivi.El este responsabil de activitatea nervoasă superioară și de așa procese nervoase, precum memoria, gândirea și învățarea ( formarea reflexelor condiționate). Telencefalul păsărilor se deosebește de cel al altor cordate. Acesta este alcătuit dintr-un pallium aviar dorsal și un subpallium ventral. La păsări, paliumul ocupă 70
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
pentru majoritatea păsărilor. Cerebelul este implicat în coordonarea mușchilor scheletici, și deci a zborului. Are o mărime destul de mare . Cerebrumul la păsări este alcătuit din telencefal și lobii olfactivi.El este responsabil de activitatea nervoasă superioară și de așa procese nervoase, precum memoria, gândirea și învățarea ( formarea reflexelor condiționate). Telencefalul păsărilor se deosebește de cel al altor cordate. Acesta este alcătuit dintr-un pallium aviar dorsal și un subpallium ventral. La păsări, paliumul ocupă 70% din volumul telencefalului, encefalul având o
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
deosebește de cel al altor cordate. Acesta este alcătuit dintr-un pallium aviar dorsal și un subpallium ventral. La păsări, paliumul ocupă 70% din volumul telencefalului, encefalul având o structură palială unică. Cortexul cerebral este subțire și controlează unele activități nervoase superioare. La păsări pot fi observate 2 emisfere: una stânga, care controlează formarea reflexelor condiționate, și una dreapta, care monitorizează și analizează mediul înconjurător. În telencefal poate fi localizat și un centru vocal( în emisfera stângă), care este un punct
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
emisfere: una stânga, care controlează formarea reflexelor condiționate, și una dreapta, care monitorizează și analizează mediul înconjurător. În telencefal poate fi localizat și un centru vocal( în emisfera stângă), care este un punct de origine al drumurilor aferente și eferente nervoase către mușchii syrinxului. Mărimea să este variabilă, adică crește anual în fiecare primăvară din cauza eliberării de hormoni sexuali maculini. La păsări, palliumul se organizează în 4 mari subdiviziuni: Lobii olfactivi se găsesc în "cerebrum". Ei au funcția de interpretare chimică
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
mușchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se datoreaza aglomerărilor axonilor, necesari coordonării mușchilor membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal central cu rolul de protecție, care conține lichidul cerebrospinal. Sistemul nervos periferal cuprinde nervii cranieni, spinali și autonomi, ganglionii și organele de simt. În total sunt 12-14 perechi de nervi cranieni și 38 de perechi de nervi spinali atașați la măduva spinării. Vezi:Organe de simt la păsări. Sistemul nervos autonom
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
Sistemul nervos periferal cuprinde nervii cranieni, spinali și autonomi, ganglionii și organele de simt. În total sunt 12-14 perechi de nervi cranieni și 38 de perechi de nervi spinali atașați la măduva spinării. Vezi:Organe de simt la păsări. Sistemul nervos autonom este parte componentă a sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
și autonomi, ganglionii și organele de simt. În total sunt 12-14 perechi de nervi cranieni și 38 de perechi de nervi spinali atașați la măduva spinării. Vezi:Organe de simt la păsări. Sistemul nervos autonom este parte componentă a sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
este parte componentă a sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face față unelor situații de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
sistemului nervos a vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face față unelor situații de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiționate la păsări
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
vertebratelor, care este alcătuită din neuroni motori, care inervează organele interne ale animalelor și care nu sunt controlați în mod voluntar de către animal. La păsări este asemănător celui mamiferic. El constă din sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face față unelor situații de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiționate la păsări. Sistemul nervos parasimpatic
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
Sistemul nervos simpatic la păsări lucrează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, pentru a putea elibera unii hormoni, pentru a face față unelor situații de pericol. El de asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiționate la păsări. Sistemul nervos parasimpatic la păsări este alcătuit din grupuri de ganglioni, situați lângă așa organe, precum inima, pulmonii și organele digestive. Aceste organe sunt controlate și regulate de sistemul nervos central prin intermediul acestor ganglioni. Vezi:Sistemul nervos somatic la păsări. Pentru a
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
asemenea are un rol la manifestarea unor reflexe necondiționate la păsări. Sistemul nervos parasimpatic la păsări este alcătuit din grupuri de ganglioni, situați lângă așa organe, precum inima, pulmonii și organele digestive. Aceste organe sunt controlate și regulate de sistemul nervos central prin intermediul acestor ganglioni. Vezi:Sistemul nervos somatic la păsări. Pentru a afla mai mult despre inteligența păsărilor, apăsați aici: Inteligență păsărilor. Sistemul circulator la păsări este în principiu asemănător celui de la mamifere și de la alte vertebrate. Însă păsările și-
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
reflexe necondiționate la păsări. Sistemul nervos parasimpatic la păsări este alcătuit din grupuri de ganglioni, situați lângă așa organe, precum inima, pulmonii și organele digestive. Aceste organe sunt controlate și regulate de sistemul nervos central prin intermediul acestor ganglioni. Vezi:Sistemul nervos somatic la păsări. Pentru a afla mai mult despre inteligența păsărilor, apăsați aici: Inteligență păsărilor. Sistemul circulator la păsări este în principiu asemănător celui de la mamifere și de la alte vertebrate. Însă păsările și-au dezvoltat un sistem cardiovascular foarte puternic
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
un scriitor plin de spirit (atât în germană cât și în engleză) adesea scrisorile sale fiind însoțite de schițe umoristice și de caricaturi, intercalate în text. În ultimii ani de viață, Mendelssohn a avut o sănătate șubredă, agravată de probleme nervoase și de extenuare datorită excesului de muncă. A fost puternic afectat de moartea surorii sale Fanny, în mai 1847. Felix Mendelssohn a murit și el în același an, pe 4 noiembrie, la Leipzig. A fost înmormântat la Dreifaltigkeitsfriedhof (cimitirul Sfânta
Felix Mendelssohn Bartholdy () [Corola-website/Science/300090_a_301419]
-
de aproximativ 25 de ore. Dacă "ceasul biologic" se desincronizează cu cel al societății, încep să apară probleme legate de somn. Alternanța stării de veghe-somn reprezintă o particularitate a bioritmicității proceselor fiziologice, care decurg într-un organism dotat cu sistem nervos. Determinismul bioritmurilor circadiene veghe-somn este reglat printr-un „ceas intern”, având o componentă ereditară și una elaborată în ontogeneză, în funcție de condițiile mediului fizic, familial și social. O serie de factori, printre care activitatea fizică și intelectuală, condițiile de viață, variațiile
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
serie de factori, printre care activitatea fizică și intelectuală, condițiile de viață, variațiile neperiodice ale programului de lucru etc., pot influența durata somnului. Trebuie menționat efectul emoțiilor și al durerii asupra ritmului nictemeral (circadian). Sincronizarea bioritmurilor este controlată de sistemul nervos, endocrin, fiind influențată de intensitatea luminii și de alternanța lumină-întuneric. Sistemul limbic (în special prin hipocamp) poate produce o stare de excitație crescută a formațiunilor implicate în starea de veghe și o inhibiție a celor implicate în somn, producând trezire
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
de somn, deși diferite comportamental, sunt intim legate între ele, în sensul că somnul lent ar acționa ca un mecanism primar de inducere a somnului paradoxal sau ca o precondiție a acestuia." Somnul este unanim considerat ca rezultatul unei activități nervoase, dar mecanismele sale fiziologice au fost diferit interpretate: oboseală sinaptică a neuronilor SAA, suprimarea stimulilor aferenți interoceptivi activatori, hiperactivitatea centrilor ce induc somnul (prin stimuli monotoni care nu trezesc interes, dar produc fenomenul de obișnuință), concomitent cu slăbirea activității centrilor
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
situații caracterizate prin stress, anxietate sau preocupări “intense”, utilizarea unor substanțe medicamentoase (amfetamine, psihotonice, antiserotoninice de tipul paraclorfenilalaninei, cofeină, stricnină, efedrină, atropină și beladonă, fosfați, alcool etilic etc.), bolile psihice (mania, hipomania, schizofrenia, nevrozele, psihozele maniacodepresive), bolile organice ale sistemului nervos central, bolile infecțioase și febrile, patologiile endocrine (hipertiroidism), bolile organice generale etc. Mecanismele fiziopatologice responsabile de producerea insomniilor rezidă, probabil, în modificările excitabilității formațiunii reticulare și a structurilor hipnogene (lezarea lor traumatică, tumori, infecții). Acestora li se adaugă unele tulburări
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
hepatite etc.) apariția simptoamelor și a stării de somnolență este atribuită unor substanțe toxice rezultate din alterarea funcționalității hepatice. Dintre acestea, mai cunoscut este amoniacul, care unindu-se cu acidul alfa-cetoglutaric blochează ciclul Krebs, perturbând astfel metabolismul oxidativ al celulei nervoase și întârziind conducerea sinaptică prin inhibiția colinesterazei. Hipersomniile din encefalopatia respiratorie (insuficiența respiratorie cronică, sindromul Pickwick etc.) au la bază un mecanism fiziopatologic complex. Creșterea rezistenței cutiei toracice și a plămânilor, obezitatea excesivă mediastinală și diafragmală împiedică excursurile respiratorii provoacă
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
în cadrul unor boli endocrine, mai ales, în insuficiența corticosuprarenaliană, în hipotiroidie etc. Unele afecțiuni psihice sunt însoțite de așa numitele “hipersomnii psihogene” manifestate prin somnambulism, anxietate, schizofrenie, isterie, etc. Tumorile cerebrale pot produce hipersomnii atât prin afecțiunea directă a structurilor nervoase implicate în mecanismul producerii somnului, cât și prin hipertensiunea intracraniană. Hipersomniile în bolile vasculare cerebrale prezintă consecința unor tulburări de irigare a regiunilor antrenate (talamus, hipotalamus, regiunile pedunculare și diencefalice). Hipersomniile funcționale pot dura câteva ore, zile, chiar săptămâni și
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare). Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri. Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri. Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
în celulele musculare, de exemplu, un potențial de acțiune este primul pas în lanțul de evenimente care duc la contracție; în celulele beta ale pancreasului, provoacă eliberarea de insulină. Potențialul de acțiune în neuroni este cunoscut sub numele de "impuls nervos" sau "crampon", iar succesiunea temporală a potențialului de acțiune generat de un neuron este numit "Spike tren ". Potențialul de acțiune apare într-un neuron și este modificarea potențialului de repaus, după stimularea supraliminală a celulei. Potențialul de acțiune este generat
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
potențialul scade și se află puțin sub valoarea de repaus, timp de 40-50ms, ceea ce constituie postpotențialul pozitiv(sau posthiperpolarizare). Trecerea ionilor de Na+ prin membrana se face pasiv și este dependentă exclusiv de gradientul de concentrație. În concluzie "geneză impulsurilor nervoase nu consumă energie." Când membrana este stimulată subliminal, neapărând acea diferența de 15mV, nu se produce un potențial de acțiune dar crește sensibilitatea membranei, ceea ce rezultă într-un potențial local. 1.^ Barnett MW, Larkman PM (June 2007). "The action potențial
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]