15,139 matches
-
roman, care vădeau justa înțelegere a m ediului rural.” Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene (Din Academia Bârlădeană - Întoarcere către adolescență) Gurița Bârladului Revistă umoristică, Bârlad, 1923 (I. Hangiu: Pr esa literară românească 1789‐ 1948, Editura pentru literatură 1968). * 347 Idealul Idealul, revistă lunară, literară, politică și socială, apare în perioada 1 ianuarie ‐ septembrie 1923 și cu intermitență până în 1926. Este scoasă de către un grup de tineri intelectuali comuniști, printre care și profesorul Petre Con stantinescu - Iași și fostul său elev
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care vădeau justa înțelegere a m ediului rural.” Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene (Din Academia Bârlădeană - Întoarcere către adolescență) Gurița Bârladului Revistă umoristică, Bârlad, 1923 (I. Hangiu: Pr esa literară românească 1789‐ 1948, Editura pentru literatură 1968). * 347 Idealul Idealul, revistă lunară, literară, politică și socială, apare în perioada 1 ianuarie ‐ septembrie 1923 și cu intermitență până în 1926. Este scoasă de către un grup de tineri intelectuali comuniști, printre care și profesorul Petre Con stantinescu - Iași și fostul său elev, jurnalistul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
largă a literaturii române și străine, dând „deosebită atențiune chestiunilor muncitor ești”, „luptând pentru drepturile femeilor”, angajându‐ se că „va publica lucrări literare, științifice și de economie politică”. În anul II de activitate, seria a II‐ a, în numărul 1 „Idealul” dă semnalul: „Reapărem!” - ca editorial și publică lista colaboratorilor săi: Ireghina Tudore, Mihail Cruceanu, poet, profesor și avocat; Petre Constantinescu - Iași, profesor; Ion Mehedințeanu, publicist; Carol Drimer, publicist; C. Pajură, învățător și ziarist, Eugen Relgis, publicist; I. Klein, profesor și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gh. Dinu, literat; I.D. Cușman, P. Mușoi, publicist; Mary Aizicov; M.S. Negură; I.M. Har, Remus Cerbu - Murgeni, publicist. Revista oferă publicistică și versuri de esență socială, cronică literară și revista presei; „Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai) apoi la București (iunie - 23 septembrie 1923); reapare în februarie 1936, cu titlul și subtitlul IDEALUL. Publicație lunară (I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, Ed. Fundația Cultura Română, București
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literară și revista presei; „Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai) apoi la București (iunie - 23 septembrie 1923); reapare în februarie 1936, cu titlul și subtitlul IDEALUL. Publicație lunară (I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, Ed. Fundația Cultura Română, București 348 1996). * Indus T Indus T, revistă școlară, editată la Grupul șco lar Industrial Bârlad. Primul număr a apărut în decembrie 1995 , iar din 1996 s‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
totul alte condiții, câțiva liceeni, printre care G. Ibrăileanu și Raicu Ionescu întemeiau la Bârlad Asociația „Orientul”, despre care, mai târziu, criticul „Vieții românești” nota: „am format o tovărășie bazată pe prietenie, pe tovă rășie de idei, pe comunitate de idealuri.” ... Acum, la al 4‐lea număr, revista și‐ a conturat un profil în care, echilibrat, sunt inserate pagini de istorie, portrete literare, creații proprii, critică, probleme de domeniul științelor, curiozități științifice, folclor. S‐au stabilit câteva rubrici și s‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice, anul I 1933.....................357 Justiția Tutovei........................................ ..........358 Labirint ............................................... ..............359 Lumea elevului ............................................... ...360 Lumea elevului, revistă editată de școala cu clasele I-VIII Mireni, nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
moartea lui Stalin și în timpul insurecției maghiare. Ceilalți, mai tineri, au fost deja crescuți în socialism sau au fost chiar copiii susținătorilor regimului. Ei au în comun traversarea unei crize morale și descoperirea bruscă, sau printr-o lentă maturație, că idealul lor era fals și că drumul pe care o apucaseră era o fundătură. Nagy în 1958, Dubcek în 1968 au fost convertiți. Amândoi au fost la începutul comunismului persoane integre, puțin romantici chiar. Mai târziu, Geremek și Kuron în Polonia
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Chiar și cuplurile necăsătorite se stabilesc pe valori de exclusivitate și de fidelitate. Caracterul constant al sentimentelor (cu toate nuanțele dragostei și ale afecțiunii), durata legăturilor, raporturile sexuale limitate la cadrul cuplului sunt demne de a fi valorizate. La nivelul idealurilor, infidelitatea este o contravaloare. În exemplul dat, "tribunalul istoriei" operează fără referință la absoluturi transcendente, el lucrează pe materiale istorice, dintre care pe unele le "absolutizează". Dificultatea acestui tip de răspuns rezidă în găsirea cri-teriului care ne permite să afirmăm
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în legiune existau și aventurieri, dar și "o însemnată proporție de idealiști convinși, care și-au sacrificat viața pentru o cauză pe care o identificau cu cea a civilizației creștine". Această mărturie asupra contextului epocii clarifică destul de bine valorile subînțelese (idealul cruciadei antibolșevice), ca și pe cele exprimate în anunț (fidelitatea, camaraderia în luptă, solidaritatea politică, onoarea, amintirea). Ziaristul responsabil cu rubrica de decese a citit anunțul la un prim nivel (o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau de ierarhie. Pentru realizarea analizei, reveniți asupra cifrelor și literelor din text: (1) Prezentarea actorului și a misiunii sale, care servesc drept elemente contextuale. (2) Este dată sursa: Manualul ofițerului. Putem să considerăm aceste valori enunțate drept "valori programate" (idealuri): profesionalism, competență, supunere (valoare obținută printr-o operațiune de transcriere, pornind de la revelatorul "gata să lupte"), calm, fără ură, detașare. (3) Întoarcere la prezentare (element contextual). (4a) Prezentarea continuă. (4b) A doua sursă: imnul ofițerilor. Acesta conține un revelator de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se afirma în mod definitiv în trecutul apropiat. Tot antichității, și mai ales geniului organizator al romanilor, datorăm simțul Statului și ideea de drept, care asigură stabilitatea instituțiilor, buna gestiune a afacerilor private și guvernarea afacerilor publice (e adevărat că idealul democratic este de origine greacă, dar la Atena era asociat cu sclavagismul. Idealul democratic, așa cum îl concepem astăzi, s-a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
geniului organizator al romanilor, datorăm simțul Statului și ideea de drept, care asigură stabilitatea instituțiilor, buna gestiune a afacerilor private și guvernarea afacerilor publice (e adevărat că idealul democratic este de origine greacă, dar la Atena era asociat cu sclavagismul. Idealul democratic, așa cum îl concepem astăzi, s-a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a fost obținut prin analiza anchetelor asupra valorilor, acestea fiind examinate în lumi-na variabilelor religioase. Abordând analiza care urmează, cititorul trebuie să se raporteze mereu la faptul că aici, mai mult decât în alte domenii, valorile sunt, în același timp, idealuri. Ele sunt adesea trădate de comportamente, mai ales în perioadele de decadență. Dar tot ele sunt cele care inspiră reînnoirile și reformările. Valoarea care se află în centrul mesajului creștin este dragostea, care poate să ia diferite aspecte: generozitate, caritate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele arabe) sau din Extremul Orient. În spatele acestor progrese se ascunde figura meșteșugarului, a inventatorului, a artizanului, idealul lor de lucru bine făcut. Spiritul prometeic nu va înceta să lucreze, iar valorizarea muncii se răspândește. Renașterea, călătoriile de descoperire și Reforma Secolele XV și XVI sunt martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ritmului. A face o serenadă este cu totul altceva decât a ține o conferință la un congres. Morala este cunoașterea binelui și a răului. Ce este corect? Cum să acționăm într-o anume circumstanță sau în alta? Principii, legi, imperative, idealuri ne răspund acestor întrebări și ne inspiră conduitele. Le primim prin intermediul educației și le confirmăm, le modificăm sau le abandonăm apoi din cauza experiențelor și a influențelor pe care le primim. Acestea pot fi bine înrădăcinate și coerente, dar putem să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de fapt, nu este posibil să faci o demonstrație pe deplin convingătoare, care să nu lase loc obiecțiilor. Bunul-simț Alături de calități ca inteligența sau creativitatea, bunul-simț pare să fie o virtute modestă. Nu are o bună reputație în lumea științifică. Idealul cercetătorului nu este oare de a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la o primă vedere, că Soarele se învârte în jurul Pământului? Totuși, tot de bun-simț este să nu acceptăm toate mesajele care ne parvin
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că trebuie să asigurăm pentru toți o existență al cărei nivel să nu presupună diferențe considerabile. La fel, eficacitatea și participarea sunt în opoziție. Unii pretind că deciziile eficace nu tolerează pălăvrăgeala, ele tre-buie luate de șef. Alții afirmă că idealul democratic și respectul datorat oamenilor pretind să se ajungă la un consens prin participarea tuturor celor interesați. O altă anomie separă "porumbeii" de "șoimi". Primii sunt adepții dezarmării unilaterale, ceilalți cred că trebuie să îl încolțești pe adversar, să fii
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
organizare și de funcționare al societății respective. Dacă acestea sunt satisfăcute în mod liber, rezultatul va fi starea de sănătate. Dacă ele sunt blocate, va apărea boala psihică (vezi schema de mai jos). fig. p. ms. 37 Realizări (aspirații și idealuri) Aria frustrărilor (modelul anticipat către care se tinde) Experiența (experiența și evenimentele personale trăite anterior) EUL Idealuri (proiecte, experiență anticipativă) Bilanțul personal (identitatea construită psihobiografic) Eșecuri (frustrări, conflicte, psihotraumatisme) Un fapt important care intră în discuție, se referă direct la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
starea de sănătate. Dacă ele sunt blocate, va apărea boala psihică (vezi schema de mai jos). fig. p. ms. 37 Realizări (aspirații și idealuri) Aria frustrărilor (modelul anticipat către care se tinde) Experiența (experiența și evenimentele personale trăite anterior) EUL Idealuri (proiecte, experiență anticipativă) Bilanțul personal (identitatea construită psihobiografic) Eșecuri (frustrări, conflicte, psihotraumatisme) Un fapt important care intră în discuție, se referă direct la antropologia psihiatrică și psihopatologică. Modelul de viață al unei persoane umane nu este cuprins numai între cele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o ființă funciarmente neliniștită. El își caută permanent „liniștea” și „starea de echilibru”. Este o ființă oscilantă și nemulțumită care tinde către împlinire. El aspiră permanent către starea de echilibru și perfecțiune. Este o aspirație în care sunt concentrate atât idealurile moral-spirituale, precum și cele logice și sufletești. Aceasta a dus la dihotomia „bine/rău”. Binele este condiția stării de sănătate, de echilibru fizic, sufletesc și moral. Răul este ruperea unității și tulburarea stării de echilibru fizic, sufletesc și moral al omului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
surprinde la corpul sau psihicul persoanei bolnavului. Rezultă o combinație dintre „vizibil” și „enunțial”. În felul acesta, plecând de la funcția sa aparent analitică, tabloul clinic are rolul de a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie al treilea aspect al clinicii. Tablourile bolii antrenează gândirea clinică către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura ansamblului de enunțuri se produce în felul următor: a) transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produce în felul următor: a) transformarea simptomului în semn; b) trecerea de la bolnav la boală; c) accesul de la individ la conceptual. A descrie înseamnă „a vedea și a ști în același timp”, susține M. Foucault. În felul acesta „limbajul devine idealul cunoașterii științifice” (M. Foucault). Orizontul experienței clinice se va constitui din „vizibil” și din „enunțiabil”. În sfera acestei „experiențe clinice” ca orizont epistemologic specific, M. Foucault distinge următoarele aspecte principale: 1) Structura alfabetică a bolii în legătură directă cu definirea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „dispoziții morale” care reprezintă „vocația de medic”. Vocația este absolut indispensabilă pentru două profesiuni: preoția și medicina, la care mai adăugăm și psihologia. Vocația se leagă de o aureolă de mister și de miracol, de a te devota unui ideal și de a accepta în mod voluntar sacrificiul pus în serviciul altora. Medicina este o morală practică ce implică o credință puternică. Medicul refractar oricărei credințe confesionale, liber-cugetător, pozitivist sau ateu, nu poate avea un suport moral care să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
probleme noi, dificile, diferite și fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți sau, dimpotrivă, dorința de a se separa de ceilalți, sau chiar de identificare cu modelul generației lor. Pentru tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]