141,440 matches
-
dinastice. După decesul tatălui său la 4 octombrie 1984, Prințul Konrad a succedat la șefia Casei de Saxa-Meiningen. În 1996, Prințul Konrad a început procedurile legale împotriva guvernului rus solicitând reabilitarea proprietății care i-a fost expropriată după Al Doilea Război Mondial de către Uniunea Sovietică. Prințul Konrad a studiat economia la Universitatea din Heidelberg și managementul afacerilor la Universitatea din Göttingen. Profesional, Prințul Konrad este un bancher calificat care a lucrat pentru diverse banci ca analist. Din 1998, el este un
Frederick Konrad, Prinț de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/334163_a_335492]
-
a luat parte la negocieri cu Siria.A fost trimis la Oslo, la scurt timp după explodarea afacerii Lillhammer, cu scopul de a întâlni pe agenții israelieni care fuseseră arestați și a ajunge la un acord cu autoritățile norvegiene. După Războiul de Yom Kipur, Meir Rosenne a fost membru al delegației Israelului la negocierile dintre Israel și Egipt, care s-au desfășurat la kilometrul 101 depărtare de Cairo. În continuare, în 1978 a făcut parte din delegația israeliană la tratativele cu
Meir Rosenne () [Corola-website/Science/334172_a_335501]
-
profesor pe Podlipny. În spiritul acestuia, a pictat și el, la început, dezmoșteniți ai sorții cu care fraternizează tandru deși, paradoxal, departe de a‑i idealiza, îi ironizează, ce‑i drept, cu simpatie și blândețe, ca în Îndrăgostiții. Mai târziu, războiul cu atrocitățile lui și propria experiență existențială l‑a radicalizat deopotrivă ca militant social și ca expresionist, imaginile din lagăr, lucrate în guașă, dobândind mai multă vehemență de limbaj, mai mult aplomb în culoare. Un tablou grăitor în acest sens
Leon Alex () [Corola-website/Science/334185_a_335514]
-
(n. 20 noiembrie 1872, Iași - d. 1957, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind
Gheorghe Dabija () [Corola-website/Science/334200_a_335529]
-
nici nu le-a fost oferită o descriere standard. Cu simplitate, rasa a fost menținută de către fermieri și de către ciobanii care aveau nevoie de un paznic de încredere și de un câine care să lucreze. După cel de-al Doilea Război Mondial, G.O. Willison a fost cel care a început să pregătească rasa Bearded Collie pentru spectacole și pentru concursuri. De asemenea, în anul 1955 a pus bazele primului club al rasei. Acesta a fost momentul care a dus la
Bearded Collie () [Corola-website/Science/334170_a_335499]
-
Înzestrarea cu armament a Armatei României după Războiul de Independență s-a făcut aproape exclusiv prin achiziții din străinătate. Având în vedere aderarea Regatului României la Tripla Alianță, aceste achiziții s-au făcut cu precădere de la firmele germane - pentru armamentul de artilerie - și austriece, pentru armamentul ușor de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
Iliescu remarca cu amărăciune că, „"arsenalul adevărat, pirotehnia și pulberăria noastră se aflau în Essen-Krupp (pentru tunuri) sau în Austria, la Steyr (pentru puști) și Hirtenberg (cartușe), la Bluman, Troisdorf și Rottweil (pentru pulberi)"”. La începutul anului 1914, Ministerul de Război a întocmit un plan de completare a materialului de război, care prevedea achiziționarea din străinătate, în special din Germania si Austria, a următoarelor echipamente militare: 200 000 de puști, 134 de mitraliere, 582 de pusti-mitralieră, 22 000 de carabine, 45
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
noastră se aflau în Essen-Krupp (pentru tunuri) sau în Austria, la Steyr (pentru puști) și Hirtenberg (cartușe), la Bluman, Troisdorf și Rottweil (pentru pulberi)"”. La începutul anului 1914, Ministerul de Război a întocmit un plan de completare a materialului de război, care prevedea achiziționarea din străinătate, în special din Germania si Austria, a următoarelor echipamente militare: 200 000 de puști, 134 de mitraliere, 582 de pusti-mitralieră, 22 000 de carabine, 45 000 de pistoale; 85 000 de pumnale; 60 de baterii
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de pistoale; 85 000 de pumnale; 60 de baterii de câmp de 75 mm, 26 de baterii de tunuri grele de 155 mm, 100 de milioane de cartușe de infanterie, 4.000 de proiectile de obuziere de 150 mm. Izbucnirea războiului a oprit importurile, până în august 1914 ajungând în țară doar 24 de mitraliere, 102.806 puști și 29.535 carabine Mannlicher. La izbucnirea războiului, Armata României, din punct de vedere al nivelului capacității de luptă, nu putea asigura instrumentul de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de milioane de cartușe de infanterie, 4.000 de proiectile de obuziere de 150 mm. Izbucnirea războiului a oprit importurile, până în august 1914 ajungând în țară doar 24 de mitraliere, 102.806 puști și 29.535 carabine Mannlicher. La izbucnirea războiului, Armata României, din punct de vedere al nivelului capacității de luptă, nu putea asigura instrumentul de forță la îndemâna conducerii politice a țării pentru atingerea scopurilor unei eventuale participări la ostilități. Această stare de fapt se datora unei neglijări permanente a
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
după cum arăta generalul Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, „"la 1 ianuarie 1914 armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. În acest context, Ministerul de Război - al cărui titular era chiar premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a acesteia, printre care și „"Planul de completare, transformare și reparare a
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a acesteia, printre care și „"Planul de completare, transformare și reparare a armamentului, munițiilor și materialelor de război"” și „"Planul pentru completarea echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipament"”. Pentru punerea în practică a acestor planuri au
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipament"”. Pentru punerea în practică a acestor planuri au fost alocate fonduri importante, atât prin buget cât și prin credite extraordinare. Bugetul Ministerului de Război a crescut de la 73.000.000 lei în 1913 la 115.000.000 lei (18% din bugetul de stat) în 1916. În același timp, până în toamna anului 1916 suma creditelor pentru armată a atins 700.000.000 lei, iar până la
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
73.000.000 lei în 1913 la 115.000.000 lei (18% din bugetul de stat) în 1916. În același timp, până în toamna anului 1916 suma creditelor pentru armată a atins 700.000.000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. In privința completării armamentului și echipamentului militar, responsabilii militari au fost nevoiți să facă față la două situații critice: lipsa unui personal și a mijloacelor calificate pentru producția internă de război și restrângerea surselor de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. In privința completării armamentului și echipamentului militar, responsabilii militari au fost nevoiți să facă față la două situații critice: lipsa unui personal și a mijloacelor calificate pentru producția internă de război și restrângerea surselor de aprovizionare externe, cele două coaliții aflate în luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre a armamentului a avut un impact negativ asupra instruirii trupelor, nepermițând
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre a armamentului a avut un impact negativ asupra instruirii trupelor, nepermițând o uniformizare a instrucției și a adus greutăți în aprovizionarea cu muniții în timpul războiului mondial. Rezultatul eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. În perioada imediat următoare cuceririi independenței s-a desfășurat o primă etapă a procesului de înzestrare a Armatei
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. În perioada imediat următoare cuceririi independenței s-a desfășurat o primă etapă a procesului de înzestrare a Armatei României cu armament modern. Acum au fost au fost achiziționate și au intrat în dotare puștil și carabinele „Henry-Martin”, model 1879, importate
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
comandat primele arme automate, mitralierele "Maxim", Md. 1909, cal. 6,5 mm (modificate special pentru a folosi aceeași muniție ca și puștile Mannlicher), din Germania, respectiv mitralierele "Schwarzlose", Md. 1907/1912, 6,5 mm, din Austro-Ungaria. Cantitățile livrate până la izbucnirea războiului au fost mici, asigurând doar înzestrarea unei companii cu patru piese pentru fiecare regiment de infanterie (160 de bucăți). Înaintea declanșării războiului mondial armamentul de infanterie din înzestrarea Armatei României cuprindea: 474 036 puști, 39.231 carabine, 413 mitraliere și
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
Mannlicher), din Germania, respectiv mitralierele "Schwarzlose", Md. 1907/1912, 6,5 mm, din Austro-Ungaria. Cantitățile livrate până la izbucnirea războiului au fost mici, asigurând doar înzestrarea unei companii cu patru piese pentru fiecare regiment de infanterie (160 de bucăți). Înaintea declanșării războiului mondial armamentul de infanterie din înzestrarea Armatei României cuprindea: 474 036 puști, 39.231 carabine, 413 mitraliere și 61.189 pistoale și revolvere, de o mare diversitate de tipuri și calibre, ceea ce avea să influențeze negativ atât calitatea instruirii trupelor
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
Armatei României cuprindea: 474 036 puști, 39.231 carabine, 413 mitraliere și 61.189 pistoale și revolvere, de o mare diversitate de tipuri și calibre, ceea ce avea să influențeze negativ atât calitatea instruirii trupelor cât și aprovizionarea cu muniție pe timpul războiului. Trupele de cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul următor. La începutul războiului
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
instruirii trupelor cât și aprovizionarea cu muniție pe timpul războiului. Trupele de cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul următor. La începutul războiului, artileria de câmp era înzestrată cu tunuri germane din oțel „Krupp”, model 1880, calibrul 75 mm și 87 mm (tunuri cu tragere înceată). Începând cu 1905 au intrat în dotare tunurile „cu
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
războiului. Trupele de cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul următor. La începutul războiului, artileria de câmp era înzestrată cu tunuri germane din oțel „Krupp”, model 1880, calibrul 75 mm și 87 mm (tunuri cu tragere înceată). Începând cu 1905 au intrat în dotare tunurile „cu tragere repede”, „Krupp”, model 1904, calibru 75 mm
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de mare calibru „Krupp” model 1901, calibru 120 și model 1912, calibru 105 și „Schneider-Creusot”, model 1912 calibru 150 (importate din Franța). Artileria de munte era înzestrată cu tunuri din bronz „Armstrong”, model 1883, calibru 63 mm. Înainte de intrarea în război au sosit din import un număr mic de tunuri franceze mai performante „Schneider-Creusot”, model 1912, calibru 75. Artileria de cetate era dotată cu tunuri germane „Krupp” și franceze „Hotchkiss”, cu cupole cuirasate produse la Uzinele „Saint Chamond” (Franța) și „Grüson
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
Grüson” (Germania). Aeronautica dispunea în anul 1913 de două secții, prima având cinci aparate de tip „Bristol-Coandă” ale Școlii militare de pilotaj de la Cotroceni iar cea de-a doua nouă avioane de tipuri diferite „Bristol-Coandă”, „Bleriot”, „Farman” „Vlaicu”. Până la izbucnirea războiului, numărul avioanelor a ajuns la 29. Programul de dezvoltare a Marinei Militare a prevăzut achiziționare, în perioada 1886-1887, a doisprezece nave noi (trei torpiloare, un crucișător, cinci șalupe de poliție, trei șalupe canoniere) de la firme franceze și britanice, precum și diverse
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]