15,766 matches
-
însuși Bach. Țin minte că, ascultând orga, îmi șiroiau lacrimile pe obraz. Cred că într-o viață anterioară am fost o catolică înfocată. Pe de altă parte, nu cred în vieți anterioare și ulterioare. Dar încă vreau să cred în Moș Crăciun. R.P. Păstrându-ne - mai bine zis revenind - în zona tabuurilor și a cuvintelor tabu, care erau, din câte vă a mintiți, cuvintele cele mai periculoase, cele legate de sex, sau cele cu încărcătură religioasă? Probabil că exista o ierar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și locul literaturii și artei în societatea noastră, împlinirile și scăderile, dar mai ales clarele și largile orizonturi deschise generos literelor și artelor românești.“ (Contemporanul, 3 iunie 1977) COZMA Viorel „Înfăptuim în încleștări de pară A vieții comunistă poezie, Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cadouri Germ. Groapa!! Cad. Întuneric. Scenă horr. cu ochelarii și nevăzăt. 1 ou spart. Picior praf. Cu A. pe pod târâș ½ porc în sac. sport. Copita pe asf. Tranșare în bucăt. Mama nervi. Mai pe larg, povestea sună așa. Înainte de Moș Nicolae, în 4 decembrie, pe la ora șase seara, pe un întuneric beznă, pornesc la trap să dau și să iau ceva provizii pentru sărbători. În mâna stângă duc sacoșa neagră de fâș cu o roată de trapist, care nu-i
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lui mă dor, sângele i se scurge într-o sondă, pe obrajii livizi i-au crescut țepi albi. Binevoitoare doar în secunda când le vâr banii în buzunar, surorile și infirmierele îl tratează cu o familiaritate jignitoare, ca pe un moș dat în mintea copiilor. Unde a rămas domnul distins și sigur pe sine de până ieri? Un trup gol sub cearșaf în salonul rece, umilit de neputințe; îmi cere un somnifer „ca să nu mai fie acolo“. Credeam că, dacă l-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
le aduc diverse chestii: săpun de ras și lame, ceai diuretic și Rebus, un joc de table, fise de telefon. Când intru pe ușa salonului, toți se bucură - m-au așteptat -, iar eu trec de la pat la pat, împărțind ca Moș Crăciun ceea ce și-au dorit, dar și puțină atenție tandră. Tata e mândru de mine și cam gelos că risipesc pe străini din timpul ce i se cuvine exclusiv. S-a înviorat, îl interesează iar rezultatele la fotbal, dacă lui
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Va trebui să mărșăluim pe jos, pe viscol și alunecuș, cu leucoplast lipit pe tălpile cizmelor? Iarna trecută a apărut o modă - ciorapi trași peste încălțăminte când e polei. O minimă cochetărie mă împiedică să adopt soluția. Doar babele și moșii fac asta. Chiar dacă îmi cârpesc lenjeria și ciorapii (nu-i pot înlocui fiindcă nu se găsesc), la suprafață tot îmi pasă cum arăt. Uneori, îmi pun și mărgele. 5 decembrie Și iluminatul public s-a înjumătățit. Când vin noaptea, în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
odată în tren și “îi puteau picioarele“. După ce iese din camera rece de baie, îl încălzesc cu föhnul și mă pune să-l caut în cap. Ne jucăm de-a maimuțele. Îmi povestește tot mai des de Ginel, țigănuș de pe Moșilor, devenit pentru el un model. Veneau împreună de la școală, când au văzut pe geamul unui subsol un bandit care ascuțea cuțitoaie la o tocilă cu scântei. „Și dacă vine să ne omoare?“, s-a speriat Tomi. „Nu-i nimic, mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu știe ce e comunismul. Creațiile noastre nu ar fi putut, în mod normal, servi scopului pentru care erau teoretic făcute, adică de a ocroti corespondența cetățeanului, care oricum era limitată la mărțișoarele de 1 Martie și pozele hâde cu Moș Gerilă. Erau prea scălâmbe cutiile noastre. Serveau în schimb scopului nespus, care era, bănuiesc, acela de a amesteca grupurile sociale și... sexuale. În primul rând muncitorii și eventualii viitori intelectuali: tinerii din liceele „bune“ - era cazul liceului meu - să nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
deja adunat de bunii noștri buni. Mai departe s-au fost duse numai daruri de ispită, aur, argint, rubine și mărgăritare și alte bogății care au menirea mai mult să smintească firea omului decât s-o înfrumusețeze. Daruri pe care moșii noștri Cârțâroșeni n-au pus niciodată preț. Iar Prea Marele nostru Dumnezeu, văzându-se cu mâna goală S-a întors necăjit din drum și S-a ridicat din nou la ceriuri de unde iarăși cu mărire va să vie să judece
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele din curte și tot ceea ce-i înconjura, pentru ca viața să le fie cât mai frumoasă. Încă un motiv pentru a primi prinosul recunoașterii noastre, generațiilor de azi și viitoare. Găsim cu cale că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e cu el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii Daciei de altă dată. Ceea ce era de demonstrat fusese demonstrat atunci în 1896 de acest curajos dac. Oamenii satului nostru sunt neîndoielnic, nemijlociți urmași ai învinșilor de pe columna Traiană. Prea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
limba dacilor nu era altceva decât un dialect al limbii tracilor, din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile constatăm din evoluția flagrantă a cifrelor dela o conscripție la alta. Și totuși aceste conscripții ne sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești, 1906 iobagi, 206 văduve ale iobagilor, 370 zileri, 114 scutiți de dare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că văduva defunctului conte Teleki Iosif de Szek, născută Iohana Roth de Kiralyfolvo precum și fiii excelenței sale, conții Laszlo și Iozsef Teleki de Szek, mai au în Principatul Transilvania, în mai multe locuri precum în Gernjeszeg, Lona, Szöres, Czelna, Sorestely, etc., moșii mari și rentabile, fără a cunoaște care dintre ele sunt moștenite sau ipotecate, fiindcă acele localități sunt foarte departe, motiv pentru care subcomisia nu le poate specifica în amănunțime. În schimb subcomisia cunoaște foarte bine moșiile Excelenței sale Contesa și ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și 75 fete. Dacă facem o medie, aflăm că în fiecare gospodărie de cârțoroșan găsim trei copii ghigani și năzdrăvani, viitori iobagi ce vor avea de luptat cu viața în acele dure condiții ale evului mediu. Și aceasta numai pentru că moșii, bunii și străbunii noștri iubeau cu adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
revolta poporului și că foarte curând după aceasta, la 4 august 1789 Adunarea Constituantă a votat desființarea privilegiilor feudale ale nobililor francezi, la 26 august adoptând Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. Ba chiar și-au făcut iluzia moșii noștri buni, atunci când împăratul Napoleon plecase în neinspirata sa campanie rusă, că acesta, după ce «l-a bătut fain frumos» pe împăratul Austriei va trece și pe aici în drumul său și va face ordine, iar lor le va face dreptate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce puneau în lumină drepturile românilor în Ardeal. Pentru aceasta el a fost condamnat la moarte și executat la Cluj. Deși înfrântă de trupele austriece și rusești, Revoluția din 1848 a avut totuși urmări însemnate pentru români, implicit și pentru moșii noștri din Cârțișoara, ea zdruncinând puternic orânduirea feudală care nu mai cunoștea limite în spolierea muncii iobagilor, impulsionând dezvoltarea capitalismului, contribuind esențial la dezvoltarea creșterii conștiinței naționale a poporului român, desființând efectiv iobăgia, prefigurând eliberarea socială și egalitatea în drepturi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bună rânduială cu cele necesare bunei desfășurări a slujbei de cult și a o cerceta regulat ca buni creștini în dumineci ca și în celelalte sărbători, lăudăm pe Dumnezeu, ne facem datoria față de sufletele noastre și cinstim totodată memoria înaintașilor, moșilor și părinților noștri care au zidit-o și au înzestrat-o, lăsând-o generațiilor de după ei, întru pomenirea lor. Iubiți creștini, Să stăm neclintiți în sânul bisericii în care am fost botezați, în care am primit sfânta Împărtășanie, în care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el fuma patru pachete de Mărășești (ba chiar unii se strîmbau dezgustați), și astfel povestea mea cu bunicu-meu și-a pierdut orice farmec. / Moment publicitar antitabagic - chestie care asu pra lui taică-meu a avut efect. Bunică-meu din Ardeal - Moșu, cum îi ziceam și cum se zice la „bunic“ în zona de unde era el - fuma într-adevăr patru pachete pe zi. Asta îl făcea să aibă o respirație fluierată. A trebuit de vreo cîteva ori să dorm în pat cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cedau nici cu morfină sau Fortral, se ruga, plîngînd, de taică-meu : „Fă rost de vreun medicament, oricît de scump, să mai trăiesc încă puțin...“. Pare o poves tire didactică și moralizatoare, dar asta e. Acum, este adevărat că lu’ Moșu nu i s-a tras numai din cele patru pachete de Mărășești zilnice. El a lucrat toată viața în mină - la minele de aur din Apuseni - și avea praf de siliciu în plămîni, silicoză adică. Asta se pare că oferă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
uraniu, păstorită de ruși. Faptul că mina era sub ruși nu e relevant, dar că minerii manipulau zăcămîntul de uraniu fără nici o protecție - asta deja mi se pare o chestie care trebuie luată în seamă cînd e să vorbim de Moșu. Moartea lui Moșu de cancer pulmonar mi-a ridicat mingea la fileu ceva mai tîrziu, cînd aveam să-mi joc cu succes trăirile existențialiste. Fumam de stingeam, eventual țigări tari, cubaneze, și le povesteam celor din jurul meu cum bunică-meu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ruși. Faptul că mina era sub ruși nu e relevant, dar că minerii manipulau zăcămîntul de uraniu fără nici o protecție - asta deja mi se pare o chestie care trebuie luată în seamă cînd e să vorbim de Moșu. Moartea lui Moșu de cancer pulmonar mi-a ridicat mingea la fileu ceva mai tîrziu, cînd aveam să-mi joc cu succes trăirile existențialiste. Fumam de stingeam, eventual țigări tari, cubaneze, și le povesteam celor din jurul meu cum bunică-meu a murit de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
iarăși singuri, el îi plasa pocnitori sub pat dimineața și îi punea praf de strănutat în batistele par fumate sau îi dădea ceaiuri din dopuri de plută. Uneori, își ascuțea cîte un băț și pro ceda cu ea așa cum procedase moșu’ cu dușmanii (moșu’, cuscrul ei din Ardeal, îi povestise nepotului că în război avea o lance legată de șa și că-i lua, astfel, pe nemți din fuga calului, ca în frigare). De la o vîrstă încolo însă, băiatul se cumințise
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îi plasa pocnitori sub pat dimineața și îi punea praf de strănutat în batistele par fumate sau îi dădea ceaiuri din dopuri de plută. Uneori, își ascuțea cîte un băț și pro ceda cu ea așa cum procedase moșu’ cu dușmanii (moșu’, cuscrul ei din Ardeal, îi povestise nepotului că în război avea o lance legată de șa și că-i lua, astfel, pe nemți din fuga calului, ca în frigare). De la o vîrstă încolo însă, băiatul se cumințise în mod neașteptat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Bănică! Multă vreme cuvântul nea nu l-am înțeles pentru că învățătorul nu ne-a explicat că este o prescurtare a apelativului nene (și acesta destul de puțin utilizat în comunitatea în care trăiam). Pentru noi erau familiare formulele de adresare: bădie, moșule, unchiule, domnule. Tot datorită explicațiilor și exercițiilor aplicative insuficiente, precum și ușurinței cu care educatorii trec peste unele cunoștințe aparent ușoare, matematica devine pentru mulți dintre elevi o disciplină aridă, grea, inaccesibilă. Cred că matematica nu ar mai fi atât de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]