17,513 matches
-
a distanței dintre ponderile inițiale W(adj) și ponderile finale W(final). Variabile demografice - populația pe sexe și grupe de vârstă - și variabile de localizare - populația pe regiuni și medii de rezidență - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populației pe variabilele menționate este cunoscută din surse externe - populația legală, disponibilă de două ori pe an: 1 ianuarie și 1 iulie. Pentru o regiune se folosesc următoarele variabile, ale căror valori sunt cunoscute atât în: ● Număr de persoane pe medii de rezidență-urban
METODOLOGIA din 12 ianuarie 2010 cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219178_a_220507]
-
în: ● Număr de persoane pe medii de rezidență-urban, rural ● Număr de persoane pe sexe - masculin, feminin ● Număr de persoane pe categorii de vârstă După calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populație pentru fiecare din celulele obținute prin intersecția variabilelor menționate mai sus. Uneori, destul de rar, totuși, atunci când anumite celule conțin prea puține observații în eșantion, calajul este dificil sau chiar imposibil de realizat. În aceste cazuri, se recurge la o regrupare a celulelor inițiale. La sfârșitul acestei etape, ponderile
METODOLOGIA din 12 ianuarie 2010 cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219178_a_220507]
-
privind excursiile realizate de rezidenții în România se utilizează un eșantion extras din eșantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populației și locuințelor din 2002, actualizat în 2006. 2. Nomenclatorul de țări 3. Nomenclatorul de valute 2.3. Principalele variabile studiate și chestionarul cercetării statistice Principalele variabile studiate sunt: - numărul de rezidenți în vârstă de cel puțin 15 ani, care au participat la călătorii cu cel puțin o înnoptare și la excursii - călătorii fără înnoptare; - cheltuielile defalcate pe grupe, aferente
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
se utilizează un eșantion extras din eșantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populației și locuințelor din 2002, actualizat în 2006. 2. Nomenclatorul de țări 3. Nomenclatorul de valute 2.3. Principalele variabile studiate și chestionarul cercetării statistice Principalele variabile studiate sunt: - numărul de rezidenți în vârstă de cel puțin 15 ani, care au participat la călătorii cu cel puțin o înnoptare și la excursii - călătorii fără înnoptare; - cheltuielile defalcate pe grupe, aferente călătoriei cu cel puțin o înnoptare, și
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
împrumutată" tuturor gospodăriilor din acea locuință. Ajustarea nonrăspunsurilor totale Pentru a acoperi procentul gospodăriilor care refuză să participe la anchetă, se procedează la reponderarea unităților respondente, prin ajustarea cu inversul ratei de răspuns. Experiența anterioară ne-a dovedit că două variabile pot influența decizia unei gospodării de a participa sau nu la anchetă: - județul; - mediul de rezidență - urban sau rural. Ca urmare, tratarea nonrăspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eșantionului, ci în mod diferențiat, pe grupe de
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
gospodării de a participa sau nu la anchetă: - județul; - mediul de rezidență - urban sau rural. Ca urmare, tratarea nonrăspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eșantionului, ci în mod diferențiat, pe grupe de gospodării, generate de intersecția variabilelor considerate ca variabile explicative ale nonrăspunsului: județ*mediu de rezidență. Această modalitate de tratare a nonrăspunsurilor corespunde așa numitei metode a grupelor de răspuns omogen, care presupune că într-o anumită grupă din eșantion probabilitățile de răspuns sunt egale. În
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
participa sau nu la anchetă: - județul; - mediul de rezidență - urban sau rural. Ca urmare, tratarea nonrăspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eșantionului, ci în mod diferențiat, pe grupe de gospodării, generate de intersecția variabilelor considerate ca variabile explicative ale nonrăspunsului: județ*mediu de rezidență. Această modalitate de tratare a nonrăspunsurilor corespunde așa numitei metode a grupelor de răspuns omogen, care presupune că într-o anumită grupă din eșantion probabilitățile de răspuns sunt egale. În concluzie, pentru fiecare
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
rezidență. Această modalitate de tratare a nonrăspunsurilor corespunde așa numitei metode a grupelor de răspuns omogen, care presupune că într-o anumită grupă din eșantion probabilitățile de răspuns sunt egale. În concluzie, pentru fiecare grupă de gospodării, obținută prin intersectarea variabilelor susmenționate și considerată ca grupă de răspuns omogen, se calculează rata răspunsului după cum urmează: NHH(2g) R(g) = ----------, unde: NHH(1g) g - indicele grupei de răspuns omogen, g = 1,..., număr de grupe generate de intersecția variabilelor județ*mediu de rezidență
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
gospodării, obținută prin intersectarea variabilelor susmenționate și considerată ca grupă de răspuns omogen, se calculează rata răspunsului după cum urmează: NHH(2g) R(g) = ----------, unde: NHH(1g) g - indicele grupei de răspuns omogen, g = 1,..., număr de grupe generate de intersecția variabilelor județ*mediu de rezidență; NHH(1g) - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor eșantionate în grupa g, gospodării aparținând locuințelor eligibile*1) pentru interviu; -------- *1) Prin locuință eligibilă pentru interviu se înțelege o locuință care include gospodării posibil respondente, făcând parte
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
Redresarea este realizată cu scopul de a îmbunătăți calitatea estimațiilor printr-o ajustare finală a ponderilor rezultate în urma pasului anterior. Ponderile obținute în final sunt modificate astfel încât totalurile estimate din eșantion să fie egale cu totalurile în populație pentru anumite variabile. În plus, ponderile finale sunt obținute astfel încât să se îndepărteze cât mai puțin posibil de ponderile inițiale, prin minimizarea unei funcții de distanță dintre cele două ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunătățirii preciziei estimațiilor. Această metodă de redresare este cunoscută
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
obținute astfel încât să se îndepărteze cât mai puțin posibil de ponderile inițiale, prin minimizarea unei funcții de distanță dintre cele două ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunătățirii preciziei estimațiilor. Această metodă de redresare este cunoscută sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța. CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibil
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
îndepărteze cât mai puțin posibil de ponderile inițiale, prin minimizarea unei funcții de distanță dintre cele două ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunătățirii preciziei estimațiilor. Această metodă de redresare este cunoscută sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța. CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibil��), ale cărei totaluri sunt
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
Această metodă de redresare este cunoscută sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța. CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibil��), ale cărei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populație, și variabila inițială de ponderare W(adj), astfel încât: Σ G(W[final(k)] / W[adj(k)]) = min, kEs sub restricția: Σ
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța. CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibil��), ale cărei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populație, și variabila inițială de ponderare W(adj), astfel încât: Σ G(W[final(k)] / W[adj(k)]) = min, kEs sub restricția: Σ W[final(k)] ● x(k) = X, unde: kEs k
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța. CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibil��), ale cărei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populație, și variabila inițială de ponderare W(adj), astfel încât: Σ G(W[final(k)] / W[adj(k)]) = min, kEs sub restricția: Σ W[final(k)] ● x(k) = X, unde: kEs k - indicele unei gospodării din eșantionul disponibil s. G este o funcție de distanță
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
k)]) = min, kEs sub restricția: Σ W[final(k)] ● x(k) = X, unde: kEs k - indicele unei gospodării din eșantionul disponibil s. G este o funcție de distanță de argument x = W[final(k)] / W[adj(k)] și X este totalul variabilei auxiliare în populație. Spre deosebire de alte metode de redresare-poststratificare sau estimatorul prin raport, de exemplu, metodele de calibrare implementate în CALMAR urmăresc, pe lângă un calaj al ponderilor finale pe totalurile populației, și o minimizare a distanței dintre ponderile inițiale W(adj
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
metode de redresare-poststratificare sau estimatorul prin raport, de exemplu, metodele de calibrare implementate în CALMAR urmăresc, pe lângă un calaj al ponderilor finale pe totalurile populației, și o minimizare a distanței dintre ponderile inițiale W(adj) și ponderile finale W(final). Variabile demografice - populația pe sexe și grupe de vârstă - și variabile de localizare - populația pe regiuni și medii de rezidență - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populației pe variabilele menționate este cunoscută din surse externe - populația legală, disponibilă de două ori
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
de calibrare implementate în CALMAR urmăresc, pe lângă un calaj al ponderilor finale pe totalurile populației, și o minimizare a distanței dintre ponderile inițiale W(adj) și ponderile finale W(final). Variabile demografice - populația pe sexe și grupe de vârstă - și variabile de localizare - populația pe regiuni și medii de rezidență - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populației pe variabilele menționate este cunoscută din surse externe - populația legală, disponibilă de două ori pe an: 1 ianuarie și 1 iulie. Pentru o regiune
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
a distanței dintre ponderile inițiale W(adj) și ponderile finale W(final). Variabile demografice - populația pe sexe și grupe de vârstă - și variabile de localizare - populația pe regiuni și medii de rezidență - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populației pe variabilele menționate este cunoscută din surse externe - populația legală, disponibilă de două ori pe an: 1 ianuarie și 1 iulie. Pentru o regiune se folosesc următoarele variabile, ale căror valori sunt cunoscute atât în: ● Număr de persoane pe medii de rezidență-urban
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
în: ● Număr de persoane pe medii de rezidență-urban, rural ● Număr de persoane pe sexe - masculin, feminin ● Număr de persoane pe categorii de vârstă După calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populație pentru fiecare din celulele obținute prin intersecția variabilelor menționate mai sus. Uneori, destul de rar, totuși, atunci când anumite celule conțin prea puține observații în eșantion, calajul este dificil sau chiar imposibil de realizat. În aceste cazuri, se recurge la o regrupare a celulelor inițiale. La sfârșitul acestei etape, ponderile
ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219177_a_220506]
-
matematică-fizică 249108 asistent de cercetare în matematică-fizică 249109 cercetător în matematică informatică 249110 asistent de cercetare în matematică informatică 2492 CERCETĂTORI ȘI ASISTENȚI DE CERCETARE STATISTICĂ Cercetătorii și asistenții de cercetare în statistică desfășoară cercetări fundamentale și aplicative, referitoare la variabile aleatoare dependente, inferența statistică pentru procese stohastice, modele stohastice în medicină, biologie, științe sociale, metode statistice robuste, modele lineare, analiza multidimensională, teoria fiabilității, controlul statistic al calității. Ocupații componente: 249201 cercetător în statistică 249202 asistent de cercetare în statistică 249203
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212722_a_214051]
-
dobânzii și principalele ipoteze avute în vedere (incluzând ipotezele legate de rambursarea anticipată a creditului și de comportamentul depozitelor fără scadență contractuală) și frecvența de cuantificare a riscului de rată a dobânzii; și 2. variațiile profiturilor, valorii economice sau altor variabile relevante utilizate de organele cu funcție de conducere pentru a măsura impactul șocurilor pe rata dobânzii, crescătoare și descrescătoare, potrivit metodei adoptate de organele cu funcție de conducere pentru cuantificarea riscului de rată a dobânzii, defalcate în funcție de moneda utilizată." 12. La articolul
REGULAMENT nr. 21 din 30 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 25/30/2006 privind cerinţele de publicare pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226962_a_228291]
-
dobânzii și principalele ipoteze avute în vedere (incluzând ipotezele legate de rambursarea anticipată a creditului și de comportamentul depozitelor fără scadență contractuală) și frecvența de cuantificare a riscului de rată a dobânzii; și 2. variațiile profiturilor, valorii economice sau altor variabile relevante utilizate de organele cu funcție de conducere pentru a măsura impactul șocurilor pe rata dobânzii, crescătoare și descrescătoare, potrivit metodei adoptate de organele cu funcție de conducere pentru cuantificarea riscului de rată a dobânzii, defalcate în funcție de moneda utilizată." 12. La articolul
ORDIN nr. 20 din 30 septembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 21/26/2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 25/30/2006 privind cerinţele de publicare pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226961_a_228290]
-
dobânzii și principalele ipoteze avute în vedere (incluzând ipotezele legate de rambursarea anticipată a creditului și de comportamentul depozitelor fără scadență contractuală) și frecvența de cuantificare a riscului de rată a dobânzii; și 2. variațiile profiturilor, valorii economice sau altor variabile relevante utilizate de organele cu funcție de conducere pentru a măsura impactul șocurilor pe rata dobânzii, crescătoare și descrescătoare, potrivit metodei adoptate de organele cu funcție de conducere pentru cuantificarea riscului de rată a dobânzii, defalcate în funcție de moneda utilizată." 12. La articolul
REGULAMENT nr. 26 din 25 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 25/30/2006 privind cerinţele de publicare pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226972_a_228301]
-
din cauza acestor motive datele sunt greu de analizat. Studii controlate au fost realizate doar pentru a selecționă pacienții pentru această procedură. Nu există studii care să compare această procedură cu alte metode de tratament și în general rezultatele au fost variabile între diferitele centre. Riscul chirurgical este mic însă reacțiile adverse sunt date de medicația folosită, infecții și probleme ale apărăturii folosite. Administrarea de baclofen intratecal pentru distonie necesită reumpleri frecvente ale pompei și vizite de urmărire frecvente. Recomandări și indicații
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]