14,795 matches
-
vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care de fapt ar anula-o devenind demonstrație. Argumentele și operațiile puse în scenă de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul informativ ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional și conștinet, chiar dacă se recurge și la mijloace de ordinul sensibilității, afectivității, manipularea prin limbaj constă în “a face pe oameni să se comporte într-un anumit mod fără ca ei so știe - cum va spune Mey - și poate chiar împotriva
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursului” și produce un „<<șoc-cognitiv>> în conștiința auditoriului”, acesta fiind pus în situația de a reflecta „asupra adevăratului <<tâlc>> al expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma criticii raționale, nu poate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a reflecta „asupra adevăratului <<tâlc>> al expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma criticii raționale, nu poate fi decât impresionabilă și predispusă la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma criticii raționale, nu poate fi decât impresionabilă și predispusă la a înghiți orice idee frumoasă, indiferent de valoarea de adevăr a acesteia. Totuși, limbajul metaforic „se impune sau nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui Briceag. Spirit riguros, doctorul U. a deprins în perioada de formație calitățile de căpetenie ale profesionistului: observarea atentă a realității, gândirea rațională, dragostea de semeni, dorința de a ajuta oamenii în suferință, toate regăsibile în jurnal. Paginile lui alcătuiesc mărturia unei conștiințe etice, prin acuitatea și exactitatea observației ele având semnificația unui document social, întregit adeseori de perspectiva asupra psihologiei și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
o utilizare dată. În activitatea practică, pentru definirea calității se utilizează o serie de termeni: calitatea proiectată (calitatea concepției) reprezintă măsura în care produsul proiectat asigură satisfacerea cerințelor beneficiarilor și posibilitatea de a folosi, la fabricația produsului respectiv, procedee tehnologice raționale și optime din punct de vedere economic; calitatea fabricației desemnează gradul de conformitate a produsului cu documentația tehnică. Acesta se realizează înproducție și este determinată de procesul tehnologic, echipamentul de producție, activitatea de urmărire și control, manopera, etc. calitatea livrată
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
apărut conceptul de paradigmă a fost creat de cercetările lui Kuhn în istoria fizicii. Istoria științei este de obicei prezentată ca un progres, adică o acumulare de cunoștințe. Teoriile mai vechi pot fi înlocuite de altele noi, în urma unei comparări raționale din care să rezulte care dintre teoriile aflate în competiție se bucură de o mai mare adecvare empirică. Teza lui Kuhn este că, în realitate, înlocuirea unei teorii cu alta nu urmează în mod necesar această schemă. Cel puțin unele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe cale pașnică - discreditată. Singura modalitate de a face față schimbării era de a o integra în politica puterii. Ca și odinioară Marea Britanie, Statele Unite considerau că, fiind o superputere, au o responsabilitate globală. Așa încît, pentru a configura o politică externă rațională, comunitatea științifică a fost încurajată să se orienteze spre fenomenele globale. Și astfel s-a dezvoltat o nouă disciplină. Totuși există o diferență semnificativă între școala americană și comunitatea științifică britanică, anume în ce privește legăturile lor cu politica (cele ce urmează
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale folosește abordări foarte apropiate de metodele juridice și istorice, ca și de filosofia tradițională. Abordările economice au avut un rol major în studiile strategice. Teoriile descurajării nucleare sînt chiar de multe ori considerate ca fiind mai aproape de modelul alegerii raționale decît de modelul de homo economicus al unor teorii economice (Aron 1967a: 200). Modelele sociologice au fost introduse în relațiile internaționale în special în perioada behavioralistă, așa cum s-a întîmplat cu teoria sistemelor la Parsons și Easton (vezi capitolul 3
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
universale, în sensul că ele reprezintă interesele reale pe termen lung ale indivizilor, ale statelor și ale întregii comunități mondiale. Cu alte cu-vinte, există o armonie potențială de interese, deci conflictele ireconciliabile de interese nu sînt inevitabile. Rațiunea și comunicarea rațională vor fi așadar centrale în această filosofie politică, ele fiind cele care pot garanta că această armonie a intereselor va fi atinsă. Pe scurt, idealismul susține că pentru a depăși starea de natură în relațiile interstatale, omul nu are nevoie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
obiective ale războiului se referă de obicei la trăsăturile inerente naturii umane și esenței politicii. Din moment ce idealismul considera că omul este potențial bun, trebuia să existe cel puțin posibilitatea unei armonii de interese. Astfel, războiul însemna eșecul sau întreruperea comunicării raționale pe care politica trebuia să o promoveze, cu scopul de a transforma principiile armoniei universale în realitate. Prin urmare nu sistemul, ci guvernele sînt responsabile pentru izbucnirea războaielor. Guvernele sînt cele care pornesc războaiele, împotriva intereselor propriilor cetățeni. Guvernele nedemocratice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
voinței poporului suveran. În al doilea rînd, primatul politicii externe (Primat der Außenpolitik) era folosit drept scuză pentru faptul că activitățile sale trebuiau să rămînă secrete atît în mediul intern, cît și față de alți diplomați. Așa că politica secretă evita dezbaterile raționale, necesare pentru ca soluția cea mai rezonabilă să învingă. Într-adevăr, se considera că diplomația secretă declanșase războiul. Dacă Rusia ar fi știut despre tratatul dintre Germania și Imperiul Austro-Ungar, dacă toți actorii ar fi avut toate informațiile necesare pentru a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putut fi conturat un sistem de securitate internațională care să depășească acele interese naționale ce amenință pacea. Condiția prealabilă a acceptării unui astfel de sistem era ca el să fie făcut public, pentru a crea timpul necesar ca din dezbaterile raționale să rezulte ajustări ale opțiunilor politice. Cu toate acestea, politica internațională din perioada interbelică nu părea să se conformeze viziunii idealiste asupra lumii. Criza economică mondială (1929-1933) a pus capăt sistemului monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în materie de politică externă statul cel mai puternic dar cel mai puțin experimentat, Morgenthau a creat și a insistat asupra unui set de axiome care trebuiau neapărat urmate. Aceste "necesități" trebuiau să fie temelia oricărei politici externe "cu adevărat raționale". El a dat astfel impresia că există certitudini în cercetarea și practica politicii internaționale; certitudini a căror imposibilitate o demonstrase cu abilitate prin exemplele sale istorice. În orice caz, această certitudine s-a dovedit necesară pentru renașterea științei și a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
categorie absolută, ci relativă, trebuind evaluată în comparație cu celelalte puteri naționale; nu este nici permanentă, fiindcă bazele puterii se schimbă; nu poate fi derivată dintr-un singur factor, și în nici un caz din forța militară 4. El a concluzionat că "aprecierea rațională a puterii relative a unor națiuni, care este însăși esența balanței puterii, se transformă într-o serie de încercări de a ghici, a căror corectitudine nu poate fi afirmată decît retrospectiv" (Morgenthau 1948: 152). Așadar, Morgenthau a considerat că nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
al unei tradiții socio-istorice specifice. Ca tradiție, ea este însușită practic. Pe de altă parte, diplomația actuală este condusă de practicieni care nu aparțin unei astfel de tradiții. În viziunea acestor politicieni, însușirea maximelor diplomației tradiționale reclamă o neîncetată justificare rațională. Pentru a reuni tradiția și rațiunea, este într-adevăr foarte tentant să transformi aceste maxime, adevărate lecții ale istoriei, în legi științifice. În edițiile ulterioare ale cărții sale, Morgenthau și-a îmbunătățit perspectiva științifică. Noua introducere a dat întregii sale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sale, Morgenthau și-a îmbunătățit perspectiva științifică. Noua introducere a dat întregii sale întreprinderi un aspect mai unitar, în ciuda subtilității sale istorice din restul cărții. Regularitățile relațiilor internaționale și persistența naturii umane au devenit necesități la care toate politicile externe raționale, în interes național, trebuie să se conformeze. Morgenthau a trebuit să adapteze tabloul practicilor realiste la discursul academic și politic al publicului său, în majoritate american. Prin însăși tentativa sa de a face cunoscute învățăturile realiste, el le-a schimbat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu maximă încordare orice schimbare, cît de mică, în distribuția puterii. Sistemul va fi mai degrabă înclinat spre război. Cu alte cuvinte, această analiză urmărește să deducă anumite afirmații din distribuția puterii, distribuție ce are un impact specific asupra calculului rațional al agenților (statelor) și care face sistemul să fie stabil sau nu. Avem aici o judecată cauzală de felul următor: dacă există bipolaritate și date fiind asumpțiile raționalității și urmăririi propriului interes în sistemul anarhic, efectul calculului rațional al actorilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra calculului rațional al agenților (statelor) și care face sistemul să fie stabil sau nu. Avem aici o judecată cauzală de felul următor: dacă există bipolaritate și date fiind asumpțiile raționalității și urmăririi propriului interes în sistemul anarhic, efectul calculului rațional al actorilor se va structura în așa fel încît va apărea o probabilitate crescută de (in)stabilitate. Stabilirea acestei structuri permite analiștilor să deducă ipoteze care pot fi testate pe cazuri empirice ulterioare - și acesta este cel de-al doilea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
selectiv, în funcție de stările variabilelor sale interne și respinge ceea ce provoacă stări instabile" (Kaplan 1969: 293). Cealaltă analogie este cu piața și mecanismul ei de echilibrare a prețurilor - o abordare individualistă. În acest caz, echilibrul este consecința firească a acțiunii individuale raționale, fără intervenția vreunui centru conducător. Aplicată la relațiile internaționale, această analogie vede echilibrul ca un rezultat al încercărilor specifice ale statelor de a se proteja, încercări ce conduc inevitabil la echilibrarea puterilor lor (Kaplan 1969: 296; pentru o analiză mai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui Morgenthau, în-dreptată împotriva inginerilor sociali ai perioadei interbelice, a inclus multe dintre criticile avansate de tradiționaliști împotriva abordărilor științifice (Bull 1969). În primul rînd, oamenii de știință înțeleg greșit natura relațiilor internaționale: "Pentru a fi eficient și cu adevărat "rațional" în acțiunea socială este necesară o cunoaștere de ordin diferit. Aceasta nu presupune cunoașterea unui singur fapt tangibil, ci a unor legi eterne care guvernează mișcarea omului în lumea socială [...] Cheia acestor legi umane nu se află, însă, în acele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
definit în termeni de putere. Este esențial pentru că el face posibilă legătura între nivelul analitic și cel prescriptiv al teoriei sale realiste. Acest principiu constituie deopotrivă modul ideal de a explica comportamentul și un ghid al formulării unei politice externe raționale. Nivelul analitic este în primul rînd o analiză a relației între mijloacele și scopurile acțiunii, bazată pe ceea ce Weber numea zweckrationalem Handeln (acțiune rațională instrumentală). Partea prescriptivă a conceptului este similară cu conceptul tradițional de raison d'état, așa cum a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
constituie deopotrivă modul ideal de a explica comportamentul și un ghid al formulării unei politice externe raționale. Nivelul analitic este în primul rînd o analiză a relației între mijloacele și scopurile acțiunii, bazată pe ceea ce Weber numea zweckrationalem Handeln (acțiune rațională instrumentală). Partea prescriptivă a conceptului este similară cu conceptul tradițional de raison d'état, așa cum a fost el formulat de Friedrich Meinecke, un istoric pe care Morgenthau îl admira și a cărui definiție a acceptat-o ca fiind analogă cu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interesul național poate fi înțeles ca esența comportamentului posibil, a cărui realizare într-o situație istorică concretă maximizează [interesele] existențiale ale statului [securitate, putere, prosperitate]" (Kindermann 1986: 20, trad. S.G.). În fiecare situație există, potrivit logicii interesului național, o alegere rațională optimă, indiferent dacă actorul este sau nu conștient de opțiunile pe care le are. În acest context trebuie înțeleasă perspectiva mai mecanică asupra balanței puterii, descrisă de Morgenthau (1948: 28) ca "un instrument universal al politicii externe, folosit în toate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]