13,905 matches
-
a ajunge din urmă Franța. În cazul Lituaniei, decalajul era de 57 de ani. Cetățenii din statele foste comuniste nu aveau, bineînțeles, acces la asemenea estimări, dar majoritatea nu Își făceau iluzii cu privire la greutățile care Îi așteptau. Întrebați Într-un sondaj din 2000 când credeau că o vor duce mai bine, cehii au răspuns: „În cinci ani” (30%), „În zece ani” (30%), „În 15 ani sau mai mult” (30%), „niciodată” (10%). Deși scepticismul beneficiarilor era justificat, implicațiile formale ale extinderii masive
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-au opus mult timp extinderii UE, care implica o diluare a influenței franceze: Mitterrand, Chirac și reprezentanții lor diplomatici au Încercat din răsputeri să amâne inevitabilul cât mai mult timp cu putință. Opinia publică reflecta aceste păreri: Într-un sondaj realizat cu patru luni Înainte de aderarea noilor membri, 70% dintre alegătorii francezi au declarat că Uniunea era „nepregătită” pentru sosirea lor; nu mai puțin de 55% erau net Împotriva aderării (față de media pe UE, 35%)12. Dar antipatie față de UE
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
detașat alegerile europene din 2004, obținând 38% din locurile țării În Parlamentul European. În Polonia Învecinată, partidele eurosceptice de extremă dreaptă au avut chiar mai mult succes decât coaliția de centru-stânga aflată la guvernare - ceea ce nu este de mirare: În sondajul făcut cu câteva luni Înainte, doar puțin peste jumătate din electoratul polonez considera că Uniunea Europeană este „un lucru bun”. și totuși, una peste alta, Uniunea Europeană este un lucru bun. Piața unică are avantaje economice reale, cum au fost nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noua dreaptă se bucura de o popularitate Îngrijorătoare. Cu un lider dinamic și telegenic ca Jörg Haider, Partidul Libertății (PL) din Austria - urmaș al Ligii Independenților de după război, dar aparent purificat de conotațiile naziste ale acesteia - a urcat permanent În sondaje, prezentându-se drept apărătorul „oamenilor de rând”, lăsați pe dinafară de colaborarea reciproc avantajoasă dintre cele două partide mari și amenințați de hoardele de „criminali”, „drogați” și alte „drojdii ale străinătății” care le invadau acum patria. Pentru a evita o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale Austriei. Dar și mai de rău augur era faptul că Haider păcălise o mare parte a electoratului de orientare tradițional-socialistă, ce era clasa muncitoare vieneză. Acest lucru nu trebuia să surprindă pe nimeni, având În vedere că (după cum arătau sondajele de opinie din 1995) un austriac din trei nutrea, alături de Haider, covingerea că „muncitorii cu viză temporară” și alți străini din Austria aveau prea multe avantaje și privilegii. Influența lui Haider a ajuns la apogeu la sfârșitul secolului XX, În urma
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Lancashire, unde, cu puțin timp Înainte de alegeri, avuseseră loc incidente rasiale. Aceste rezultate erau neglijabile față de ce ceea se petrecea pe continent: PNB nu amenința să câștige un loc În parlament. Însă, cum preocupările sale păreau să reflecte (conform sondajelor de opinie) neliniști generalizate, dreapta conservatoare a reușit să-l Împingă pe Tony Blair spre Înăsprirea măsurilor, și așa nu prea generoase, față de potențialii imigranți și refugiați. Este revelator pentru atmosfera vremii faptul că un guvern al noilor laburiști, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost ilustrate din plin. În timp ce fostul premier Adrian Năstase detalia În iulie 2001 pentru cititorii jurnalului Le Monde „valoarea adăugată” pe care România o aduce Europei, jumătate dintre cei care Încercau să treacă ilegal granița polono-germană erau români. Într-un sondaj realizat la Începutul noului secol, 52% din bulgari (și majoritatea covârșitoare a celor sub 30 de ani) afirmau că, dacă ar putea, ar emigra - de preferință În „Europa”. Senzația că se află la periferia centrului altora, fiind un soi de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și nici măcar prin caracterul rasist, ci prin aerul de răfuială Între grupuri. Nu era vechiul antisemitism european: pentru cei care căutau țapi ispășitori, evreii nu mai erau o țintă predilectă. Ba chiar se clasau destul de jos În ierarhia antipatiilor. Un sondaj francez din ianuarie 2004 a constatat că 10% dintre cei chestionați admiteau că le displac evreii, dar mult mai mulți - 23% - că le displac „nord-africanii”. Atacurile din motive rasiale vizau mult mai frecvent arabii (sau, În funcție de țară, turcii, indienii, pakistanezii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avut deja destule. Alfons Verplaetse, guvernatorul Băncii Naționale Belgiene (1996) În America e bine să mergi când ești tânăr și necăsătorit. Când vine vremea să te așezi la casa ta, mai bine te Întorci În Europa. (Om de afaceri maghiar, sondaj de opinie, 2004) Societatea modernă... este o societate democratică ce trebuie analizată fără accese de entuziasm sau de indignare. Raymond Aron Europa era, la sfârșitul mileniului, de o diversitate proliferantă: geometria variabilă a regiunilor, a țărilor și a Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
americane o sursă de inspirație sau un model de invidiat. Multă vreme America fusese un alt timp: viitorul Europei. Acum era doar un alt loc. Bineînțeles, mulți tineri visau În continuare să plece În America. Dar, după cum declara Într-un sondaj de opinie un ungur care lucrase câțiva ani În California, „În America e bine să mergi când ești tânăr și necăsătorit. Când vine vremea să te așezi la casa ta, mai bine te Întorci În Europa”. Imaginea Americii ca tărâm
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Scriitorul american Alfred Kazin remarca În 1952 că pentru studenții săi din Köln „războiul se sfârșise. Războiul nu trebuia pomenit. Studenții mei n-au scos nici un cuvânt despre război”. Atunci când priveau În urmă, vest-germanii vedeau doar amintirea suferinței proprii: În sondajele de opinie de la sfârșitul anilor ’50, o majoritate covârșitoare a populației Republicii Federale cataloga perioada ocupației postbelice drept „cea mai grea din viața lor”. După cum anticipaseră unii observatori Încă din 1946, germanii s-au distanțat cu succes de Hitler: oferindu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca obiect răul făcut germanilor mai degrabă decât cel pricinuit altora Împreună cu ei. În acea perioadă, mulți germani erau de părere că persecuția evreilor nu fusese cea mai mare crimă, ci cea mai mare eroare a lui Hitler: Într-un sondaj de opinie din 1952, aproape doi din cinci adulți din RFG nu ezitau să declare că era „mai bine” să nu existe evrei pe teritoriul Germaniei. Faptul că În imediata vecinătate reperele atrocităților naziste erau relativ absente a Înlesnit astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al XVIII-lea "văcar", apoi "cârciumar" pentru ca în cele din urmă să dea nume cârciumei în sine. În anii 1950 se mai găsește un derivat a lui "bistroquet" prin încrucișare cu "troquet" (în traducere persoana care face troc). 48 Conform sondajului realizat de Institutul Francez al Opiniei Publice (IFOP) din iulie 1984, se pare că se face deseori confuzia asupra sensului cuvintelor "gourmet" (persoană care are gusturi rafinate în ceea ce privește mâncărurile) și "gourmand" (mâncăcios): din 955 de persoane interogate, 41 % se consideră
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
să alieze dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația tăioasă, la nevoie sarcastică, a mediilor și tipurilor. Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale. Anunțat de unele proze din Nimic despre Japonia (1935), sondajul lumii literare și artistice se continuă la scara întregii cărți în Turnul Babel (1940), colecție de situații anecdotice cu subtext caracterologic inspirate din viața scriitorilor și a oamenilor de teatru. Profilurile sunt realizate rapid, dintr-o singură tușă: la Capșa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile, fragilă, dar și rebelă, contorsionată în inhibiții, dar și cu nesecate disponibilități de visare și de emancipare: eliberare de tutela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
cât și din afara ei. Sintetizând diferite direcții de dezvoltare delimitate de literatura de specialitate la nivel internațional - M. Hammer și J. Champz, 1993, G. Johns, 1998 putem contura o serie de astfel de strategii: formarea spiritului de echipă, feedback-ul sondajelor, managementul calității totale, reegineering-ul, stimularea creativității și inovației, promovarea „campionilor ideilor”. Dobândirea unui avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente presupune competență În gestionarea strategiilor de abordare a schimbării. Stabilitatea organizației, din punctul de vedere al competitivității, se asigură, așadar, răspunzând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și a inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stare existențială, cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la un sondaj de opinie, cred că Ilie Moromete ar ocupa unul din primele locuri În topul personajelor memorabile. În 1955, după un efort creator de vreo șase ani (primele pagini din proiectatul roman trilogie, precum „Cântec deasupra apelor” de Vanda Vasilievsca, că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în conștiința diferitelor grupuri. Din acest motiv, este important, și analizarea diversității conștientizării problemelor. Existența problemelor-cauză la nivelul conștiinței reprezintă, de asemenea, un obiect vital de analiză. Pentru analiza prezenței în conștiința colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca sondajele de opinie, scalele de atitudine, focus-grupurile, dar și analizele de conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția neșovăielnică contribuie și ea la stabilirea unui climat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
României consfințește sfârșitul tranziției și finalul postcomunismului, însă fondul mentalitar în care sunt aglutinate habitusuri politice, practici sociale și atitudini ataviste înrădăcinate în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2004, nemaiurmărind evoluția și dinamica acestor atitudini până în prezent. Imaginea nostalgiei după comunism din societatea românească poate fi conturată cu și mai mare precizie dacă completăm datele prezentate până acum din studiile "New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani de la evenimentele din 1989", 2009). Iată cum s-au distribuit răspunsurile la întrebarea " Socotiți că răsturnarea vechiului regim comunist a fost mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudini până în prezent. Imaginea nostalgiei după comunism din societatea românească poate fi conturată cu și mai mare precizie dacă completăm datele prezentate până acum din studiile "New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani de la evenimentele din 1989", 2009). Iată cum s-au distribuit răspunsurile la întrebarea " Socotiți că răsturnarea vechiului regim comunist a fost mai curând... în folosul țării sau în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]