19,447 matches
-
de la 1770 când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă Însușirea omului de a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că frumosul este tot ceea ce produce plăcere prin intermediul văzului și auzului. Se desprind din aceste două definiri două aspecte distincte ce caracterizează frumosul; cel al utilității frumosului prin adecvație către o finalitate necesară și cel al plăcerii procurate prin Încântarea simțurilor. Sofiștii aveau să supraliciteze acest ultim aspect al frumosului și-l vor afunda În „mâlul plăcerilor”, concepție și atitudine care avea să domine antichitatea până la Socrate, cel ce avea să scoată frumosul din zona plăcerilor Înălțându-l spre zona sufletului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
respinge ambele definiri ale frumosului și-l va introduce În lumea ideilor pure, prin constatarea că există și un frumos În sine (ca atare) care nu servește nici unui scop și nici nu ar ține de percepția senzorială, fiind astfel inaccesibil simțurilor. Din această perspectivă el postulează pentru prima dată ideia că „frumosul ca formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” introducându-l astfel În domeniul eticii. Nu neagă frumosul la care se ajunge printr-o dialectică erotică, dar susține ideia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și chiar „Întruchiparea sensibilă a ideei de adevăr” la Hegel, frumosul va pendula Între cele două concepte; a frumosului natural (În sine) și a frumosului artistic (creat), ca expresie a implicării intelectului și rațiunii. Astfel Încât; fie că este perceput prin simțuri (senzorial-afectiv) sau prin intelect (intuitiv), fie că pornește de la frumusețea lumii și ajunge la frumusețea prin artă, frumosul va fi perceput aproape constant ca o manifestare a armoniei, adevărului și binelui. Immanuel Kant va dezvolta ca nimeni altul teoria frumosului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizează acel frumos natural pe care omul din totdeauna Îl folosește inconștient În realizarea aceleiași finalități biologice. Asta nu Înseamnă că celelalte vârste nu au frumusețea lor, chiar dacă aspectul fizic și unele resorturi biologice cum ar fi; percepția senzațiilor, acuitatea simțurilor, capacitatea de reacție, armonia mișcărilor, determină un anumit tip de comportament caracteristic vârstei și care contribuie totuși decisiv la conturarea frumosului În atitudinea umană. O altă latură a frumosului uman este latura spirituală care, la rândul ei, se manifestă prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
servește unui scop anume și nici nu ține de senzorial: văz, auz, pipăit. De aceea el și face precizarea că ordinii, măsurii și proporției care ar caracteriza frumosul, li se adaugă virtutea și echilibrul, la care nu se ajunge prin simțuri ci mai degrabă pe cale intuitivă sau printr-o dialectică erotică: a satsfacției, plăcerii sau voluptății. De aici și suprapunerea semantică a noțiunii de frumos cu noțiunea de bine, În care chiar cuvântul bonum (bun, bine) se transformă În bellum (frumos
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
l-a căutat cu obstinație În toate epocile? Pentru că până la urmă și adevărul și binele ca și frumosul nu Înseamnă altceva decât armonie. Armonie a ideilor În cazul adevărului, armonie a faptelor În cazul binelui și armonia trăsăturilor exterioare (accesibile simțurilor) și interioare (accesibile rațiunii) În cazul frumosului. Or această armonie există În natură de o manieră perfectă pe care Paulescu o considera admirabilă prin finalitatea ei. Nu ne rămâne decât să o conștientizăm și să o adaptăm cu bună credință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
percepției și reacției la stimulii din mediul Înconjurător, apar o serie de procese psihice particulare, neîntâlnite până atunci, care ar putea fi sistematizate În felul următor: degradarea senzorială are la origine modificări organice ce afectează În mod diferit cele 5 simțuri ale omului. Astfel, văzul Înregistrează cel mai frecvent o tulburare de acomodare sub formă de prezbiopie prin pierderea elasticității cristalinului, sau unele fenomene degenerative care pot merge până la cecitate. Acuitatea auditivă este afectată sub aspect fonematic, În care distincția sunetelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
formă de exprimare; științifică, tehnică, artistică, literară, plastică (pictură, sculptură, grafică) sau scenică. Gradul Înalt de eficiență și rapiditate pe care-l presupune o aptitudine ca Însușire psihofiziologică, Înseamnă până la urmă performanțe senzoriale (acuitate vizuală, auditivă, rapiditatea percepțiilor și reacțiilor, simțul ritmului), performanțe psihomotorii (mobilitate, dexteritate, suplețe, precizie În mișcare) sau performanțe intelectuale prin inteligență, raționament și judecată. Desigur dezvoltarea acestora, mai ales la dizabili, presupune existența posibilităților de dezvoltate a lor, prin procedee specifice pe care societatea trebuie să le
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este o percepție subiectivă, care are o expresie În plan individual și o altă expresie În plan social la nivel de colectivitate. La nivel individual normalitatea ar Însemna integritate anatomică și funcțională, integritate neuropsihică cu componenta ei senzorială (organe de simț) și componenta psihointelectuală (memorie, raționament, judecată, atitudine, comportament), iar la nivel de colectivitate ar Însemna; facilități, utilități, posibilități de afirmare, liniște și ordine socială, educație, protecție socială, muncă. Cum s-ar defini atunci anormalul? La modul simplist ar fi o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
orice anormalitate să tindă spre o normalitate intrinsecă, care până la urmă Înseamnă o suplinire a deficienței pe alte planuri, sau o adaptare la situație antrenând alte structuri compensatorii. Astfel o deficiență senzorială se compensează până la un punct prin acuitatea altor simțuri (deficienții vizuali au o acuitate particulară a auzului și tactului). În aceeași manieră se compensează pe diverse paliere unele deficiențe psihointelectuale; afective, cognitive, Înclinații, talente și aptitudini speciale. Așa de exemplu creația artistică (un domeniu aparte aș spune) nu Întotdeauna
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caracter, ceea ce constituie demonstrația cea mai limpede că aptitudinea În fapt este un complex de abilități. Ce ar fi un pianist fără un auz de excepție, o gândire muzicală particulară și o dexteritate specifică, sau un artist plastic fără un simț vizual, capacitate de abstractizare și redare, dublate de o manualitate specială și exemplele pot continua. Aspectul plurigenic și multifactorial de care se vorbește În genetică constituie de fapt acea predispoziție genetică prin care individul se poate manifesta și poate excela
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de urgență sau chiar În afara sistemului. A doua greșală majoră este privarea aceleeași populații de asistența spitalicească prin desființarea spitalelor rurale și orășenești, justificându-se gestul prin ineficiența acestora. Pentru responsabilii din sistem și diriguitorii norodului o Întrebare de bun simț se impune: de când dreptul fundamental la sănătate (și de ce nu la viață) a ajuns să fie plasat În sfera principiilor economiei de piață În care acest drept se transformă În cost-profit? când pentru o țară săracă cum este țara noastră
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la viață) a ajuns să fie plasat În sfera principiilor economiei de piață În care acest drept se transformă În cost-profit? când pentru o țară săracă cum este țara noastră principiul costeficiență ar fi o chestiune suficientă și de bun simț. Pretenția performanței este o invenție diabolică demnă de numeroșii neaveniți care-și dau cu părerea despre sistem fără să-l Înțeleagă, Între care din nefericire chiar și oficialii sistemului cum ar fi ministrul sănătății, subsecretarul de stat și președintele Casei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fond se va realiza orientarea religioasă, ideologică și politică care-l pot face pe tânăr opozant sau intolerant, orientare care ține de contextul social și În general de ceea ce societatea oferă tânărului În perioada când se formează pentru că, printre altele, simțul critic În dialectica dezvoltării umane este extrem de acut la această vârstă. O dominantă În comportamentul adolescentului devine preocuparea pentru realizarea În plan personal În ceea ce privește perspectiva ca existență, carieră și familie. Toate acestea presupun un plan pentru independență economică, separarea de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în loc de Regatul Unit e la fel de scandalos pentru un scoțian, de exemplu). Cultura americană a pionierilor și pelerinilor epocii coloniale, precum și așa-numitul spirit american specific acestora, spune Claude S. Fischer, au fost marcate profund de voluntarism, combinație de individualism și simț al comunității, formulă care a tins să se întărească și să se extindă de-a lungul timpului (Fischer: IX). Cultura contemporană, inclusiv cea americană, este o arenă de gladiatori și o masă de negociere, un câmp de confruntări (vezi CULTURE
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
instituții, ce consideră (simplific și exagerez, pentru a atrage atenția asupra unor abordări extreme) cultura americană exportată ca fiind, în esență, cultură de masă, iar consumatorii externi, cărora li se injectează, un soi de roboți ce o preiau pasiv, fără simț de discriminare. Pentru o atitudine oarecum diferită față de influența culturii americane în anumite contexte naționale în perioada postbelică, vezi COCA-COLONIZATION. AMERICAN DREAM Visul american este un capitol fundamental al metanarațiunii excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM), la rândul său stâlpul ideologic
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț al comunității, stimulat de lupta cu greutățile, obstacolele și primejdiile, luptă ce definește existența pe o frontieră în continuă redefinire, a fost reciclat, chiar în perioada politicilor multiculturale contemporane, de candidatul Barack Obama, devenit al 44-lea președinte SUA cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
PARTICULARIST PROTECTIONISM), de felul celor exprimate de Pat Buchanan (vezi BUCHANAN, PAT). Succesul lui George W. Bush în alegerile din 2000 și 2004 s-a bazat în bună măsură, afirmă Ann Hall și Mardia Bishop, pe apelul la valorile tradiționale, simțul familiei, moralitatea promovată de dreapta creștină americană, dar studiile invocate de Hall și Bishop (vezi bibliografia) arată că, în aceeași perioadă, consumul de pornografie ca parte semnificativă a circulației și influenței culturii populare a crescut în mod spectaculos, distincția între
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o lungă prietenie (și o bogată corespondență, extrem de utilă pentru cei ce doresc, printre altele, explicitări ale artei lor poetice). C. K. Doreski remarcă la Bishop un limbaj poetic de o simplitate ce frizează transparența totală, care privilegiază articularea experienței simțurilor în descrierea lumii externe, în defavoarea explorării psihicului sau în defavoarea urmăririi impulsului romantic spre epifanie și spre lumea spiritului (Doreski: 3). Și totuși, la o lectură atentă a operei poetei, se vor evidenția, tocmai pentru că Bishop nu face abuz de ele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
BLOOM, HAROLD (1930 ) Unul dintre cei mai remarcabili teoreticieni și critici literari americani ai secolului al XX-lea continuă să activeze în domeniul studiilor literare, fiind pentru mulți teoreticieni contestatari un element fundamental al alterității constitutive în raport cu care se definesc. Simțul limbii engleze și gustul rafinat pentru marile opere clasice ale canonului european și american pot fi socotite surprinzătoare pentru cineva născut și crescut într-o comunitate evreiască în care a învățat idiș și ebraică înainte de a-i descoperi pe poeții
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce fumează, sfidând avertismentele ministrului sănătății, afirmându-și astfel independența. Mitul cowboy-ului este perceput în mod diferit, ca urmare a perspectivelor din care este luat în considerație. Pentru unii, reprezintă una dintre cele mai americane expresii ale individualismului și ale simțului justițiar: departe de civilizație, de industrie, de aglomerările urbane, un individ se confruntă cu greutățile, ce includ, în mod tradițional, indieni, desperados, dar mai ales o bandă anglofonă ce terorizează o comunitate locală izolată. Pentru alții, este soluția radicală a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
răspunde directivelor rațiunii, este ceva magic ce afecteaza viața familiilor vizate de ochiul naratorului omniscient, și prezentată din interior de celelalte voci implicate. Pe lângă elixirul dragostei, important este și drogul identității, pe care unii îl caută frenetic. Alții își pierd simțul și nevoia de certitudini identitare, alienându-se de originile tribale. Colaborarea cu Dorris, antropolog și scriitor apreciat, atât înainte, cât și după căsătoria oficiată în 1981, a fost importantă pentru Erdrich pentru o vreme, catastrofală pentru amândoi pe termen mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
era la curent cu aceste fenomene contemporane. Profesorul Gates a fost, pe lângă deținătorul multor altor funcții și poziții importante în comunitatea academică, editorul versiunii afro-americane a prestigioasei antologii Norton. Și-a dovedit talentul de povestitor dotat cu patos și cu simțul umorului, ce poate concura chiar cu the signifying monkey, în memoriile sale publicate în 1994, Colored People, un text ce descrie dificultățile perioadei în care a crescut în West Virginia, stat aflat în centrul zonei de acțiune a notoriilor legi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Americii au fost completate în mod tragic de o supradoză de droguri ce i-a pus capăt vieții înainte de împlinirea vârstei de 28 de ani. Realizările sale artistice au fost marcate de o originalitate remarcabilă, de virtuozitate instrumentală, de un simț al ritmului, de putere de improvizație în raport cu publicul și mediul cultural în care se producea, toate aceste calități transformându-l într-o figură iconică a lumii muzicale a celei mai neliniștite generații postbelice pe care o precedase doar cu câțiva
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]