13,889 matches
-
trupului am fost judecați cu dreptate să avem parte de gheena înfricoșătoare”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 1, în PSB, vol. 81, p. 20-21) „Va veni cu adevărat timpul când va suna o trâmbiță înfricoșătoare, scoțând un sunet ciudat; și tot ce vedem se va desface, căzând din rânduiala ce se vede acum. Și lumea văzută va trece, primindu-și sfârșitul. Și se va arăta lumea celor cugetate, ascunse acum, descoperind tainele cu totul străine ochilor și urechilor și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de exemplu, coaliția compusă din dezertori de la HZDS, creștin- democrați, comuniști și maghiari, care l-a îndepărtat pe Mečiar din funcția de premier în 1994 și i-a luat puterea în 1998. HZDS a subliniat în nenumărate rânduri tema "întovărășirilor ciudate" și a caracterizat întreaga opoziție ca fiind nimic altceva decât "anti- Mečiar" și "anti-HZDS" (Slovensko do toho!, 18 iunie 1998), nu fără motiv totuși (cel puțin atâta timp cât Mečiar a fost la putere). Mai greu pentru Mečiar a fost să-și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență caleidoscopică, în ebuliția imaginației, în culoare, în zeflemeaua cumpătată, blândă, de fapt în recursul la bizarerii, la alăturări ciudate. Cu trecerea anilor poetul își mai temperează întrucâtva avangardismul, abandonează îndrăznelile prea căutate, adoptând treptat o perspectivă melancolică, cu toate că dă expresie în continuare exasperării existențiale și nu renunță la starea de căutare febrilă. Caracterizat de o mobilitate uimitoare, el are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
în detrimentul afectivului, chiar dacă suntem de acord să declarăm provizoriu acest mod de a privi lucrurile, tinde să scoată în evidență raționalul în detrimentul emoționalului. Intr-o manieră euforică, se schimbă denumirea terapiilor comportamentale pentru a se crea, sub o etichetă destul de ciudată la prima vedere, terapii așa numite „cognitiv-comportamentale”. Totul petrecându-se ca și cum s-ar dori să se ofere unuia dintre aspectele comportamentului, cogniția, o valoare explicativă inegalată până în acel moment. In mod evident, ar fi fost prea puțin rezonabil, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se facă remarcat pe stradă datorită comportamentului său sau îmbrăcăminții sale, etc.); acest tip de exercițiu poate fi propus și la sfârșitul terapiei pentru „a anihila sentimentul de a fi ridicol”: să danseze, să facă gesturi excentrice, să scoată țipete ciudate... în timpul ședinței de terapie, iar apoi într-un spațiu public. O listă de exerciții de transpunere în situație Unul dintre obstacolele care apar în programul de tratament al pacienților fobici sociali provine din dificultatea de a identifica transpuneri în situații
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp ce va mânca în caz de bulimie. Aceste bulimii „planificate” o șochează pe Gwen! El îi explică că va avea astfel impresia unui control mai mare asupra bulimiilor sale, deoarece va fi fixat limitele crizei. Ideea i se pare ciudată, dar ea acceptă să reflecteze în legătură cu aceasta. Terapeutul îi cere să renunțe definitiv la vomismente. Gwen pretinde că are nevoie de ele pentru a-și controla greutatea! El verifică fișa sintetică care indică faptul că, de la începutul tratamentului, greutatea este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze, germane, fanaro-grecești sau care or mai fi ele?!“ Ciudată poziție față de plăcintele noastre (și numai ale noastre, cel puțin cu numele)! Cu o denumire provenită din latină și menținută numai în limba noastră (și maghiarii cunosc „placsinta“, dar au luat-o de la noi), termenul „neaoș“ pare potrivit acestor bucate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
orz și apă (supus unei fermentații lactice, spre deosebire de cel din miere și apă, care a trecut printr-o fermentație alcoolică) a ajuns strămoșul tuturor borșurilor care umplu și astăzi farfuriile Europei răsăritene. Strămoșescul gust pentru acru Una dintre cele mai ciudate particularități ale bucătăriilor estului european este prezența importantă, între zemuri, a supelor acre. Ciorbe la noi și la bulgari, borșuri la ucraineni, ruși sau români, rassol ’nik, okroșka sau uha la ruși, barscz, kapusniak, krupnik sau zurek la polonezi, korhelyleves
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
majoritatea piețelor noastre... Avem lucruri bune, dar le ignorăm: în câte localuri românești se poate găsi Năsal, acest cașcaval cu aromă unică, obținut doar prin maturarea în peștera de la țaga, din județul Cluj? El este prezent pe piață, dar o ciudată orbire îi face pe bucătarii noștri să-l evite cu consecvență. Cu ce ar putea ajuta un asemenea produs la dezvoltarea bucătăriei noastre? Vom da un singur exemplu: banalul cașcaval pané, pe care Radu Anton Roman îl exilează în rândul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pretenții tehnic-culinare nemeritat asumate, câteva idei modeste care ar putea servi revitalizării meniurilor românești. Primul exemplu poate părea nesemnificativ, dar el ne oferă o variantă acceptabilă a împăcării dintre occidentalizare și tradiție: am întâlnit, într un restaurant bucureștean, un mixed-grill ciudat, construit pe verticală, ca un turn Babel al cărnurilor; la bază se afla o jumătate de chiflă (decupată transversal și scobită), umplută cu o carne de mititei din cea mai bună pe care am gustat-o vreodată. Ce aveam în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ne angajăm că vom converge către ținta de deficit structural într-un termen foarte scurt, ci numai după ce vom fi finalizat ajustarea fiscală, reformele în sănătate, situația companiilor de stat, arieratele etc. Al patrulea risc este legat de implicațiile macroeconomice ciudate ale formulării de la pct. a) din regula fiscală. În macroeconomie, riscul se numește fundamentalismul bugetelor echilibrate. Să ne gândim că datoria publică crește cu împrumuturile făcute în fiecare an pentru finanțarea deficitului. Dacă România va avea buget echilibrat în fiecare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de Ionel Teodoreanu. Deși „de o dezarmantă naivitate juvenilă” (Alexandru Paleologu), romanul interesează prin prospețimea stilului, cât și prin valorificarea liniei gidiene a esteticii autenticității. Cele câteva considerații scrise de Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
postum eseul Dostoievski în conștiința literară românească, cu o prefață de Alexandru Paleologu. Din păcate neterminat, eseul include și dezvoltă mai multe articole: Exegeze dostoievskiene, B. Fundoianu și cazul Dostoievski, Descoperirea lui Dostoievski, Romanul românesc și influența rusească. SCRIERI: Tinerețe ciudată, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1943; Moartea cotidiană, București, 1946; ed. pref. Ana-Maria Boariu, postfață Monica Pillat, București, 1979; Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1947; Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
București, 1947; Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București, 1969; ed. 2, București, 1971; Ion Barbu, București, 1969; ed. 2, București, 1982; Dostoievski în conștiința literară românească, pref. Alexandru Paleologu, București, 1976; Itinerarii istorico-literare, îngr. și pref. George Muntean, București, 1978; Tinerețe ciudată. Moartea cotidiană. Jurnalul unui adolescent, îngr. și pref. Monica Pillat, București, 1984. Ediții, antologii: Ion Pillat, Poezii, I-II, pref. Mircea Tomuș, București, 1967; Ion Barbu, Pagini de proză, pref. edit., București, 1968, Versuri și proză, pref. edit., București, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
pref. Al. A. Philippide, București, 1973; Ionel Teodoreanu, Pagini cu copii și adolescenți, București, 1973; O constelație a poeziei române moderne, București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
O constelație a poeziei române moderne, București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul”, 1947, 617; Piru, Panorama, 400-403; Nicolae Manolescu, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, CNT, 1969, 28; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul”, 1947, 617; Piru, Panorama, 400-403; Nicolae Manolescu, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, CNT, 1969, 28; George Muntean, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”. „Ion Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
să vorbească așa. Bine, nu trebuie să strigi. Eu ți-am făcut o propunere. Dacă nu vrei... În timp ce între fete are loc acest schimb de replici, se apropie Sergiu de ele. Le salută, dar răspunsurile i s-au părut cam ciudate. Fetelor, hai să mergem la o prăjitură, fac eu cinste, zise el zâmbind. Andra s-a bucurat de venirea lui Sergiu și a răspuns cu plăcere invitației. Mergeți voi, eu nu vin! a spus Andreea încruntată. De ce? a întrebat mirat
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
un vânt peste ea. A început să țipe și n-a mai fost chip să te înțelegi cu ea. Acuma, dacă spui și tu, pot să-ți mărturisesc și eu că de la ovreme mi se pare că are asemenea reacții ciudate, aparent fără o explicație. Nu cred că e vorba de ceva de acasă pentru că acolo, din păcate situația este "stabilă” de multă vreme, totul e la cota de avarie. Eu înclin să credcontinuă discuția Andracă situația a început să se
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
le-a înscris pe acestea printre cele paisprezece întrebări cărora nu li se poate da nici un răspuns. Nu este singurul care a procedat astfel. Confucius avea și el propria sa listă de lucruri „despre care Maestrul nu vorbea niciodată - „lucruri ciudate, fapte fizice, dezordini și spirite”. Cercetarea de dragul cercetării, doar pentru a ști mai mult, filosofia după modelul grecesc, nu a dat roade prea bogate în solul Orientului. Buddhismul este o expresie istorică a idealului uman universal. Punctul de plecare al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
foarte rar, în momente extrem de critice: un exemplu este cel petrecut între anii 1563-1565 cînd Caterina de Medici îl expune peste tot în regat pe tînărul Carol al IX-lea, sau cînd catalanii revoltați s-au văzut obligați să contemple ciudatul spectacol al "chipului regelui" în 1575. În orice caz, această comuniune funcționa mai degrabă între suveran și supuși, decît între un supus și altul. Natura prea puțin populară a acestui echilibru politic îl determină pe Ernest Gellner să nege posibilitatea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de autorul real în pretinsa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Chiar cuvântul sfânt (sanctus), limitat anterior doar la martiri, era acum acordat unei game mult mai diverse de bărbați și femei sfinte<footnote Gerald Bonner, op. cit., p. 15. footnote>. Totuși, această extensie era supusă în decursul timpului unei limitări oarecum ciudate: pentru că în timp ce martirii epocii persecuțiilor proveneau, din motive evidente, din comunitatea creștină ca întreg, în secolele care au urmat, norma de sanctitate a ajuns să fie exemplificată din ce în ce mai mult în ordinul monastic, care, începând cu ultima parte a secolului al
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ales”. Poate o mai mare atenție din partea redactorului de carte ar fi eliminat o serie de dezacorduri. Corect ar fi fost: „nu a existat an școlar...” (p. 189) și „oficial erau ortodocși” (p. 342). În plus, În volum există o ciudată variație a transcrierii unor nume proprii: Meyendorff/Mayendorff, Barth/Bart sau Păcurariu/Păcuraru. Enumerarea unor astfel de greșeli ar putea continua. Redactat Într-un stil alert și tranșant, departe de maniera În care sînt scrise istoriile ecleziastice oficiale (cu multe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]