15,922 matches
-
viața tradițională Îi deosebește de populația slavă dar sub raport lingvistic și politic se integrează În masa majoritară. De remarcat bogatul material documentar acumulat În biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate În cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prima ordine Asociațiilor din Franța și Italia. Aceste țări latine sunt susținătorii tradiționali ai României moderne. Aceste țări au sprijinit toate pregătirile care au premers marile reforme din România. Suntem legați de latinitate prin vechi relații interumane, prin cercurile de intelectuali, prin frăția de arme din primul război mondial care a dus la formarea Statului Național Unitar Român. Adresarea noastră către organizații din țările latine este o evocare apel ca acestea să sprijine programele din țară și din comunități. A venit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
marea familie românească. Important este ca Învățământul să folosească manuale identice În România și În Comunități iar Învățătorii și profesorii să predea după metode pedagogice identice. Sistemul de Învățământ introdus În țările balcanice pe timpul domnitorului Cuza-Vodă a creat generații de intelectuali și tehnicieni bine pregătiți și apreciați În țările În care se aflau. Departamentele guvernamentale vor veghea Îndeplinirea prevederilor Tratatelor bilaterale În condiții de reciprocitate. Este de datoria statului român să recapete patrimoniul școlar și bisericesc de odinioară, să construiască școli
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și să eviți să combați existența a două limbi și națiuni - română și moldovenească este o lașitate. Să rămâi neutru la programele T.V. destinate discreditării românilor de teama de a nu fi considerat naționalist este de asemenea o lașitate. Un intelectual are facultatea de a discerne capacitatea destructivă a războiului mediatic. Agresiunea prin T.V. are căile sale neuropsihice de a crea În subconștient fixații a căror efecte, un reputat gazetar le definește ca sindrom al irealității. „Cel ce vede pe ecran
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apăreau și în convorbirile avute cu o ocazie sau alta de diplomații ambasadei cu directori generali, directori, președinți de asociații artistice profesionale, profesori, cercetători etc. Sub conducerea lui Walter Ulbricht și Erich Honecker, RDG-ul, "stat al muncitorilor, țăranilor și intelectualilor germani", evolua în anii '70 pe coordonate economice pozitive, iar în politică urma, fără abatere, linia trasată de Moscova. Fiind avangarda "socialismului victorios" și "fereastra țărilor comuniste", era programat "să arate bine", nivelul de trai fiind ridicat, magazinele pline și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dar mă simțeam mai bogat, mai împlinit, reușind să câștig aprecierea nu numai a acelora pe care îi însoțeam, dar, ce era mai important, reușind să trec un examen profesional obiectiv și exigent în fața propriei conștiințe. Ziariștii străini, majoritatea distinși intelectuali, oameni de cultură, fini și pătrunzători analiști politici, de la care am avut multe de învățat. Buni cunoscători ai realităților românești, urmărind reflectarea acestora cu obiectivitate, admiratori sinceri ai poporului român, atât de încercat în anii aceia, ai istoriei noastre frământate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cam oscila cu volanul, așa că i-am spus să "tragă pe dreapta" și am preluat eu "conducerea". Era întotdeauna la momentele "oficiale" pus la patru ace și la înălțimea lui era bine clădit, iar datorită cărților căpătase și o față de "intelectual", așa că arăta foarte bine. Când am ajuns la "obiectiv", unde eram așteptați afară de întreaga conducere, directorul și ceilalți s-au repezit să-i strângă mâna șoferului, care stătea pe locul "de protocol", și nu șefului de misiune, care coborâse de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la Madrid și Geneva, pentru un consult medical recomandat din țară. Am transmis în acest sens o telegramă inițial conducerii Direcției America și ulterior am revenit cu solicitarea către adjunctul de ministru coordonator, Mia Groza, un om deosebit și un intelectual respectabil, descendentă a lui Petru Groza, care mi-a dat aprobarea, toate cheltuielile aferente suportându-le personal. Demersurile mele pe lângă conducerea MAE în sensul celor de mai sus, sunt semnalate într-o telegramă transmisă "Cooperativei" la 22.09.1981, de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
hotărât a se face „întovărășire” cu toți acei ce au teren în tarlaua „Răchiți”-Victoria, alegându-l președinte pe Ciupercuță (poreclă), de fapt, Sulugiuc. Prin înființarea întovărășirii, cei de la raionul Trușești au început să se poarte mai cu mănuși cu intelectualii comunei, s-au adus cadre didactice noi: profesori Maxim Ion, director;profesori: Sandu Constantin, Popescu Nae, Chihaia, familia Froicu și familia Țurcanu și învățători noi ca Șancariuc Ștefan, Gavril Gheorghe, Anton Elisabeta, Hrenciuc Maria și alți. În urma ședințelor de la raion
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Securității, general Drăghici, cu general Stănescu. Timpul a trecut și cu toate succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l în frunte chiar pe ginerele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care protestează, iar numărul lor se mărește cu alți noi membrii, printre care în anul 1971, au fost admiși Ion Iliescu, care a fost dat jos din fruntea Iașului, și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hotărât a se face „întovărășire” cu toți acei ce au teren în tarlaua „Răchiți”-Victoria, alegându-l președinte pe Ciupercuță (poreclă), de fapt, Sulugiuc. Prin înființarea întovărășirii, cei de la raionul Trușești au început să se poarte mai cu mănuși cu intelectualii comunei, s-au adus cadre didactice noi: profesori Maxim Ion, director;profesori: Sandu Constantin, Popescu Nae, Chihaia, familia Froicu și familia Țurcanu și învățători noi ca Șancariuc Ștefan, Gavril Gheorghe, Anton Elisabeta, Hrenciuc Maria și alți. În urma ședințelor de la raion
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Securității, general Drăghici, cu general Stănescu. Timpul a trecut și cu toate succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l în frunte chiar pe ginerele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care protestează, iar numărul lor se mărește cu alți noi membrii, printre care în anul 1971, au fost admiși Ion Iliescu, care a fost dat jos din fruntea Iașului, și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fostele vieți cu fostele sentimente, într-un amalgam lutos, rece, pământ rudimentar, pietros, nici ei nu mai există. Nici în amintiri nu-i mai putem vedea; ni-i imaginăm doar, și, desigur, cu totul altfel de cum au fost. * Cineva, un intelectual, ros vădit de alcool, bate sfios la ușă, cerând parcă să-i acompaniez insomnia. Privind cu interes la vechea mașinărie de înduioșat suflete, îmi propune s-o restabilească; "e ușor, sunt... am fost", corectează, specialist în mecanică fină. "Și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care nu figurau în programa școlară. Această dezordine în structura mea intelectuală nu am putut-o corecta ani de-a rândul, dar cred că, de fapt, mi-a folosit pentru că omul strict unilateral mi se pare incompatibil cu statutul de intelectual și această simplitate se răsfrânge în orice profesie, ca un defect. * O tăbliță, întâlnirea cu cel care am fost, încercarea de a mă explica, de la aceasta am pornit în această confesiune, convorbire cu mine însumi. Simt că, în aceste note
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-o și pe ea; deși era foarte bătrână, avea vreo nouăzeci de ani, să știți că era "foarte tânără", spiritual tânără. Soțul ei, doctor mare, profesor de medicină, a fost executat de bolșevici în 1917; spuneau că a fost primul intelectual din Odesa judecat sumar și spânzurat. Mama și fiica au reușit să fugă cu un vapor francez și, din 1918 până în 1925, au stat în Franța și Elveția. O duceau greu și, cum bătrâna știa perfect vreo cinci limbi, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
major, am aflat când, în stare de motan, mă strecor pe sub masă la Protocol, barul nostru central... Uite, iar mă încearcă senzația de comprimare osoasă, parcă nu mai sunt om, devin iarăși o jivină blestemată... Domnule, cu toată rușinea, ca intelectual distins, mă înțelegeți, am urgentă nevoie de niște votcă... altfel, iar mi se schimbă statutul, nenorocitul de mine..." L-am ajutat să-și păstreze statutul, am fost cu el la Protocol, ba și la o mică locantă, improvizată într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
avea totdeauna dreptate. Cultul lașului se menține, dincolo de mizeria orașului. Din Ciric, din Galata, Tătărași, Sărărie și Țicău, din toate străzile prăvălite ale vechiului Iași, de peste tot, răsare acest cult. Până și bucureștenii, mai snobi, mai cârcotași, mai subțiri, mai intelectuali, cum or fi, mai șmecheri, mai Mitică (cei mai mulți mitici din lume sunt concentrați la București), deci până și bucureștenii au acest cult al lașului. E un fel de obligație națională, nu merge altfel... "Trebuie să fii puțintel ieșean, dacă ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
minunată, doi mari profesori, într-o caleașcă (aproape în mărime naturală), Ioan Cantacuzino și Alexandru Slătineanu. Și multe altele, din vremuri duse... Nostalgia unor timpuri despre care am citit și am auzit că au fost frumoase atenuează, pe moment, mizantropia intelectualului contemporan. Au apărut, în ultimii ani, destule magazine de antichități, în care, pe lângă obiecte și cărți, fotografiile vechi aduc la prezent timpul trecut. Mai cu seamă unele buticuri bucureștene, imitându-i într-un fel pe buchiniștii parizieni, sunt prilejuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pare o utopie ori chiar o fantezie neserioasă. Nimeni nu-i interesat de această descoperire uriașă care, după părerea mea, este primul pas către nemurire. Ideea pare atât de extravagantă, încât nici nu este luată în seamă. Numai câte un intelectual îndrăznește să treacă dincolo de semnificația procedeului de laborator, de fapt relativ ușor de realizat. Când am văzut ce citiți, am avut plăcerea să sper că voi găsi un interlocutor. Nu am greșit..." A trebuit să-l ascult. După câteva vorbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nelămurită ne face să privim la mulțimea de cărți ca la o populație amenințată de apropierea unei primejdii de moarte. Ieri, într-o singură jumătate de zi, am ascultat, de-a lungul unei lungi călătorii, într-un compartiment plin de intelectuali, de la București la Iași, previziuni sumbre despre inevitabila dispariție a cărții și, desigur, cumplita degradare intelectuală produsă de acest eveniment. În continuare, acasă, o reluare (de data aceasta la un nivel mai evoluat), la t.v., aceeași temă; trei personaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
referitoare la diversele nume menționate în manuscris am utilizat următoarele lucrări: Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, București, 1940; Dicționar Enciclopedic, 7 vol., București, 1993-2009, Editura Enciclopedică; Enciclopedia Universală Britannica, 16 vol., București, 2010, Litera; Nicolae Hristu, Octavian Daniel și Alexandru Mircea, Intelectualii și Mișcarea Legionară, București, 2000, Fundația „Buna Vestire” și Fundația „Profesor George Manu”. Totodată, am consultat și surse de pe internet. Pentru redactarea textului doresc să-mi exprim recunoștința față de Valeriu Câmpean care a lucrat într-un timp extrem de scurt și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
morală atestate de toți cei ce l au știut îndeaproape (și reflectate lămuritor și în memoriile sale). I-a cunoscut (deocamdată sumar) pe Codreanu și Moța încă din vremea studenției (începutul anilor 1920), a avut relații constante cu mulți tineri intelectuali atrași de Mișcarea Legionară (precursori, membri sau simpatizanți), dar și-a impus o lungă perioadă de gestație (în care și a pus la punct cariera profesională, ca și bunii săi prieteni și colegi de breaslă P. P. Panaitescu sau Vasile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
apoi în clipa prăbușirii lui Ică Antonescu [35] să devină jumătate de ministru în guvernele antidictatoriale. Adevărat liberal - sau adevărat arivist, cum voiți să-i spuneți, căci pentru mine, în afară de burghezia bancară, în chip firesc încadrată în acest partid, cei mai mulți intelectuali din partidul liberal au fost prin definiție ariviști. Dar, digresiunea e prea mare, și de aceea mă opresc, întorcândumă la anul 1922. Încă din vara anului 1921 - înainte de intrarea mea la Universitate - studențimea română dezbătuse problema evreiască în Congresul de la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
plătit de intelectualii ofițeri de rezervă. Ceea ce este și perfect logic, de vreme ce fiecare dintre noi „civilii” am avut în liceu colegi care se rugau să nu fie lăsați repetenți, căci se fac... ofițeri, explicând și ura ofițerilor activi împotriva teteriștilor, intelectuali prin definiție, care le amintesc permanent inferioritatea culturii lor. Când te gândești că ani de zile am fost conduși de oameni inculți, cu abia 6-8 clase de liceu și o școală militară, nu e de mirare că am ajuns unde
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
20 de ceasuri, în seara următoare și fiind găzduit de Mitropolitul Tit, la [247] noua reședință a Mitropoliei, din curtea bisericii Sft. Ioan, una dintre vechile și frumoasele ctitorii voievodale din Bucovina. La conferință, în afară de legionari, au participat foarte mulți intelectuali din oraș, în frunte cu Mitropolitul, precum și un număr destul de mare de ofițeri. Doi dintre coloneii garnizoanei fuseseră atașați militari în străinătate - unul chiar la Varșovia - și nu aveau nicio simpatie pentru Germania, ca de altfel marea majoritate a ofițerilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]