13,995 matches
-
Petru și în cele ale Sf. Paul, îndeosebi în Scrisoarea către coloseni, în care se face referință la psalmi, imnuri și cântece spirituale. Apostolul neamurilor scria, de fapt: “Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin. Învățați-vă și îndemnați-vă unii pe alții cu toată înțelepciunea în psalmi, în imnuri și în cântări spirituale. Cântați lui Dumnezeu, mulțumindu-i în inimile voastre”. Din această scrisoare, deducem importanța pe care primii creștini o dădeau psalmodiei de origine ebraică și față de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cantorul din Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de om, pentru că sunt falși. Sub pretextul muzicii, și-au bătut joc de viața umană ... Slăvind moartea violentă în riturile lor religioase și ducând la adorarea legendelor dureroase, ei au îndemnat la idolatrie ... Prin cântecele și magiile lor, i-au ținut prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi putut să intre în posesia adevăratei libertăți. Cât de diferit este menestrelul meu; el a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu accentuează prea mult puterea educativă a muzicii, precum filozofii greci, ci mai degrabă sunt înclinați să insiste asupra efectelor morale ale ei: „psalmul, atunci când este cântat, înlătură descurajarea din suflet, distruge durerea la rădăcină, calmează pasiunile, usucă lacrimile, îi îndeamnă pe păcătoși la pocăință”, spune Proclu; de asemenea, și Sf. Ambroziu: „voința își găsește o mare alinare în muzică ... psalmodia calmează mânia, înlătură gândurile, ușurează tristețea”. Influența morală a muzicii este recunoscută și atunci când se recomandă discipolilor să se ferească
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
existe o unitate perfectă: dacă o voce falsează, ofensează urechea și deranjează corul”; „În timp ce cântăm uneori un verset de psalm, ni se oferă posibilitatea unei rugăciuni arzătoare; alteori, modularea armonioasă a vocii unui confrate de-al nostru este cea care îndeamnă sufletul la o rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
izvor de conflicte fără de sfârșit cu statele vecine, cu care România „dorește să trăiască întotdeauna în încredere reciprocă, în respectul drepturilor și în bune relații de pace”. Ilustrul om politic român plasa statul român în noul context regional și european, îndemnând la adoptarea unei atitudini constructive: „Dar România nu cere intrarea în unitatea română a tuturor acestor populații de dincolo de Dunăre, de Nistru și de Tisa, nici chiar a acelora de care nu e despărțită decât de lărgimea unui curs de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane și chiar moarte, din pricina credinței în El și a răspândirii Evangheliei creștine în lume. De aceea, I-a îndemnat pe Ucenicii Săi: „Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și trupul și sufletul să le piardă în gheenă. “ (Matei 10, 28-29) Creștinii sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe Ucenicii Săi: „Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și trupul și sufletul să le piardă în gheenă. “ (Matei 10, 28-29) Creștinii sunt îndemnați să se bucure de orice încercare a credinței, ca Sfântul Apostol Petru, care spune: „întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
odihnește peste voi” (I Petru 4, 13-14). Predica de pe munte se încheie sub semnul speranței: „Bucurați-vă și vă veseliți!” Iisus e „duhul bucuriei”. „Bucurați-vă!” a fost primul cuvânt pe care L-a rostit și după Înviere. El ne îndeamnă să ne bucurăm de tot ceea ce ne dă Dumnezeu, de speranța în viață, în bine, să fim căutători de dreptate și făcători de pace. Toate virtuțile cuprinse în cele nouă fericiri sunt strâns legate nu numai una de alta, ci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
am obișnuit să vedem soarele în apă, ne vom uita la lumina cea adevărată...”<footnote id="27"> Sfântul Vasile cel Mare, Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură intelectuală, ci mai ales constituie o pregătire pentru înțelegerea adevărurilor divine, ținta ultimă a căutărilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lucruri necuviincioase, imorale. Idealul creștin ultim, desăvârșirea, nu interzice asimilarea valorilor culturii păgâne astfel triate, dimpotrivă, un suflet îmbogățit cu astfel de comori, care nu contrazic adevărurile religiei, va fi mai aproape de Dumnezeu. În lucrarea sa Etica, Sfântul Vasile îi îndeamnă pe copii să-și asculte și să-și onoreze părinții, iar pe aceștia de pe urmă îi sfătuiește să-și educe copiii în disciplină și iubire de Dumnezeu, dar cu bunătate și blândețe. În Regulile pe larg, el îi sfătuiește pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În cadrul acestei lecții elevii au descoperit că smerenia sau modestia morală este atitudinea interioară de respingere a înfumurării, a impresiei bune, fără reproș față de sine și, dimpotrivă, aplecarea atentă, serioasă și permanentă la glasul conștiinței. Generozitatea, atitudinea morală care te îndeamnă să-l ajuți pe cel care are nevoi, a fost dezvoltată elevilor prin intermediul mai multor lecții: pilda Samarineanul milostiv, pilda Bogatul nemilostiv și a săracului Lazăr, Cele 9 Fericiri etc., dar și prin implicarea elevilor în mai multe activițăti caritabile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mesaj prin învierea lui Lazăr. 2. cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda fiului risipitor - ne îndeamnă la căință și iertare. Metoda inductivă însoțește explicațiile profesorului, mai ales când acesta utilizează în lecție material intuitiv. Prin îmbinarea explicațiilor cu mijloacele intuitive, profesorul conduce pe elev spre observarea aspectelor exterioare ale materialului intuitiv. În lecția Puterea credinței și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare, proprie tuturor oamenilor, este mai prezentă decât la adulți. Comportamentul persoanelor-model are efect sugestiv asupra elevilor, care încearcă să le urmeze, și îi îndeamnă pe aceștia la fapte sau acțiuni morale. Domnul nostru Iisus Hristos este modelul prin excelență: Învățați-vă de la mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre(Matei 11, 29). Prin lucrarea Sa Mântuitoare, El
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare sufletească. Profesorul îi va îndemna pe elevi să-și formeze deprinderea de a medita asupra faptelor săvârșite în ziua care a trecut, în fiecare seară, după rostirea rugăciunii. Deprinderile morale sunt faptele și virtuțile duhovnicești ale creștinului. Practicarea lor, în conlucrare cu harul divin, conduce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
voia să o transmită „istoriei”. Deci o deformare oarecum conștientă a transmiterii. Presupunem însă că domnitorul în cauză nici nu a făcut un asemenea calcul, ci un cu totul altul, centrat pe interesele sale personale: principala rațiune care l-a îndemnat să ia o asemenea poziție a fost teama de a pierde tronul și veniturile pe care le putea obține în această calitate. Chiar dacă un război împotriva turcilor s-ar fi încheiat cu un rezultat incert, țara sărăcită nu ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de pâine. N-avem vreme de stat; n-avem vreme !” Numai pe cei cu mai multe răni și cu lovituri grave Îi puteau opri medicii. Un batalion din regimentul 32 Își aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații. Stați, băieți ; așteptați să vie vremea ! Oatașii lepădară bocanci și haine, zvârliră coifurile; păstrară pe ei numai armătura și muniția. Hai, domnule maior, că nu mai putem ! Și au pornit; au izbit năprasnic În puhoiul dușman. Au murit acolo
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea versurilor ocolește dojana, ba mai mult, nu degajă asprime „ioanică”. Figura „preabunului Ioan”, cel ce vorbește de Apocalipsă „deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
ce zăcea la întuneric, cel căzut în robie își aștepta izbăvitorul, cel legat aștepta pe Cel care să-l dezlege, cel din jugul sclaviei, pe slobozitorul său. Erau aceste lucruri atât de mici și de neînsemnate, încât să nu poată îndemna pe Dumnezeu să coboare și să cerceteze pe oameni cum cercetează un doctor pe bolnavii săi, mai ales în starea nenorocită și vrednică de milă în care se găsea omenirea?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
4, 6). O femeie I-a împlinit dorința de-a scoate apă și I-a spus cele cuvenite, iar mulțimea samarinenilor ce-L aștepta L-a făcut să uite de mâncarea necesară. Căci ce a spus către ucenicii care Îl îndemnau să se împărtășească de mâncare: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine și să săvârșesc lucrul Lui (In. 4, 34)? Oare nu se vede și de aici că își făcea o plăcere și o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a adus folos și în alte moduri întrupându-Se. Căci a zdrobit stăpânirea morții, a luat puterea păcatului, ne-a dat tăria să călcăm peste șerpi și scorpii și peste toată puterea vrăjmașului. Se potrivea deci foarte mult ca să ne îndemne pe noi sau pe sfinții Săi ucenici să socotim că e dulce și plăcut și vrednic de toată prețuirea să fim totdeauna împreună cu El, Dătătorul atâtor bunătăți, arătându-Se continuu prezent și conviețuind cu noi. Dar Lui nu I s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru că de la început a trăit într-o casă cu moravuri desfrânate: s-a născut din părinți desfrânați, a fost crescut înconjurat de obiceiuri rele, de beții, de chefuri și de istorisiri rușinoase; un altul a avut multe exemple care-l îndemnau la fapte bune: educația, profesorii, auzirea cuvintelor dumnezeiești, lecturi mântuitoare, sfaturile părinților, povestiri cu pilde de curățenie și cumințenie, un trai înfrânat; mai târziu acesta este târât în același păcat ca și celălalt. Când va da socoteală de faptele săvârșite
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de foarte scurtă durată. La fel și cel care a fost crescut dintru început în buna credință, care a evitat orice învățătură ce strică dogmele despre Dumnezeu, care a fost crescut în legea lui Dumnezeu care înfierează orice păcat și îndeamnă la virtute, nu va avea, dacă trece de idololatrie, același cuvânt de apărare ca cel care a fost născut din părinți păgâni și dintru început a trăit între neamurile care învață idololatria”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acum blândețea. Și pe bună dreptate, că au trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta îi învață. 78 Uită-te la ei! Nu sunt lipsiți de o faptă bună sau două, ci de toate faptele bune. Nu numai că nu L-au hrănit pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un profan, un dușman. Cine nu are ca mamă Biserica nu poate avea pe Dumnezeu ca tată. Numai dacă a fost cineva în afara corăbiei lui Noe și totuși a scăpat, poate că scapă și cel ce e în afara Bisericii. Ne îndeamnă Domnul și zice: Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea și cine nu culege cu Mine, risipește (Mt. 12, 30). Cine calcă pacea și unirea cu Hristos, este împotriva lui Hristos. Căci zice Domnul: Eu și Tatăl una suntem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]