15,885 matches
-
piață liberă, avere, interes și altele, și e instructiv - uneori chiar și amuzant! - să ne consultăm dicționarele elaborate sub comunism, chiar și cele realizate sub egida Academiei - a „acelei” Academii! -, în care multe noțiuni ce țin de economia liberă, de ideologie, de spiritualitate sunt sau eludate, expediate sumar, sau interpretate tendențios. Iar azi, într-o Românie în sfârșit liberă, aceste noțiuni, eludate sau ocultate sub comuniști, își iau cumva revanșa, explodând pur și simplu, vezi cuvântul „privat”, care a dus aproape
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apărută în ’77 - supraviețuire cu încă ceva, puțin, foarte puțin în plus!...” Nu, nu poți supraviețui aproape o jumătate de secol într-un sistem social care vine peste tine nu numai cu tancurile și cu armele, dar și cu o „ideologie dintre cele mai avansate”, dacă nu te acomodezi cât de cât, dacă nu apelezi la acele „mecanisme” la care instinctiv apelează și un corp viu în primejdie: adaptarea, de care a făcut atâta caz „revoluția darwinistă”, adaptarea, în feluritele, uneori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și „muncă”? Munca, un concept, printre altele, compromis chiar de comuniștii ce se voiau expresia clasei muncitoare!... Dar chiar și burghezia a compromis, denaturat, „defăimat” această noțiune, deși pe ea, pe această „calitate” se baza, ca să zic așa, întreaga ei „ideologie” și luptă împotriva păturilor aristocratice care o disprețuiau!... Pe muncă s-a bazat, de altfel, întregul dinamism și avansare tehnologică și civilizatorie formidabilă a burgheziei. Și, cu toate acestea, munca a devenit tot mai mult, pe măsură ce ea, burghezia, mică, mijlocie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
națională trebuie să aibă și un public al lui, relativ larg, pentru a putea fi și un factor de influență al suprastructurii, al „luminării neamului”! Sigur, în felul meu de a demonstra rolul și profilul unui romancier se trădau „relicvele” ideologiei post-memorandiste ardelene și, deși estetica mea e mai aproape de Camil Petrescu sau H.P. Bengescu, de fapt, în anii aceia, Liviu Rebreanu sau un Victor Hugo mi-erau modelele și mai puțin „experimentaliștii”și admirabilii Svevo, Proust sau Joyce. De Proust
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am emis câteva păreri, apărându-l și pe Ivașcu și revista sa, Contemporanul - deși la În absența stăpânilor, prin Manolescu, revista publicase o cronică acut negativă și absolut tembelă! -, iar, țin minte, propunerea pe care o făceam noului șef al ideologiei și culturii era să înceapă cu schimbarea profilului primei pagini a publicațiilor literare. „Să nu mai scrie editoriale anoste și conformiste un Cicerone Teodorescu sau Aurel Baranga, ci... Matei Călinescu și alții ce apără valoarea estetică, fără de care politicul cade
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se impună. Este ceva cu totul excepțional ca un cuvânt în -ism, născut după Revoluția Franceză, a putut da naștere și unei tendințe mai importante decât o simplă sectă extravagantă, un partid volatil sau o scurtă nebunie panurgică și ucigașă. Ideologiile născute după revoluția Franceză nu sunt în ton cu dezvoltările durabile. Sionismul era și el o astfel de dezvoltare, de altfel printre ultimele născute (termenul nu datează decât din 1890). Se bazează pe un postulat limpede: poporul evreu constituie o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca toate cele omenești. Că asta ar fi constituit "o scădere" pentru scriitorul M. S. I-am răspuns că voi lămuri cândva această chestie. Pentru moment, n-avem altă datorie decât aceea pe care ne-o impun împrejurările; să lăsăm ideologiile și să sprijinim realitatea care e statul românesc. Mi-a citit câteva sonete, două sau trei frumoase în adevăr. S-a purtat politicos și afectuos chiar. Mi-a spus lucruri puțin plăcute despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treia Titel.4 Cu fir Nylon foarte subțire și cu linguri Hardy cele mai mici. Ziua a fost extraordinar de frumoasă. Știuca n-a început a vâna decât după ora 4. Eminescu. Identitate a poeziilor lui E. din "Convorbiri" și ideologia Convorbiriștilor. Redacția deci alegea și-și permitea și să denatureze. E. a fost influențat și silit. (Panu și Creangă) Izbucnirea lui Eminescu împotriva lui Maiorescu și Convorbiriștilor (Vezi, pagina din dreapta) Eminescu a fost un răzvrătit nu numai în ruperea formelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe turci pe baza unei imagini destul de străină realității. A fost remarcată numai forța brutală a acestora. Pe măsură ce studiile în legătură cu istoria medievală au pătruns mai adânc în substanța lucrurilor, s-a văzut că turcii aveau o concepție politică și o ideologie care, în general, nu era cu nimic inferioară europenilor. Ba mai mult, se poate spune că, pe plan religios, turcii aveau o înțelegere ceva mai largă decât inchiziția catolică. Propaganda lor religioasă se făcea cu un deosebit talent. Politic, ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
clandestină a lui Nicolae Ceausescu este învăluită într-un mister explicabil. Biografia sa, apărută înainte de 1989, cu fotografii înfățisând numeroasa familie de la Scornicesti, este scrisă la comandă, făcând din acest tânăr oltean, un mare ilegalist, care nu iesea niciodată din ideologia marxist-leninistă. Cu ocazia unei manifestații desfăsurată în Bucuresti, la 1 mai 1939, Nicolae Ceausescu poate fi văzut într-o fotografie reprezentând un grup de comunisti, alături de domnisoara Elena Petrescu, cea care-i va deveni soție mai târziu. O altă activitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Central al Uniunii Tineretului Comunist. Această înaltă funcție o va deține până în anul 1971,când partidul îi încredințează altă sarcină, de data aceasta nu în organizația de tineret, ci, în Comitetul Central, devenind mebru supleant al forului comunist. Întâlnirea cu ideologia Partidului Comunist Român, s¬a produs în anul 1971, când îndeplinește funcția de secretar al Comitetului Județean Timiș, cu probleme ideologice. Rotirea cadrelor în deceniul al optulea al secolului al- XX- lea, era o proiblemă importantă în cadrul Partidului Comunist Român
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
liderii generației "leilor lui Spiru Haret". Contemporan cu doi iluștrii miniștri ai învățământului, proveniți din Partidul Liberal, Gh. Rădășanu a fost unul din promotorii ideilor haretismului, a susținut întregul program al ministrului Constantin Angelescu, fiind martorul visului României Mari, a ideologiilor extreme, a două războaie mondiale, a prăbușirii țării în comunism. Nimic din marile evenimente ale secolului nu l-au atins din crezul său, nimic din marile convulsii și dezastre care au străbătut lumea nu l-au clintit din credința sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de aceea, să explicăm elevilor ce s-a întâmplat cu vechii evrei, cum au ajuns ei să se răspândească în întreaga lume, cum s-a înființat statul Israel, cine sunt palestinienii (arabi) de astăzi și cum își fundamentează ei solicitările, ideologia și programul lor de luptă, care vizează, toate, crearea unui stat național sub numele de Palestina. Și exemplificările cu alte regiuni și cu alte probleme pot fi extinse la scara întregii lumi, deoarece fiecare zonă geografică și fiecare popor dispune
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
a sosit în comună o unitate de infanterie sovietică, apoi miliția, activiști de partid și un ofițer N.K.V.D. La indicațiile sovietului local, tata a fost nevoit să redeschidă cârciuma, unde noile autorități obișnuiau să servească masa, și unde era promovată ideologia comunistă, despre munca în colectiv, colhoz, despre desființarea comerțului particular și avantajele comerțului de stat, și în general despre ororile capitalismului și rapacitatea moșierimii românești. În luna august 1940, au început în comună arestările și deportările. Seară de seară, duba
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
axată pe reflectarea socialismului În literatură. Ni s-au făcut unele pregătiri În această direcție, dar majoritatea elevilor eram străini de ideile socialiste. Am Înșiruit scriitorii și poeții care au avut unele tangențe cu problema În cauză, dar nu și ideologia. Notarea a fost pe măsură. Nici textul de la limba latină n-a fost prea accesibil cunoștințelor noastre, cerându-ne timp mai lung pentru descifrare. Președintele Comisiei și examinator la istorie a fost Acad. C-tin Daicovici, pe care Îl cunoșteam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la Începutul tranziției de la capitalismul interbelic la comunism. În presă, la conferințele ASTREI și În special În liceu se ducea lupta Între ideile trecutului și cele ale viitorului, prezentate În fraze cât mai ademenitoare. Unii colegi au aderat la noua ideologie și s-au Înscris În organizația “Tineretul progresist”. Deși eram foarte bun prieten cu promotorul acestor idei În liceu, colegul Buldea Remus Ilie și am purtat discuții Îndelungate asupra noilor idei, n-am cedat și am urmat ideologia În care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la noua ideologie și s-au Înscris În organizația “Tineretul progresist”. Deși eram foarte bun prieten cu promotorul acestor idei În liceu, colegul Buldea Remus Ilie și am purtat discuții Îndelungate asupra noilor idei, n-am cedat și am urmat ideologia În care am fost crescut. Până când? Până când rezistența a devenit un obstacol de neînvins În drumul formării mele (1 aprilie 1965). Scriind despre ultimii ani ai liceului și preocupările mele din acele vremuri, n-aș vrea să se creadă că
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
că a fost un criteriu eficient, un criteriu operațional. Principiul "generaționist" e, firește, unul de consolare, bun când nu există altul mai abilitat, mai potrivit pentru descrierea fenomenului și pentru ordonarea lui. Și nu cred că exista. Din cauza monotoniei, uniformității ideologiei literare, în postbelic nu mai există, de fapt, școli și orientări literare. Singura posibilitate de a ordona epoca a rămas criteriul valurilor. Generațiile erau apoi destul de solidare și nu prea se practica difracția intrageneraționistă, tensiunea programatică din interiorul unei generații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Chifu, Marius Ghica, Patrel Berceanu, George Popescu, Constantin Barbu. Ei au și dovedit că sunt individualități pregnante în scrisul lor ulterior, fapt care a contat în atmosfera culturală a orașului unde masa critică era încă dominată de scriitori abonați la ideologia partidului. În acea Craiovă l-am putut vedea și pe Ion D. Sârbu, însă nu pot spune, ca alții, că l-am cunoscut. L-am ascultat la câteva ședințe ale Cenaclului "Ramuri", unde se dovedea foarte bun orator, cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
altă parte te și stimula. În sensul că trebuia să-ți construiești în așa fel discursul încât mesajul să nu fie la suprafață. Dezvolta imaginația poetică. În plus, aveai și satisfacția că ai reuși să treci prin furcile caudine ale ideologiei comuniste. Cenzura nu funcționa după un criteriu foarte clar. Erau momente când controlul devenea extrem de drastic. Dar erau și momente când porțile cenzurii se deschideau neașteptat. Trebuia să prinzi acest moment. Eu am avut norocul să trec prin ele aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o viziune unitar-organică? Dar în cazul acesta ajungem repede la soluțiile unui autor de dicționare, chiar dacă evenimentele ar mai putea fi ordonate pe grupări, pe coordonate geografice sau altcum. Dar o istorie a literaturii presupune explorarea, totuși, a fundalului, a ideologiilor, a formelor exterioare literaturii propriu-zise, dificultate cu atât mai mare cu cât deși te interesează, la nivelul limbajului, o ordonare pe genuri, scriitorul este un complex unitar, care poate să scrie și poezie, și proză, și teatru, ba chiar critică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care să propună modele teoretice pornind de la scriitorii români. De ce n-a făcut asta Matei Călinescu? De ce nu apar la Paris, la New York, la Budapesta istorii ale literaturii române care să proiecteze fenomenele în amplitudinea unor spectacole de idei, dezbateri, ideologii... ? Nu cred că de vină e doar faptul că astfel de idei, dezbateri, ideologii sunt prea localiste. Poate că de vină sunt tot felul de complexe, de care nu numai că nu reușim să scăpăm, dar de care nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și ei judecați și condamnați pentru războiul de distrugere fizică și morală dus în contra propriei națiuni. Acum ne sfidează și au tupeul să ne dea tot ei, nouă, lecții. Societatea civilă e în continuare insuficient de puternică, partidele, indiferent de ideologia afirmată, sunt infestate și controlate, la toate nivelurile, de garda pretoriană a comunismului. Votarea proiectului Legii lustrației ar fi o cale de debarasare de trecut și oamenii lui. Serghei Esenin a fost întrebat de oficialii vremii sale dacă nu dorește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cât de traductibilă este literatura română? Cât de tradusă este? Care e pragul greu de trecut dintre literatura noastră și intrarea în concertul literar european? Ce am avea pentru export, în acest moment, din literatura noastră? Cât este dezinteres/ prostie/ ideologie/ lipsă de viziune în angajarea indivizilor care ne reprezintă în instituțiile care trebuie să promoveze cultura română în exterior? Literatura noastră e perfect traductibilă. Contextul nostru istoric, cultural și mental este, uneori, mai greu traductibil, ceea ce explică diferențele care apar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai importantă decât viața privată, iar „timpul liber” al muncitorilor trebuia ocupat cu activități ce, în fapt, aveau rol de îndoctrinare și supraveghere. În toate aceste privințe, lucrarea doamnei profesor Serinela Pintilie ne oferă magistrale exemple de aplicare practică a ideologiei oficiale. Un fragment dintr-un proces-verbal al unei ședințe de partid, din anul 1951, este cât se poate de relevant: „Astfel, în domeniul agitație și propagandă, s-au reorganizat colectivele gazetelor de perete, s-a organizat un grup de agitatori
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]