13,781 matches
-
în raport de coordonare sau de subordonare cu propoziția fetița aleargă - autoarea apreciază că ,,adjectivul voioasă este predicat, care propunem să fie numit predicat circumstanțial” Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă fiind voioasă prezintă elemente comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comune cu predicatul nominal. Sensul propoziției din punct de vedere logic poate fi redat astfel: Fetița aleargă fiind voioasă (în momentul când fetița aleargă, este voioasă). Fraza Fetița aleargă și este voioasă nu are un sens diferit de cel al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului simultană cu acțiunea verbului. „Considerăm că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții moartă. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (M. Eminescu, Melancolie, p. 39). Predicatul circumstanțial exprimat prin adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți. Adjectivul cu funcție de predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă (M. Eminescu, Noaptea, p.54). „Predicatul circumstanțial poate fi exprimat și printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. În construcțiile de tipul Fratele meu muncește la fabrică ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Deci, deosebim predicat circumstanțial nominal în cazul construcțiilor de tipul Fetița aleargă voioasă și Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Fratele meu muncește la fabrică ca strungar și predicat circumstanțial verbal în cazul construcției de tipul venea plângând. Deducem că predicatul circumstanțial este partea secundară de propoziție, care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din analiza faptelor ajungem la următoarele concluzii: Predicatul circumstanțial este al doilea predicat, un predicat secundar care exprimă starea sau acțiunea modală raportată la subiectul sau obiectul propoziției. El este cerut, în general, de verbe intranzitive, verbe de mișcare sau de verbe tranzitive cu valoare absolută. Predicatul circumstanțial are dublă funcție, funcție determinativă și predicativă. El poate fi exprimat prin adjective, locuțiuni adjectivale, participii și gerunzii cu valoare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
printr-un adjectiv, se face acordul cu subiectul sau obiectul al cărui determinant principal este. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. Substantivul cu rol de predicat circumstanțial exprimă funcția subiectului sau a obiectului în propoziție. Predicatul circumstanțial exprimat prin verbe la gerunziu indică acțiunea secundară a subiectului sau a obiectului, simultană cu acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O altă determinare care ar putea fi considerată atribut circumstanțial este aceea pentru care Ion Diaconescu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai sus, precum și altele, Mioara Avram consideră un bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb și un nume. Fără a propune aici vreo denumire pentru această parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la gerunziu și pronumele (exemplu: Te văd altul) sau numeralele (exemplu: Plecat-am doi din Iași). Fără a propune vreo nouă denumire, V. Hodiș se preocupă de regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi termeni regenți, unul nominal, celălalt verbal, câtă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi termeni regenți, unul nominal, celălalt verbal, câtă vreme toate celelalte au un singur termen regent”. În ceea ce privește părțile de vorbire prin care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Nu-mi ești nicidecum atunci, Ci te-arăți și împreună L-ale ei sfinte porunci (,,Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., p. 145) Nu trebuie uitat faptul că ,,pot apărea confuzii între elementul predicativ suplimentar și alte părți de propoziție”: * Elementul predicativ suplimentar este foarte apropiat de predicat atât prin conținut , cât și prin mijloacele de exprimare și acord. Spre deosebire de predicat însă, elementul predicativ suplimentar este o parte de propoziție care își exprimă conținutul predicativ prin intermediul unui verb din afara structurii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apărea confuzii între elementul predicativ suplimentar și alte părți de propoziție”: * Elementul predicativ suplimentar este foarte apropiat de predicat atât prin conținut , cât și prin mijloacele de exprimare și acord. Spre deosebire de predicat însă, elementul predicativ suplimentar este o parte de propoziție care își exprimă conținutul predicativ prin intermediul unui verb din afara structurii sale. Verbele pe lângă care apare elementul predicativ suplimentar sunt în general verbe cu sens lexical autonom: a găsi, a veni, a se întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fi construite cu un element predicativ suplimentar și verbele copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină exclusiv verbul privea; adjectivul decolorată determină același verb, raportându-se însă, în același timp, prin acord, și la pronumele ea, subiect eliptic al propoziției: este un adjectiv cu funcție adverbială” (art. cit., p. 100). După ce constată că adjectivele de tipul celor de mai sus au fost privite în diverse feluri în gramatica românească, Gh. N. Dragomirescu arată că „numele consacrat, în gramatica limbii latine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]