14,009 matches
-
versuri semnate Liana Cedru la revista „Brazda literară”, iar editorial în 1936 cu placheta Floarea amară. A făcut parte din mișcarea poetică Adonis, alături de Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Mihail Grama, Ion Larian Postolache, Petru Homoceanul ș.a. A colaborat la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Azi”, „Românismul”, „Pământul”, „Cruciada românismului”, „Festival”, „Luceafărul”, „Curentul literar”, „Provincia”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., uneori semnând Emil Gicana. A mai publicat volumele Fântânile tăcerii (1940), Cartea plecărilor (1941), Înalte vânturi (1943; Premiul Academiei Române), reunite parțial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
recenzii la „Revue de langues romanes”, „Actes du Congrès de la Latinité”, „Mélanges Louis Michel”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare” ș.a. Depășind stricta abordare istorico-literară, în cursurile universitare și în cărțile sale P. urmărește mereu direcțiile de evoluție ale unei perioade ori sensurile specifice ale unei opere și, totodată, semnificațiile generale ale faptului istoric și biografic. Materialul, colectat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
trebuia să fie un buletin profesional și totodată o publicație de literatură națională. Redactorul își propune să publice lucrări literare pe înțelesul cititorilor cărora le este destinată gazeta. Cele mai multe dintre scrierile incluse sunt reproduse din alte jurnale și reviste românești („Convorbiri literare”, „Tribuna”, revistele lui N.T. Orășanu ș.a.). Numele întâlnite în mod obișnuit sunt cele ale lui V. Alecsandri, Anton Pann, Iacob Mureșianu, N.T. Orășanu, G. Coșbuc, I. Creangă ( Povestea unui om leneș), Cilibi Moise. Se traduce din Camille Flammarion. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În 1975, ajuns la momentul retrospectivei poetice, V. își va retipări placheta debutului cu mențiunea că „are rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
a lungul anilor e prezent în „Contemporanul”, „Lupta de clasă”, „Veac nou”, „Cronica”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova” (pe care le-a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Jurnalul literar”, „Analele Bucovinei”. Spirit meticulos, Ț. a avut grijă să adune, în perioada cât a ocupat funcții înalte în nomenclatura comunistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
pe bază de chestionar Ancheta este o probă care constă din răspunsurile date de subiecți la o serie de întrebări scrise pe un formular special denumit chestionar, în legătură cu o anumită temă. Este o metodă de cercetare directă, sub forma unei „convorbiri în scris” dintre cercetător și subiect [F. Antonelli, I. Drăgan, M. Epuran, T. Rotariu, P. Iluț; G. Simion]. Pentru realizarea experimentului propus au fost întocmite și transmise 63 de chestionare profesorilor, antrenorilor și coregrafilor în gimnastica artistică feminină de la cluburile
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
l-a folosit ulterior spre a semna unele poezii. În 1867 soția și copilul îi mor, tragedie care îi va marca profund existența. Membru al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, P. scrie la „foaia” acesteia. Colaborator la „Convorbiri literare”, în 1875 se mută la Iași, unde este numit director al Bibliotecii Centrale, înlocuindu-l pe Mihai Eminescu. Scurt timp predă și la Universitate (1876-1878). Rupe însă relațiile cu Junimea și îl dă în judecată pe Mihai Eminescu pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Urmează liceul și Facultatea de Drept din același oraș, absolvită în 1886. Își continuă studiile la Innsbruck și Viena, obținând doctoratul în 1894. În paralel, colaborează cu articole de istorie și cu versuri la „Convorbiri literare”, „Candela”, „Gazeta Bucovinei”, „Revista politică” ș.a. Ales deputat în Parlamentul de la Viena (1897), devine și redactor al publicației „Foile legilor imperiale”. Ca deputat în Dieta Bucovinei, activează cu dăruire, fiind un talentat orator și organizator al Partidului Național Român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
a se afirma ca specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
susțină că, de fapt, a fost o «vizită oficială», practic echivalentă cu o «vizită de stat». O insistență fără obiect, pentru că documentele vremii vor Înregistra caracterul vizitei, așa cum a fost oficial anunțată de partea americană. În ultima instanță Însă, conținutul convorbirilor și al Înțelegerilor Încheiate determină importanța unei astfel de vizite, și nu caracterul acesteia”. Un al doilea element, la fel de important, este viziunea asupra drepturilor omului. Faptul că un regim totalitar nu punea nici un preț pe drepturile fundamentale nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sînt incluse și unele informări ale diplomaților de rang mai mic, mergînd În aceeași linie) se inspiră atît din surse publice (discursuri ale personalităților politice din țările respective, conferințe de presă, emisiuni de televiziune, articole de ziar), cît și din convorbiri particulare cu alți membri ai corpului diplomatic sau cu factori de decizie - desigur, niciodată cu reprezentanți ai opoziției. Faptele sînt relatate conștiincios, perspectiva fiind Întotdeauna, așa cum e firesc, aceea a puterii comuniste. Din acest punct de vedere, analizele sînt extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Austria. Documentele Înseși Îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei. Oricum, principalul cîștig dobîndit este deplasarea momentului În care s-a negociat România În schimbul Greciei (și al Poloniei) de la Ialta, cum se mai afirmă Încă adeseori, la Moscova, În cadrul convorbirilor bilaterale anglo-sovietice din octombrie 1944. Ba chiar, dacă se cercetează cu luare-aminte această corespondență, devine clar că Încă din mai 1944, deci Înainte de cotitura de la 23 august, Churchill Își formase părerea pe care, mai tîrziu, o va apăra față de Roosevelt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iugoslaviei În cel puțin trei state independente - Croația, Slovenia și Serbia! Cel mai interesant e Însă un pasaj din memoriile lui Cordell Hull, publicate În 1948 și, pare-se, nefolosite de istoricii români. Fostul secretar de stat se referă la convorbiri purtate cu guvernul de la București cîndva În timpul asediului Odessei, deci Înainte de 16 octombrie 1941: „Românii ne-au asigurat că nu vor ocupa decît teritoriile obținute de Rusia În 1940 prin pactul secret Ribbentrop-Molotov și că vor păstra o poziție defensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a purtat discuții cu politicienii din toate partidele, cu oameni de afaceri, precum și cu reprezentanți ai armatei sovietice de ocupație. Între Sofia și București, Ethridge a făcut, Între 12 și 19 noiembrie 1945, o deplasare la Moscova, unde a avut convorbiri cu oficiali sovietici, inclusiv cu A.I. VÎșinski. Dilema Washingtonului la sfîrșitul anului 1945 era: ori se menține pe pozițiile adoptate la Ialta și Potsdam, ori lasă Balcanii În sfera de dominație a URSS. Ethridge a sintetizat aceste chestiuni În Memorandumul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Park, Record Group 59 file 871.00/12-745. Însă Ulrich Burger a apelat la microfilmele aflate la Bayerische Staatsbibliothek München. Department of State. Internal Affairs of Romania. Decimal File 871, Film R 87/51, Rolle 2. Microfilmele utilizate nu conțineau convorbirile cu unele persoane pe care Mark Ethridge le contactase În misiunea sa la București (p. 98). E posibil ca respectivele interviuri să se afle În arhivele americane și să apară În urma unor noi investigații. Prima secțiune importantă din document este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privește atitudinea față de URSS, Ethridge credea că acesteia trebuia să i se vorbească În singurul mod inteligibil pentru ea. În scrisoarea pe care a Înaintat-o secretarului de stat J. Byrnes, la 8 decembrie 1945, M. Ethridge aprecia că, În urma convorbirilor pe care le purtase cu peste 300 de persoane, guvernele din România și Bulgaria nu erau reprezentative, democratice, În spiritul Ialtei. E important de menționat cu cine s-a Întîlnit trimisul Departamentului de Stat la București. Au fost membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-și bine „poezia”); generalul Rășcanu (oportunist, lăudîndu-i pe comuniști); Ștefan Voitec (banal); Lucrețiu Pătrășcanu (inteligent, capabil să discute, dar prizonierul propriei orientări politice); Ana Pauker (l-a apreciat pe Ethridge ca „persoană periculoasă”, reprezentînd „o dublă amenințare”; comparativ cu alte convorbiri cu membri ai guvernului, cea cu Pauker a fost foarte lungă, dovadă și a interesului special pe care Îl manifestau americanii față de un personaj atît de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 În comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu Pauker a fost foarte lungă, dovadă și a interesului special pe care Îl manifestau americanii față de un personaj atît de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 În comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Liberal (o convorbire foarte lungă; i-a făcut lui Ethridge o schiță a istoriei recente a României, insistînd pe instalarea guvernului Groza, nereprezentativitatea acestuia și lipsa libertăților, comunizarea accentuată; antisovietismul/anticomunismul, ca și filoocidentalismul lui Maniu erau nedisimulate, el credea că sovieticii ar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Relations, ed.cit., p. 47. Vezi si Idem, „Romanians”, in Stephan Thernstrom (ed.), Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massaschusetts and London, England, 1981, p. 880. Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massaschusetts and London, England, 1981, p. 880. Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum sînt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca În America de la Unire Încoace”, America, 15 mai 1922
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Radio Liberty, The University Press of Kentucky, Lexington, 2000. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 107. Cele mai importante acțiuni În acest sens au fost condamnarea invaziei sovietice din Afganistan și contribuția la deschiderea convorbirilor egipteano-israeliene, În 1978. Culminînd cu participarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, boicotate de restul țărilor comuniste. Revine obsesia părții române pentru informarea exclusiv din surse guvernamentale. În 1931, 61 de locuințe construite prin credite de la Societatea comunală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru lucrări efectuate în regie proprie. 77 07 Transport Transportul bolnavilor ce beneficiază de acest drept și însoțitorii acestora. 78 08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet Plata serviciilor de poștă, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax în țară. Plata �� convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, internetul. 79 09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional Piese de schimb, anvelope și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209204_a_210533]
-
07 Transport Transportul bolnavilor ce beneficiază de acest drept și însoțitorii acestora. 78 08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet Plata serviciilor de poștă, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax în țară. Plata �� convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, internetul. 79 09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional Piese de schimb, anvelope și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport. Cheltuieli pentru întreținerea și repararea mijloacelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209204_a_210533]
-
pentru lucrări efectuate în regie proprie. 77 07 Transport Transportul bolnavilor ce beneficiază de acest drept și însoțitorii acestora. 78 08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet Plata serviciilor de poștă, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax în țară. Plata convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, internetul. 79 09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional Piese de schimb, anvelope și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209206_a_210535]