15,245 matches
-
a găsit de cuviință să mă înzestreze... Am făcut cum a vrut el, unchiule Nat. Am închis ochii și am băgat coceanul ăla plin de vinișoare în gură și, puțin câte puțin, l-am înghițit pe tot. A fost oribil. Nasul mi se freca de vintrea lui împuțită și bietul meu stomac se zvârcolea tot pe dinăuntru, dar știam ce fac și mă bucuram. Tocmai când era gata să ejaculeze, l-am scos din gură și l-am terminat cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cîteva trucuri de eclectism post-modern ușor new age, inspirate de ici și de colo - „ritualuri spectaculoase”, cum le-au numit jurnaliștii. Dar ar fi total neputincioase dacă nu ar exista cerere, dacă toată lumea le-ar rîde pur și simplu în nas. Or, 41% dintre bucureșteni au declarat într-un sondaj de anul trecut că au fost la descîntat. 41% sînt cei care au declarat, care au recunoscut deci, dar am motive întemeiate să cred că mai sînt și alții care s-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gardurile au intrat în tranziție. Îmi aduc aminte de peisaje idilice în care apăruseră peste noapte țarcuri bine îngrădite, dar care nu îngrădeau nimic altceva decît o declarație de proprietate : aici va fi casa mea ! și cu toții am strîmbat din nas la gardurile masive care au început să despartă de privirile vulgului vilele interzise ale noilor îmbogățiți. Acum însă gardu rile și gărdulețele par a fi intrat în preocuparea este tică a edililor ca element șic de mobilier urban. Dacă te
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pînă acum cît de bîntuit este acest suflet de cuvinte d’ale gurii. Anatomia lui Gargantua și fiziologia lui monsieur Jean Anthelme Brillat-Savarin, cu al său spune-mi ce mănînci ca să-ți spun cine ești, n-au a-și băga nasul în ciorba noastră. Doar noi le-am pus de mămăligă, le-am fiert în suc propriu și acum nici usturoi n-am mîncat, nici gura nu ne miroase : de nu-ți place, altu’ mama nu mai face ! Apoi, ca nuca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
început să-l tragă corentu’. Am deschis un pic, de pildă, geamul unui autobuz, trăgînd în piept o gură de aer (relativ) proaspăt de afară. Nu a trecut un minut și un tînăr zdravăn l-a închis la loc sub nasul meu, aruncîndu-mi o privire ucigătoare. Altă dată a fost rîndul unei doamne în vîrstă să se răstească, pițigăiat, la un grup de tineri : „închideți, dragă, geamu’, că trage !”. „Cred că sîntem singurul popor din lume pe care îl trage curentul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un sat noua clădire pe care tocmai a terminat-o. Ceva frumos... Mă intrigă de ceva vreme această motivație „estetică” ce apare cît se poate de „autentic” în gura țăranilor iubitori de un nou care îi face să strîmbe din nas pe toți orășenii iubitori de „tradiții”. Recurența și mîndria cu care este invocat frumosul în cele mai diverse ipostaze ale vieții rurale actuale te-ar face să crezi că sîntem un popor care se con duce eminamente după criterii estetice
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
inflamat în ultimul timp întreaga opinie publică. Dar oare chiar așa să fie ? Oare despre asta să fie cu adevărat vorba ? Să luăm puțină distanță, să privim puțin mai de departe pentru a înțelege mai bine ce se întîmplă sub nasul nostru. Cam pe cînd izbucnea tot scandalul de la Giurgiu, într-un sat din Bulgaria populația majo ritară furioasă incendia casele „Țarului Kiro”, după ce niște asociați ai acestuia loviseră cu mașina și omorîseră un tînăr de 19 ani, se presupune că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și care, în consecință, nu se frămîntă pentru a fi iertată de alții sau pentru a se uita pe sine. (în paranteză fie spus, cu pisicile este altceva : ele știu că sînt întruparea inutilității pe pămînt, drept care îți vîntură pe sub nas, cu morgă și sîc, odihna lor. Totdeauna m-au enervat pisicile și m-am simțit în competiție cu ele. Cînd mă pierdeam în străfundurile patului meu pentru a-mi demonstra capacitățile de odihnă, Cănuță se așeza la picioarele mele și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
zboară și merg pe apă și călăresc pe mamuți, pe care-i știa din desenele văzute în Universul ilustrat. Așa că, în privința asta, ca în multe altele, nu putea fi de aceeași părere cu nea Cercel, deși fața lui lată, cu nas borcănat de sub care creștea un pămătuf de mustață, îi impunea respect. Nicu spuse împăciuitor: — Eu, dacă s-o putea, mă duc! Mă duc să văd și, dacă n-are să fie bine, mă ntorc îndată. Deocamdată fugi să duci gazetele astea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l aducă la redacție. Desenatorul apropiase cele două părți de sticlă și reconstituise imaginea: sala de judecată, pe domnișoara Elena Gorjan în prim-plan, cu o pălăriuță cu pană ce-i stătea ca o creastă pe vârful capului, cu un nas care, din grabă, îi ieșise cam lung și cam căzut spre bărbie, și puse de la el, îndărătul ei, un obraz de paznic cu mustață falnică. Pe amantul femeii, doctorul Bastaki - tată de copii -, și pe unul din avocații apărării, domnul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dinlăuntru un șoarece. Foarte bună păcăleală pentru cucoanele care obișnuiesc să joace domino.“ Costa numai un leu, dar „cucoanele“ de mătuși ale noastre nu gustă asemenea glume. „Sula magică. Cu această sulă te poți preface că-ți găurești falca, fruntea, nasul, fără să lase însă nici un semn pe unde a trecut.“ Doi lei. Mi-am închipuit fața lui papa dacă aș da cuiva așa ceva. În schimb, după ce am socotit și-am parasocotit banii strânși, i-am luat lui Jacques, cu un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
felul de scene, scria în gând. Nici nu știai câte se petrec îndărătul ochelarilor lui rotunzi. La el aveai impresia că întredeschide ușa spre exterior, vorbește puțin din prag cu cei de-afară, apoi, pe neașteptate, le trântește ușa-n nas, trage draperiile la ferestre, rupe toate posibilitățile de comunicare cu exteriorul și cade în el însuși ca-ntr o groapă adâncă, plină de șerpii ideilor. Neculai Procopiu, dimpotrivă, era mereu în panică, dornic de oameni și la vânătoare de idei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trebuie din când în când reparate, unse, îngrijite. Mi-a spus că am conjunctivită și că ambele neplăceri sunt pesemne din cauza curentului: „Ai stat cu fereastra deschisă?“ M-a învățat cum se leagă totul pe dinăuntrul capului nostru, urechile, cu nasul și cu gâtul, și câte canale și firicele de nerv fac drum răului în noi. El vorbește de trup, eu îi răspund de suflet. Și-atunci papa îmi spune: Mens sana in corpore sano, cum bine spunea Juvenal, deși era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cutie tip safe, dar, din nefericire, a dispărut fără urmă. Bărbatul a stat la arest un ceas, dar ceilalți pungași spun că n-a avut nici o convorbire cu ei, nici cu Fane Inelaru, suspectul numărul unu în această dispariție. Dar nasul dumitale ce spune? — Înclin spre ideea că e un escroc de lux, un falsificator de bani din lumea bună sau un hoț de bijuterii cu mult stil, venit de departe, poate de peste ocean. Însă... Generalul îl îndemnă din sprâncene să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
controlăm legăturile, mi-a spus că sigur a făcut gazetărie, se vede experiența. — De ce-ar fi excluse cele trei? Nu știu, mie mi se pare că se exclud, nu în teorie, ci în ce-am văzut eu la om, nasul de care spuneți. Și à propos de nas, am văzut odată, la un dineu, un turc cu nas de carton care era așezat nu peste, ci în locul celui obișnuit. O arătare curioasă, pe onoarea mea. Dacă nasul meu n-o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
făcut gazetărie, se vede experiența. — De ce-ar fi excluse cele trei? Nu știu, mie mi se pare că se exclud, nu în teorie, ci în ce-am văzut eu la om, nasul de care spuneți. Și à propos de nas, am văzut odată, la un dineu, un turc cu nas de carton care era așezat nu peste, ci în locul celui obișnuit. O arătare curioasă, pe onoarea mea. Dacă nasul meu n-o fi și el de carton, acest om nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cele trei? Nu știu, mie mi se pare că se exclud, nu în teorie, ci în ce-am văzut eu la om, nasul de care spuneți. Și à propos de nas, am văzut odată, la un dineu, un turc cu nas de carton care era așezat nu peste, ci în locul celui obișnuit. O arătare curioasă, pe onoarea mea. Dacă nasul meu n-o fi și el de carton, acest om nu seamănă cu un simplu gazetar: când îl pui lângă Procopiu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
eu la om, nasul de care spuneți. Și à propos de nas, am văzut odată, la un dineu, un turc cu nas de carton care era așezat nu peste, ci în locul celui obișnuit. O arătare curioasă, pe onoarea mea. Dacă nasul meu n-o fi și el de carton, acest om nu seamănă cu un simplu gazetar: când îl pui lângă Procopiu, de pildă, vezi imediat de ce. Nu seamănă nici cu hoții și escrocii pe care îi miroși de la o poștă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mai ales că-i dăduseră lacrimile de-a binelea. Însă, pentru că tramvaiul abia plecase, nu mai era nimeni în stație, ca să-l apere. Pungașul se apucă de căutat, cu multe pauze și la întâmplare, suflându-i aburii de țuică în nas, Nicu credea că scapă, dar nu, iată că a dat peste Fira. A privit-o fără interes și-a aruncat-o în „groapa cârtiței“, apoi imediat a găsit în buzunarul stâng al surtucului și plicul. Nu știa să citească, așa că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
povești pline de pasiune. Altfel era cu picioarele pe pământ și avea un bun-simț care o făcea să nu se ia după zvonuri. Era frumoasă, la fel ca fratele ei, avea un ten de camelie, moștenit de la mama lor, un nas mititel, ca desenat, și gropițe în obraji. Agata s-a mirat cu glas tare, ea nu știa despre așa ceva, părerea ei era că omul e un străin necăjit care nu prea are din ce trăi și-și caută un rost
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în discuție. Era îmbrăcată fără grație, într-o fustă groasă și un surtuc cu croială simplă, de culoare închisă, dar părul castaniu încă, pieptănat cu cărare la mijloc, îl avea strâns cu toată grija. Nici un fel de podoabă în afară de verighetă. Nasul avea ceva vulturesc, iar gura și ochii o expresie de tristețe fără margini, dar și o hotărâre care îngheță imediat glasurile de păsărele ale doamnelor. — Să nu uităm, dacă se poate, de ce am venit aici, spuse ea cu un ton
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
potcoava atingea câte o piatră din caldarâm. Birjarul avea o sticlă cu tărie și o ducea din când în când la gură, scoțând apoi un icnet de parcă s-ar fi ars. Cât despre portar, ațipise, și Nicu îi admiră îndelung nasul borcănat și roșu. Ciudat, vizitiul n avea nas roșu, deși trăgea la măsea, iar portarului, care nu punea gura pe băutură, nasul i se înroșea imediat. Una din ultimele preocupări ale lui Nicu era să studieze urechile și nasul oamenilor
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
avea o sticlă cu tărie și o ducea din când în când la gură, scoțând apoi un icnet de parcă s-ar fi ars. Cât despre portar, ațipise, și Nicu îi admiră îndelung nasul borcănat și roșu. Ciudat, vizitiul n avea nas roșu, deși trăgea la măsea, iar portarului, care nu punea gura pe băutură, nasul i se înroșea imediat. Una din ultimele preocupări ale lui Nicu era să studieze urechile și nasul oamenilor care, toate, i se păreau foarte caraghioase, iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
scoțând apoi un icnet de parcă s-ar fi ars. Cât despre portar, ațipise, și Nicu îi admiră îndelung nasul borcănat și roșu. Ciudat, vizitiul n avea nas roșu, deși trăgea la măsea, iar portarului, care nu punea gura pe băutură, nasul i se înroșea imediat. Una din ultimele preocupări ale lui Nicu era să studieze urechile și nasul oamenilor care, toate, i se păreau foarte caraghioase, iar dacă te uitai la nea Cercel, care avea urechile ca niște toarte solide și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îndelung nasul borcănat și roșu. Ciudat, vizitiul n avea nas roșu, deși trăgea la măsea, iar portarului, care nu punea gura pe băutură, nasul i se înroșea imediat. Una din ultimele preocupări ale lui Nicu era să studieze urechile și nasul oamenilor care, toate, i se păreau foarte caraghioase, iar dacă te uitai la nea Cercel, care avea urechile ca niște toarte solide și nasul cu pămătuf sub el, te cuprindea mirarea. Vizitiul îl avea ca la oamenii de zăpadă, lung
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]