KorAP: Find »[drukola/base=zbura & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...547 548 549 ...573 >

14,325 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909

părea că visează, pentru că săpau, la o distanță de peste doi metri unul de altul, ca și cum s-ar fi hotărât să sape o groapă în care să încapă câteva trupuri, și tot atunci auzi șuieratul ascuțit al avioanelor de vânătoare germane zburând foarte jos, iar în spatele lui, dincolo de lanurile de porumb în care se afundaseră în zori, poate chiar din șoseaua pe care se retrăsese compania întreagă cu o noapte mai înainte, auzi pocnetele scurte, surde, înfundate, ale brandurilor rusești. - ... Evident, continuă

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
avut de unde să-i punem. - Ne-a purtat noroc, adăugă Iliescu. Ce-a mai fost și pe-aici! Mai rău ca alaltăieri, la pod. Și dumneavoastră dormeați dus, iar noi ne-am văzut de treabă... Zamfira întinse brațul peste porumbiște. - Zburau atât de jos avioanele nemțești, de mi-era teamă că au să-și încurce aripile în știuleți. Mitraliau porumbiștea, credeau că erau ascunși rușii acolo. Pe noi ne-au lăsat în pace, să ne vedem de treabă.... - Iar dintr-acolo

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Iar au început să se adune corbii, spuse târziu Iliescu. Ce semn o mai fi și ăsta? Darie privi, cu mâna streașină la ochi, căci cerul era încins și lumina difuză îl orbea. - Sunt avioane, spuse. - Sunt și avioane, dar zboară sus, foarte sus, adăugă Zamfira. Corbii sunt pe-aici, pe-aproape... Darie căzu pe gânduri și zâmbi. - În fond, asta facem și noi. Ne ținem după ei, după ai noștri, dar de departe, tot mai de departe... La câte zeci

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

s-a prăbușit cu fața-n jos. Încerca să se ridice, ținîndu-și În continuare Luger-ul În mîini, numai că nu reușea să-și salte capul, și negrul a luat arma șoferului, care zăcea sprijinită de roata mașinii, și i-a zburat creierii. Mare figură, negru’. Am luat o gură scurtă din prima sticlă pe care am găsit-o deschisă, și nici azi n-aș ști să-ți spun ce era În ea. Toată chestia asta mă făcea să mă simt destul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de parcă ar fi fost tras pe scripeți și am apucat să mai văd cum se ține doar o secundă de undița care s-a Îndoit ca un arc, și apoi mînerul l-a lovit În burtă și toate uneltele au zburat peste bord. Strînsese piedica și, cînd peștele mușcase, Îl ridicase cu totul din scaun, așa că scăpase undița. PÎnă atunci o ținuse-n poală, cu un picior așezat peste mîner. Dacă nu și-ar fi dat jos curelele, l-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
mea În legătură cu ce decizii ar lua oamenii Într-un astfel de caz fusese demult satisfăcută, și Încă Într-un mod rușinos. M-am Întors către John fărĂ să mă mai uit la masa la care stătea Luis Delgado. Știam că zburase alături de fasciști mai mult de un an și uite-l acum, În uniforma fidelilor, vorbind cu alți trei tineri aviatori fideli, din ultima promoție, antrenată În Franța. Nici unul dintre puștii Ăștia noi nu-l cunoștea și mă-ntrebam dacă venise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
unde dispăruseră? — N-a fost vina lor, spuse Cheliuță. Eu eram prins În contemplarea acelui spctacol de o superbitate rară și nici nu mai eram conștient că am colegi de patrulă, pînĂ nu m-am trezit cu toate Fiaturile alea zburînd pe deasupra mea, pe dedesubt și pe lîngă mine și atunci mi-am dat seama că micul meu a-e-ro-plan de Încredere nu mai avea coadă. — Doamne, aș vrea să nu te fi Îmbătat. — Dar sînt beat. Și mi-ar plăcea ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de locotenent. — De locotenent spaniol? — Da. — PĂi tre’ să fie nebun. Sau e implicat politic? — E politic. A, așa se explică. Auzi, Cheliuță, da’ tre’ să te fi chinuit nițel cu presiunea aia de la vînt, dacă zici că ți-a zburat coada. — Da, tovarășe, spuse Cheliuță. — Și cum te-ai simțit? — MĂ gîndeam Întruna, tovarășe. — Da’ din Junker cîți au scăpat, Cheliuță? — Patru, dintr-un echipaj de șase. Eram sigur că l-am ucis pe pilot. Am observat că la un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
jumătate de pahar. Cheliuță Îl goli dintr-o Înghițitură. — SĂ v-o descriu, continuă. După Înc-un păhĂrel. — Auzi, Cheliuță, ia-o și tu mai ușurel, da? Vrem să ne lămurim ce-i cu treaba asta. Tu nu tre’ să mai zbori cîteva zile, da’ noi ieșim mîine și ce vrei tu să ne povestești, pe lîngă că-i interesant, e și foarte important. PĂi am făcut un raport. Puteți să-l citiți la unitate. O să afișeze o copie. — Hai, Cheliuță, termină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
În spate fluturînd din aripi și lovindu-se de gratii. — Ești tîmpițică, spuse tînĂrul. O s-o las deschisă. Apoi se Întinse pe pat cu fața-n jos, sprijinindu-și bărbia pe brațele Încrucișate și ascultînd În continuare. Auzi cum pasărea zbură din colivie, iar apoi o auzi cîntînd Într-un dafin. „A fost o tîmpenie să păstrez pasărea, cînd casa asta ar trebui să fie părĂsită“, se gîndi. „E exact genu’ de prostie care te bagă-n Încurcătură. Cum să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
și toți ceilalți lei izbucniră-n răgete care de data asta nu mai erau de rîs. — Tatăl meu locuiește Într-un oraș, sub turnul cu ceas, și de-acolo supraveghează o mie de porumbei care sînt, cu toții, supușii săi. CÎnd zboară, parcă auzi un rîu repede. În orașul În care locuiește tata sînt mai multe palate decît În toată Africa, și-n fața tatălui meu stau patru cai măreți din bronz și toți Își țin un picior ridicat În aer, pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
cele patru labe spre barul lui Harry. Nimic nu se schimbase la Cipriani. Își găsi acolo toți prietenii vechi. El Însă era puțin schimbat În urma călĂtoriei În Africa. — Un Negroni, signor barone? Îl Întrebă domnul Cipriani. Însă leul cel bun zburase tocmai În Africa, și Africa-l schimbase. Aveți cumva sendvișuri cu negustor hindus? — Nu, dar pot să fac rost. — CÎt trimiți pe cineva după ele, dă-mi un martini foarte sec. Cu gin Gordon’s, adăugă. Foarte bine, spuse Cipriani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de pește, dar a trebuit să ne-ntoarcem la mal pentru că era vremea prea urîtĂ. — Mi-aduc aminte. — Ai o memorie bună azi, spuse ea. SĂ nu exagerezi cu chestia asta. — Îmi pare rău că n-ai mai ajuns să zbori pînĂ la Zanzibar, Îi răspunse el. Pe plaja aia se putea ateriza foarte bine. Puteai să decolezi sau să aterizezi pe ea foarte ușor. — Putem merge oricînd În Zanzibar. Nu te forța să-ți aduci aminte de prea multe lucruri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
smuciturile nu se Îmblînzeau cînd trăgea și el. Și deodată se Înmuiară și peștele se ivi deasupra apei, tras de fir. Apoi urmă o zbatere nebună În apele Înguste și adînci, iar păstrăvul fu smuls din apă și, zbătÎndu-se-n aer, zbură peste umărul lui Nick și căzu pe malul din spate. Nick Îl văzu strălucind În soare și apoi Îl găsi zbătÎndu-se printre ferigi. Era puternic și greu cînd Îl luă În mîini și mirosea frumos; Nick văzu cît de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
a lungul pîrÎului. Nick cerceta atent ambele maluri. VĂzu o urmă de nurcă și i-o arătĂ fetei, apoi mai văzură niște auseli cu cap rubiniu care vînau insecte și-i lăsau să se apropie mult de ei, după care zburau brusc și delicat În cedri. Mai văzură și niște waxwings, atît de calmi și blînzi și distinși, cum zburau cu eleganță, arătÎndu-și minunatele modele de pe aripi și de pe cozi, și Piticot spuse: — SÎnt cele mai frumoase, Nickie. Pur și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
mai văzură niște auseli cu cap rubiniu care vînau insecte și-i lăsau să se apropie mult de ei, după care zburau brusc și delicat În cedri. Mai văzură și niște waxwings, atît de calmi și blînzi și distinși, cum zburau cu eleganță, arătÎndu-și minunatele modele de pe aripi și de pe cozi, și Piticot spuse: — SÎnt cele mai frumoase, Nickie. Pur și simplu nu se poate să mai fie păsĂri atît de frumoase. — SÎnt la fel de frumoase ca fața ta. — Nu, Nickie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
atît de frumoase. — SÎnt la fel de frumoase ca fața ta. — Nu, Nickie. Nu rîde. PĂsările astea mă fac să mă simt atît de mîndră și de fericită, că-mi vine să plîng. — Da, cînd se Învîrtesc În lumina soarelui și apoi zboară mai departe sînt atît de mîndre și prietenoase și blînde. PĂsările zburaseră și deodată Nick Își ridică pușca și trase Înainte ca soră-sa să apuce să-și dea seama ce văzuse. Apoi auzi cum o pasăre mare se prăbuși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
rîde. PĂsările astea mă fac să mă simt atît de mîndră și de fericită, că-mi vine să plîng. — Da, cînd se Învîrtesc În lumina soarelui și apoi zboară mai departe sînt atît de mîndre și prietenoase și blînde. PĂsările zburaseră și deodată Nick Își ridică pușca și trase Înainte ca soră-sa să apuce să-și dea seama ce văzuse. Apoi auzi cum o pasăre mare se prăbuși și Începu să bată din aripi pe pămÎnt. VĂzu cum Nick Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
mai trage de două ori și de fiecare dată auzi alte bătĂi de aripi În tufele dintre sălcii. Și apoi se auzi vîjÎitul unor aripi fluturate și un stol de păsĂri mari, maronii, năvĂli dintre tufișuri, iar una dintre ele zbură doar puțin și se așeză pe creanga unei sălcii și, aplecîndu-și capul cu o coamă mică Într-o parte și Îndoindu-și gulerul de pene de pe gît, privi jos, unde păsĂrile Împușcate continuau să se zbată. Pasărea care privea În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Avea niște ochi mici și dinții erau la fel, și cît l-am ținut În cutie Își ținea mereu aripile strînse. Într-o noapte ne-am dus pe malul lacului și i-am dat drumul În Întuneric, iar el a zburat pe deasupra lacului - zbura ușor, fluturîndu-și aripile des -, și acum zbura aproape de suprafața apei, acum se ridica sus de tot, și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
mici și dinții erau la fel, și cît l-am ținut În cutie Își ținea mereu aripile strînse. Într-o noapte ne-am dus pe malul lacului și i-am dat drumul În Întuneric, iar el a zburat pe deasupra lacului - zbura ușor, fluturîndu-și aripile des -, și acum zbura aproape de suprafața apei, acum se ridica sus de tot, și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese - pe una mîncam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
cît l-am ținut În cutie Își ținea mereu aripile strînse. Într-o noapte ne-am dus pe malul lacului și i-am dat drumul În Întuneric, iar el a zburat pe deasupra lacului - zbura ușor, fluturîndu-și aripile des -, și acum zbura aproape de suprafața apei, acum se ridica sus de tot, și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese - pe una mîncam și pe cealaltă spălam vasele. Amîndouă erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
i-am dat drumul În Întuneric, iar el a zburat pe deasupra lacului - zbura ușor, fluturîndu-și aripile des -, și acum zbura aproape de suprafața apei, acum se ridica sus de tot, și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese - pe una mîncam și pe cealaltă spălam vasele. Amîndouă erau acoperite cu mușama. Mai erau două găleți - una de tinichea cu care luam apă din lac pentru boiler și alta din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ieșind pe sub ușă. Detectivul sări În picioare și-l smulse pe celălalt prizonier de pe canapea. Prizonierul se uita la tata. — Vino-ncoa’, spuse detectivul. Prizonierul nu se mișcă. — Haide, spuse detectivul, Însă prizonierul nu se mișcă. Mișcă-te sau Îți zbor creierii. Dar ce s-a Întîmplat, Excelență? — Hai dracu’, cretinule! — ĂĂĂ, hai să nu ne jignim. Mergeau pe culoar - detectivul o luase Înainte, ținînd un pistol În mîna dreaptă, și-l trăgea după el pe prizonierul prins cu cătușe. — Stai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
grămadă de oțetari de un roșu aprins. PĂrea un loc bun pentru iepuri și am Încercat să văd ceva vînat, dar mergeam prea repede ca să te poți uita ca lumea și singurele păsĂri pe care le vedeam erau alea care zburau. Am văzut un șoim care vîna pe deasupra unui cîmp și pe urmă i-am văzut și perechea. Am mai văzut ciocănitori care zburau pe la marginea pădurii și m-am gîndit că se duc spre sud. Am văzut și niște coțofene

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]