15,474 matches
-
reflectată și în jurisprudența mai veche în aceeași materie, de exemplu Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003, prin care Curtea a realizat un control de constituționalitate a posteriori cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea și completarea unor reglementări referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 10 octombrie 2003. În considerentele hotărârii
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
sale de competență, în măsura în care soluționarea contestațiilor nu intră în atribuțiile birourilor electorale sau ale instanțelor judecătorești". 6. În cauză nu subzisă însă o situație asemănătoare, care să susțină posibilitatea examinării, cu caracter subsecvent în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, a constituționalității unui act normativ. Unicul scop al cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională formulate în prezenta cauză, distinct de orice acte comisive sau omisive ale autorităților implicate sau alte situații care ar putea fi circumscrise sintagmei de conflict
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative. De altfel, asupra constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 Curtea Constituțională s-a pronunțat cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului nr. 269 D/2013 al
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative. De altfel, asupra constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 Curtea Constituțională s-a pronunțat cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului nr. 269 D/2013 al Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 230
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
elementele de fapt ale cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aspectele relevate de autoarea excepției țin de modul de aplicare și de interpretare a normelor criticate, ce nu pot fi convertite în vicii de constituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate. De altfel, însuși textul de lege criticat prevede că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acțiune
DECIZIE nr. 201 din 9 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252401_a_253730]
-
acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu și în celelalte cazuri. Aspectele referitoare la determinarea finalității capetelor de cerere pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147
DECIZIE nr. 201 din 9 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252401_a_253730]
-
excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile criticate ridică o problemă de constituționalitate din perspectiva art. 16 din Constituție, prin omisiunea de a trata în mod egal situații juridice care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. În ceea ce privește celelalte critici, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care apreciază că sunt
DECIZIE nr. 263 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi art. 3^1 alin. (1)-(5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253161_a_254490]
-
ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă, astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", critica de neconstituționalitate din această perspectivă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. V. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate vizează, pe de o parte, probleme
DECIZIE nr. 263 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi art. 3^1 alin. (1)-(5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253161_a_254490]
-
problema neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, ci este vorba de o problemă strict de interpretare și aplicare a acestora, în raport cu situația de fapt ce urmează a fi reținută de către instanța de judecată. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 323 din 23 martie 2010 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 220 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253177_a_254506]
-
pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială adoptat la 16 aprilie 1964 la nivelul Consiliului Europei. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea observă că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și internaționale invocate și în prezenta cauză. În acest sens este Decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, și Decizia
DECIZIE nr. 269 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253183_a_254512]
-
ales sau numit din oficiu." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 2, 4 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, și anume a imposibilității unei persoane juridice de a beneficia de acordarea ajutorului public judiciar, reglementat de ordonanța de urgență menționată. Prin Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 221 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253187_a_254516]
-
aflate pe rolul Curții de Apel Constanța. Aceasta întrucât, pe de o parte, aceste susțineri vizează o completare a textelor criticate, nepermisă de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar, pe de altă parte, vizează o problematică incidentă în situația unor norme generale și impersonale, iar nu a unor dispoziții destinate să rezolve o
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
Parlamentul a întrat în sfera de competență a executivului, nesocotind în acest fel art. 1 alin. (4) din Constituție. Referitor la clauzele criticate ale înțelegerii, apreciem că deficiențele de formă și de fond evidențiate dau expresie și unor vicii de constituționalitate. Astfel cum a reținut Curtea în decizia sus-citată "prin definiție, tranzacția are ca finalitate prevenirea sau stingerea unui proces și, ca atare, se încheie între părțile aflate în contrarietate de interese". Or, modalitatea în care legiuitorul a intervenit prin prezenta
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
45 privind libertatea economică, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 135 privind economia și art. 136 privind proprietatea. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 217 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013, și Decizia nr. 385 din 26 aprilie
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
fără rovinietă (a se vedea Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012). Distinct de acestea, referitor la critica vizând caracterul echivoc al normelor supuse controlului de constituționalitate, Curtea constată că acestea sunt suficient de clare, iar punerea lor în aplicare depinde de aprecierea judecătorului a quo, chemat să interpreteze și să aplice legea la speța dedusă judecății. Cu privire la prevederile art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
în vigoare, aplicându-se, astfel, retroactiv. Tribunalul Mureș -Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanței, în cazul de față se pune o problemă de aplicare a legii, și nu una de constituționalitate. De asemenea, nu se poate pune problema retroactivității legii, deoarece impozitul este stabilit numai pentru perioada de după intrarea în vigoare a ordonanței, și nu retroactiv, pentru perioada anterioară. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea
DECIZIE nr. 330 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253830_a_255159]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituționale, deoarece anumite soluții legislative prevăzute de aceste texte legale sunt similare celor declarate neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 ale Curții
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
prevederilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 119 din 16 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 5 mai 2012, a reținut că "tratamentul juridic diferit nu poate avea semnificația discriminării, cele două categorii de persoane aflându
DECIZIE nr. 277 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253822_a_255151]
-
Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 1.957 din 21 mai 2013 și formează obiectul Dosarului nr. 343A/2013. Prin această sesizare, autorii acesteia solicită Curții să se pronunțe asupra constituționalității Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată, susținând că aceasta este neconformă cu prevederile constituționale ale art. 34 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (1
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
alin. (1) și (4), art. 73 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121, art. 122, art. 138 alin. (4) și (5) și art. 139 alin. (3), aducând, în acest sens, în esență, următoarele argumente: 1. Legea supusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor constituționale ale art. 138 alin. (5) și art. 139 alin. (3), deoarece "cuprinde o lipsă a sursei de finanțare la nivelul Ministerului Sănătății." Astfel, autorii sesizării apreciază că, "în realitate, Ministerul Sănătății nici nu are cum să posede
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de cei 80 de deputați. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată, dispoziții care au următorul cuprins: "Articol unic. - Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
de finanțare."; ... - Art. 139 alin. (3): "Sumele reprezentând contribuțiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condițiile legii, numai potrivit destinației acestora." Procedând la analizarea susținerilor autorilor prezentei sesizări, Curtea reține că, prin conținutul său normativ, legea supusă controlului de constituționalitate se încadrează în categoria legilor ordinare, având ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
fonduri alocate de autoritățile administrației publice locale, donații, sponsorizări și fonduri din proiecte cu finanțare rambursabilă și nerambursabilă". 1. Trecând la examinarea criticilor, Curtea reține că, prin sesizare, se solicită, în principal, să se constate că legea supusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor constituționale ale art. 138 alin. (5) și art. 139 alin. (3), deoarece "cuprinde o lipsă a sursei de finanțare la nivelul Ministerului Sănătății." Cu privire la acest aspect, autorii sesizării invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.092 din 15 octombrie
DECIZIE nr. 320 din 19 iunie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
nu un aspect de ordin tehnic sau de detaliu, aceasta este supusă regulii instituite de art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituție, respectiv aceea a reglementării prin lege organică, ceea ce s-a și întâmplat prin legea supusă controlului de constituționalitate. Prin urmare, nici această argumentație nu poate fi reținută. Referitor la susținerea autorilor sesizării potrivit căreia au fost încălcate dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât nu au fost respectate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 10 iulie
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
pentru ca acesta să fie valabil și una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului -, condiții detaliate în art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Or, legea supusă controlului de constituționalitate vizează, între altele, tocmai modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 în sensul instituirii unui cvorum de participare și a unui cvorum de validare - aceeași condiție pentru toate tipurile de referendum, ceea ce nu este de natură a
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]